Decizia penală nr. 629/2012, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â NI A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR. (...)
DECIZIA PENALĂ NR. 629/R/2012
Ședința publică din data de 25 aprilie 2012
Instanța constituită din :
PREȘEDINTE : A. D. L.
JUDECĂTORI : C. V.
M. R.
G. : T. G.
P. de pe lângă Curtea de A. C. reprezentat prin P. :
ANEM. CIREAP
S-a luat spre examinare cauza penală având ca obiect recursul declarat de către inculpatul S. I. M. și P. de pe lângă Judecătoria Baia
Mare împotriva sentinței penale nr. 2345/9 noiembrie 2011 pronunțată în dosar nr. (...) al JUDECĂTORIei B. M., inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de continuare a executării lucrărilor după dispunerea opririi acestora de către organele de control competente, prev. de art. 24 alin. 1 lit. b din L. nr. 50/1991, modificată.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă apărătorul ales al inculpatului, av. M. I., cu delegație avocațială la dosar, lipsă fiind inculpatul
S. I. M.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, apărătorul inculpatului S. I. M. depune motivele de recurs și învederează instanței că inculpatul se află în
Franța și din acest motiv nu s-a putut prezenta la acest termen de judecată.
Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat Curtea acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursului.
Reprezentanta P. arată că susține în parte recursul declarat în cauză, respectiv susține motivul de netemeinicie al sentinței penale pronunțate de către Judecătoria Baia Mare și nu mai susține motivul de nelegalitate, respectiv omisiunea de a se pronunța asupra desființării construcției edificate de inculpat, nefiind incidente dispozițiile art. 32 alin. 4 din L. nr.
50/1991 pentru a se susține acest lucru întrucât organul de control nu a formulat această cerere. Mai mult, construcția este edificată și locuită de persoane, interesul general al societății fiind disproporționat față de vătămările intereselor legale ale locuitorilor imobilului.
În ceea ce privește motivul de netemeinicie în baza art. 385/15 pct. 2 lit. d C.pr.pen. solicită admiterea recursului, casarea în parte a sentinței penale atacate pentru individualizarea pedepsei, alegerea speciei de pedeapsă și cuantumul sancțiunii aplicate. Apreciază că în mod cert fapta a fost comisă conform art. 24 lit. b din L. nr. 50/1991, din probe rezultând că după încheierea procesului verbal de constatare inculpatul a continuat să edifice construcția, ce în prezent este finalizată în totalitate. Inculpatul a parcurs etapele obținerii autorizației pentru edificarea unui imobil, dar emiterea acesteia nu s-a realizat pentru că la acel moment proiectul nu îndeplinea toate condițiile și cu certitudine trebuiau efectuate modificări și studii suplimentare. Față de disprețul manifestat de inculpat consideră că nu se poate alege cea mai ușoară pedeapsă și anume amenda într-un cuantum egal cu minim, respectiv 1000 lei, în condițiile în care instanța civilă a respins acțiunea civilă promovată de inculpat de obligare a primăriei la emiterea unei autorizații. De asemenea, în opinia sa prima instanță nu a avut în vedere dispozițiile art. 72 C.pen. astfel că rejudecând solicită aplicarea unei pedepse cu închisoarea ținând seama de fapta comisă și elementele personale ale inculpatului, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, deoarece acesta nu are antecedente penale și se justifică. Apreciază că sancțiunea de 1.000 lei nu este conformă art. 52
C.pen., fiind mult redusă ca și cuantum decât o sancțiune contravențională, deși este vorba despre o infracțiune, astfel că nu se poate accepta.
Pentru aceste motive solicită admiterea recursului și rejudecând, reindividualizarea sancțiunii.
Apărătorul inculpatului S. V. M. în ceea ce privește recursul declarat de P. arată că se bucură că interesul persoanelor primează în fața oricăror interese, astfel că este de acord cu poziția exprimată de către procurorul de ședință privind distrugerea construcției.
În ceea ce privește motivul de netemeinicie al recursului declarat de P., respectiv că amenda de 1.000 lei nu este îndestulătoare, solicită admiterea recursului declarat de către inculpat și achitarea acestuia în baza art. 11 pct. 2 lit.a, raportat la art. 10 lit. a, respectiv 10 lit. b/1 C.pr.pen. Solicită a se avea în vedere că inculpatul a fost de bună credință încă de la început și a efectuat demersuri la primărie, sens în care a obținut certificatul de urbanism, iar apoi i s-a solicitat o expertiză geotehnică, însă riveranii au depus o plângere împotriva sa, fiind suspicioși. De asemenea, arată că în sentința penală atacată se reține existența unei culpe a funcționarilor P. B. M., ce nu au urmat pașii legali, precum și că, în conformitate cu cele postate pe site-ul primăriei inculpatul a obținut autorizația nr. 285/2009, în baza căreia acesta a început construcția. Totodată solicită a se avea în vedere declarația martorei B. R., care a arătat că imobilul ridicat corespundea tehnic și nu impietează riveranii.
Arată și că după ce a fost avertizat să stopeze lucrările inculpatul a efectuat lucrări în temeiul autorizației de construcție, precum și că acesta a fost plecat în Franța și nu a avut cunoștință despre faptul că autorizația a fost anulată, fiind de altfel suspicios modul de anulare a acesteia, întrucât nu se știe cine a anulat-o și nici nu s-a urmat procedura prevăzută de L. nr.
5., respectiv un proces civil în acest sens.
Chiar dacă ar exista o culpă a inculpatului, solicită a se constata că aceasta este mult diminuată, deoarece chiar dacă nu a fost vorba despre o urgență a efectuat lucrările în condițiile în care a considerat că există o autorizație de construcție, astfel că în opinia sa nu se poate aplica o pedeapsă cu închisoarea, chiar cu suspendare, ci doar o sancțiune administrativă, respectiv cea prev. de art. 10 lit. b/1 C.pr.pen. rap. la art. 91
Cod penal.
Pentru aceleași motive solicită respingerea recursului declarat de P. pentru motivul de netemeinicie, respectiv pentru pedeapsa aplicată.
Reprezentanta P. solicită respingerea recursului declarat de inculpat ca nefondat în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b C.pr.pen., apreciind că nu este incidentă precizarea apărătorului privind aplicabilitatea art. 10 lit. a C.pr.pen., respectiv că fapta nu există. Solicită a se constata că, cu certitudine a avut loc activitatea de construire, există fapta imputată și sunt întrunite elementele constitutive în acest sens. Faptul că inculpatul s-a aflat în eroare pentru că pe site-ul P. B. M. a apărut acea autorizație parțială la data de 2 iunie 2009 nu mai poate fi avut în vedere după luna septembrie
2009 când inculpatul a fost sancționat pentru comiterea unor lucrări fără autorizație. Din acest moment prin adrese succesive s-a comunicat inculpatului la toate adresele cunoscute că autorizația nu este emisă și că lucrările sunt sistate. În aceste condiții solicită a se constata că infracțiunea pentru care inculpatul a fost trimis în judecată a fost comisă, fiind întrunite elementele constitutive ale acesteia și fiind prezente trăsăturile esențiale ale pericolului concret. Apreciază că nu se poate construi un bloc de locuințe doar pe presupunerea că verificarea tuturor condițiilor de siguranță este vădit lipsită de importanță și că de aceea s-a invocat tacita aprobare, care de altfel a fost respinsă în procesul civil intentat de inculpat. De asemenea, consideră că nu există o pretinsă eroare sau culpă, deoarece infracțiunea s-a desfășurat pe o lungă perioadă de timp.
Pentru toate aceste motive solicită a se constata că recursul P. este fondat și că este nefondat recursul inculpatului.
C U R T E A :
Prin sentința penală nr. 2.345 din 9 noiembrie 2011 pronunțată în dosarul nr. (...) al JUDECĂTORIei B. M., s-a dispus condamnarea inculpatului S. I. M. - CNP 1., fiul lui G. și S., născut la data de (...) în Fărcașa, jud. M., cetățean român, studii 12 clase, căsătorit, stagiu militar satisfăcut, fără antecedente penale, domiciliat în Franța, AV A. nr. 16, 94160, St.M., pentru săvârșirea infracțiunii de continuare a executării lucrărilor după dispunerea opririi acestora de către organele de control competente potrivit legii, prev. de art. 24 alin.1 lit.b din L. nr. 50/1991, republicată, la pedeapsa amenzii în cuantum de 1.000 lei.
S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.63 ind.1 Cod penal.
S-a respins cererea M.ui P. privind desființarea construcției și restabilirea situației anterioare .
În temeiul art. 191 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul la cheltuieli judiciare în favoarea statului în sumă de 400 lei .
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul P. de pe lângă Judecătoria Baia Mare, din 26 iulie 2010 - dos. nr.4422/P/2009, a fost trimis în judecată inculpatul S. I. M., pentru comiterea infracțiunii de continuare a executării lucrărilor după dispunerea opririi acestora de către organele de control competente, prevăzută de art.24 alin.1 lit.b din L. nr. 50/1991.
S-a reținut din cuprinsul actului de inculpare faptul că inculpatul a continuat să execute lucrări de construire la imobilul situat în B. M., pe str. S. FN, după ce, organele competente, printr-un proces verbal din data de (...), au dispus sistarea acestora.
Inculpatul atât în faza de urmărire penală cât și în fața instanței, a arătat că nu se consideră vinovat de comiterea infracțiunii reținute în sarcina sa, întrucât a început să construiască la un interval de 30 de zile, după depunerea expertizei geotehnice la primărie, când în opinia sa a intervenit aprobarea tacită.
Mai mult, locuind în străinătate și verificând site-ul primăriei M. B. M. a observat că i s-a emis autorizația de construire având nr. 285/(...) și că ulterior i s-a anulat această autorizație, în împrejurări pe care nu le cunoștea, necomunicându-i-se acest aspect.
Trecând la soluționarea cauzei, instanța de fond a reținut în fapt următoarele:
Inculpatul S. I. M. este proprietarul unui teren situat pe str. S. din B. M., iar în cursul anului 2008 s-a hotărât să construiască un imobil pe acel teren și a început toate demersurile legale pentru obținerea autorizației de construire.
În acest sens, la data de (...), inculpatului i-a fost emis certificatul de urbanism nr. 1844, în care i s-au indicat documentele necesare pentru obținerea autorizației de construire.
După primirea certificatului de urbanism, inculpatul a obținut avizele care i s-au solicitat, respectiv avizul S. Electrica S.A Sucursala B. M., avizul S. Distrigaz Nord S.A. Tg.Mureș - Sucursala B. M., avizul Autorității de S. P. M., avizul Agenției de P. a mediului M., iar, la data de (...), proiectul lucrării - locuință colectivă S+P+2E, nr. 41/2008, elaborat de S. O. S. C., a fost luat în evidență de I. de S. în C., cu mențiunea că începerea lucrărilor se poate face numai după obținerea autorizației de construcție.
Astfel, inculpatul a depus toate aceste documente la P. M. B. M. în data de (...), iar la datele de (...) și, respectiv (...) a completat documentația depusă conform indicațiilor primite de la personalul P.
Inculpatul a mai arătat că, la data de (...), i-a fost comunicată adresa
P. M. B. M. nr. 11698/(...), prin care i s-a adus la cunoștință că pentru obținerea autorizației de construire este necesar să efectueze o expertiză geotehnică întocmită de o firmă autorizată. Acesta a depus, la data de (...), la
P. M. B. M., expertiza geotehnică cerută.
Conform declarației inculpatului, după depunerea expertizei a așteptat aproximativ 30 de zile să i se emită autorizație de construire, însă cum acesta nu i s-a eliberat, la începutul lunii septembrie 2009 a început să efectueze lucrările de construcție pe terenul de pe str. S., deși nu avea autorizație, apreciind că a intervenit aprobare tacită.
La data de (...), la fața locului s-a deplasat un reprezentant al P. M. B. M. (inspector în cadrul Serviciului Corp Control Disciplină în C.), care a constatat că inculpatul a executat lucrări pe str. S. FN, fără să aibă eliberată autorizație de construire, astfel că, prin procesul verbal nr. 77/(...), s-a dispus sancționarea contravențională a inculpatului și sistarea imediată a lucrărilor.
S-a reținut că deși a fost sancționat contravențional și s-a dispus sistarea lucrărilor, inculpatul a continuat să execute lucrări de construire
(terminarea hidroizolației la fundație, armare, cofrare și turnare radier, armare, cofrare și cuzineți, armare, cofrare și turnare funcții continuu) la obiectivul bloc de locuințe de pe str. S. F., fapt constatat la data de (...), de către reprezentanții P. M. B. M..
Drept urmare i s-a întocmit nota ce constatare nr. 323 din (...), după care s-a formulat denunț penal, deoarece a continuat executarea lucrărilor după dispunerea opririi acestora de către organele de control, la obiectivul arătat mai sus.
Starea de fapt astfel cum este descrisă în actul de inculpare și confirmată în mare parte de martorii audiați: Florea T., P. R. și Petrescu M.
L. - toți funcționari în cadrul P. M. B. M. - Serviciul U. și A.a T. conduce la reținerea vinovăției inculpatului sub aspectul săvârșirii infracțiunii de continuare a executării lucrărilor după dispunerea opririi acestora de către organele de control competente potrivit legii .
Instanța de fond a reținut că această stare de fapt a fost determinată
și de comportamentul culpabil al funcționarilor primăriei.
Astfel, prin C. de U. nr.1844/(...) la punctul 4 litera d3- studii de specialitate, se solicită și un studiu geotehnic și nu o expertiză geotehnică, aceasta urmând a-i fi solicitată abia la data de (...) la un interval de 3 luni de la depunerea documentației pentru eliberarea autorizației de construire (a se vedea copia chitanțelor pentru eliberarea autorizației de construire din (...)- fila 54 dosar urmărire penală ) .
Comportamentul culpabil al funcționarilor de la primărie constă în faptul că nu au respectat dispozițiile art.7 pct.3 din L. NR.50/1991 republicată care prevede că în situația depunerii unei situații tehnice incomplete, acest lucru se notifică în scris solicitantului, în termen de 5 zile de la data înregistrării, cu menționarea elementelor necesare în vederea completării acestora.
La dosarul cauzei nu există nicio dovadă a faptului că primăria ar fi respectat acest termen și ar fi notificat în scris în termen de 5 zile elementele necesare pentru completarea documentației.
De altfel, așa cum arată martorul P. R.- director executiv adjunct la D. de U. și A. a T. în acea perioadă (f.42 verso, dosar instanță), completarea documentației, inclusiv necesitatea unui studiu de stabilitate a versantului s-a făcut în urma unor sesizări ale cetățenilor din zonă, riveranii locului unde urma să fie amplasat blocul de locuințe. F. era ca acest aviz de specialitate al unui expert să fie solicitat beneficiarului prin certificatul de urbanism sau să se procedeze conform art. 7 pct.3 din L. nr.50 /1991 republicată.
Tot acest tablou ezitant și lacunar al primăriei a culminat cu emiterea Autorizației de C. nr.285/(...), autorizație postată pe site-ul primăriei, însă cu încălcarea prevederilor Ordinului Ministrului Dezvoltării Regionale și
Locuinței nr.839/2009 - privind aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a L. nr.50/1991.
Astfel, în acest ordin se prevăd printre altele pașii de urmat de la solicitarea autorizației de construire (art.44), depunerea documentației
(art.45), verificarea conținutului documentației depuse (art.46), examinarea tehnică și avizarea documentației (art.47), redactarea autorizației de construire (art.48), semnarea autorizației de construire ( art.49 ), înregistrarea autorizației de construire (art.50), eliberarea autorizației de construire (art.51) și asigurarea caracterului public ( art.55).
Rezultă că publicarea pe pagina proprie de internet a autorității administrației publice competente este ultimul pas ce trebuie făcut, inversarea acestor pași nefiind prevăzută de ordinul respectiv .
Despre emiterea autorizației de construire a luat la cunoștință inculpatul, așa cum rezultă din declarația aceluiași martor, P. R.
„La scurt timp după ce i-am comunicat inculpatului nr. de autorizație și
și-a afișat panoul, am fost sesizați de către un grup de cetățeni din zonă care nu doreau edificarea unei construcții, care să aglomereze zona, moment în care i-am făcut o adresă inculpatului constatând între timp că sunt anumite neconcordanțe între piesele scrise și cele desenate";.( fila 42 verso dosar instanță).
Cât despre aceste neconcordanțe, continuă martorul, erau niște aspecte pur formale care însă au constituit fundamentarea sesizării cetățenilor.
Un alt aspect ce denotă nerespectarea prevederilor legale din partea funcționarilor primăriei este modalitatea în care „s-a anulat"; sau „și-a anulat"; Autorizația de C. nr.285/(...).
Potrivit legii contenciosului administrativ, anularea unui act administrativ se face după o procedură instituită prin L. nr. 5..
Cu toate aceste nereguli constatate în modul de soluționare a unei cereri pentru emiterea autorizației de construire de către funcționarii primăriei, inculpatul se face vinovat de infracțiunea de continuare a executării lucrărilor după dispunerea opririi acestora de către organele de control competente potrivit legii, întrucât Autorizația de C. nr. 285/(...) deși a fost postată pe site-ul primăriei, nu purta semnăturile prev.de art.7 alin.13 din L. nr.50/1991 republicată, neproducând efecte juridice astfel solicitantul nu era autorizat a începe lucrările de construcție.
Inculpatul trebuia să se conformeze dispoziției de sistare a lucrărilor la imobilul de pe str. S., astfel cum rezultă din conținutul adresei nr.
16113/(...), comunicată inculpatului la datele de (...), (...) și (...) (la trei adrese diferite, respectiv pe str. C. nr. 1., str. Dealul Florilor nr.26 C și str. V. B. nr.26 C/1) și din care rezultă că trebuie să refacă documentația necesară emiterii autorizației de construire, conform expertizei geotehnice efectuate și recomandărilor Inspectorului de S. în C., respectiv că documentația trebuie corelată, începând cu cererea de autorizație de construire, acorduri, avize, memoriu și planșe, inclusiv înscrisurile din cartuș pentru blocul de locuințe S+P+2E.
Apărarea inculpatului în sensul că după trecerea unui termen de 30 de zile de la depunerea expertizei geotehnice ar fi intervenit aprobarea tacită, la dosarul cauzei se află, în copie, cererea introdusă la instanță prin care inculpatul a solicitat T.ului M., la data de (...) (după ce se dispusese sistarea construcțiilor) obligarea P. M. B. M. la emiterea autorizației de construire pentru construcția „. de locuințe"; S+P+2E, situat în B. M., pe str. S. FN.
Cererea a fost înregistrată sub nr. (...), iar după transpunerea la completul de contencios-administrativ și fiscal, prin S. nr. 498 din (...), a fost respinsă. Contestația în anulare formulată împotriva sentinței a fost, de asemenea, respinsă, prin S. nr. 1708 din (...) ( filele 97-97 dos.urm.pen.).
Cu toate că cererea sa a fost respinsă, iar P. M. B. M. nu a emis autorizație de construire, inculpatul a continuat efectuarea de lucrări de construire la obiectul „. de locuințe"; S+P+2E, situat în B. M., pe str. S. FN, în prezent construcția este finalizată.
Pe cale de consecință, fapta inculpatului S. I. M. care a continuat să execute lucrări de construire la imobilul situat în B. M., pe str. S. F., după ce organele competente, prin procesul verbal din data de (...), au dispus sistarea acestora, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de continuare a executării lucrărilor după dispunerea opririi acestora de către organele de control competente, prevăzută de art.24 alin.1 lit. b din L. nr.50/1991, faptă pentru care instanța de fond i-a aplicat pedeapsa amenzii în cuantum de 1.000 lei.
La individualizarea pedepsei aplicate, instanța a avut în vedere împrejurările concrete în care fapta a fost comisă, precum și persoana inculpatului care nu are antecedente penale.
S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.63 ind.1 Cod penal.
Solicitarea reprezentantului M.ui P. în sensul desființării construcției și restabilirii situației anterioare a fost respinsă având în vedere următoarele:
Potrivit art.28 din L. nr.50/1991 republicată, o dată cu aplicarea amenzii pentru contravențiile prevăzute la art.26 alin.1 lit.a și b se dispune oprirea executării lucrărilor, precum și, după caz, luarea măsurilor de încadrare a acestora sau de desființare a lucrărilor executare fără autorizație ori cu nerespectarea prevederilor acesteia, într-un termen stabilit în procesul verbal de constatare a contravenției.
Din cuprinsul procesului-verbal de contravenție nr.76/(...) (f. 135 dosar urmărire penală) rezultă că inculpatului i-a fost aplicată amenda în cuantum de 50.000 lei, pentru contravenția prevăzută de art.26 alin.1 lit. a din L. nr.50/1991 republicată, dispunându-se sistarea imediată a lucrărilor, fără a se dispune și desființarea lucrărilor executare fără autorizație, probabil din rațiuni socio-economice, având în vedere că acel imobil este finalizat și locuit de mai multe familii, în zonă fiind efectuate mai multe lucrări în beneficiul locatarilor: lucrări de drenaj, captarea unui izvor, lucrări de stabilitate a unui versant, etc.
De altfel, chiar din declarația martorului P. R. reiese că în prezent imobilul corespunde din punct de vedere tehnic și nu impietează cu nimic locuitorii riverani.
Împotriva acestei sentințe, inculpatul S. I. M. și P. DE PE L.
JUDECĂTORIA BAIA MARE au declarat recurs.
În recursul formulat și precizat oral de către parchet s-au invocat motive de netemeinicie ale sentinței pronunțate de către Judecătoria Baia
Mare solicitându-se admiterea recursului, casarea în parte a sentinței penale atacate pentru individualizarea pedepsei, alegerea altei specii de pedeapsă și reaprecierea cuantumului sancțiunii aplicate. S-a arătat că pedeapsa amenzii într-un cuantum minim, respectiv 1000 lei este total neadecvată, în condițiile în care instanța civilă a respins acțiunea civilă promovată de inculpat de obligare a primăriei la emiterea unei autorizații. În aceste condiții s-a solicitat aplicarea unei pedepse cu închisoarea cu suspendarea condiționată a executării pedepsei.
În recursul declarat de inculpat s-a solicitat în principal admiterea recursului declarat de către inculpat și achitarea acestuia în baza art. 11 pct. 2 lit.a, raportat la art. 10 lit. a C.pr.pen. S-a arătat că inculpatul a fost de bună credință încă de la început și a efectuat demersuri la primărie, sens în care a obținut certificatul de urbanism, iar apoi i s-a solicitat o expertiză geotehnică, însă riveranii au depus o plângere împotriva sa.
În subsidiar, s-a susținut că și dacă ar exista o culpă a inculpatului, aceasta este mult diminuată, deoarece chiar dacă nu a fost vorba despre o urgență a efectuat lucrările în condițiile în care a considerat că există o autorizație de construcție, astfel că maxima sancțiune ce i-ar putea fi aplicată este doar o sancțiune administrativă, respectiv cea prev. de art. 10 lit. b/1 C.pr.pen. rap. la art. 91 Cod penal.
Analizând recursurile declarate, prin prisma actelor de la dosar, a motivelor invocate și a dispozițiilor legale în materie, Curtea apreciază că acestea sunt nefondate.
Instanța de fond a reținut o stare de fapt conformă cu realitatea, pe baza materialului probator administrat în cursul urmăririi penale și al judecății, reținând în mod corect vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată și individualizând în mod judicios sancțiunea aplicată, având în vedere modalitățile și împrejurările concrete de săvârșire a faptei, respectiv existența unei culpe și în activitatea reprezentanților primăriei, însărcinați cu eliberarea autorizației de construcție.
În mod corect s-a reținut de către prima instanță existența unei culpe a funcționarilor P. B. M., care nu au urmat etapele legale în eliberarea autorizației solicitate, precum și că, în conformitate cu cele postate pe site-ul primăriei inculpatul a obținut inițial autorizația nr. 285/2009, în baza căreia acesta a început construcția. În acest sens trebuie avută în vedere declarația martorei B. R., care a arătat că imobilul ridicat corespunde tehnic și nu impietează construcțiile din jur, în final inculpatul obținând toate avizele necesare. De altfel, au fost incerte împrejurările în care P. și-a retras (anulat)
„din oficiu"; autorizația inițial acordată.
De cealaltă parte, în mod indubitabil a avut loc o activitate de construire, iar faptul că inculpatul s-ar fi aflat la început în eroare pentru că pe site-ul P. B. M. a apărut acea autorizație parțială la data de 2 iunie 2009 nu mai poate fi avut în vedere după luna septembrie 2009, când inculpatul a fost sancționat pentru comiterea unor lucrări fără autorizație și s-a dispus apoi sistarea acestora, fiind sancționat contravențional.
Din acest moment, prin adrese succesive, s-a comunicat inculpatului la toate adresele cunoscute că autorizația nu este emisă și că lucrările sunt sistate. În aceste condiții sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii și sunt prezente trăsăturile esențiale ale pericolului concret al faptei. Nu se poate susține că a construi un bloc de locuințe, fără a avea certitudinea că au fost verificate toate condițiile de siguranță ale respectivei clădiri este un fapt lipsit de importanță și nici nu se poate invoca tacita aprobare, mai ales după respingerea acțiunii în contencios intentată de inculpat. De asemenea, nu se poate aprecia că ar fi existat o pretinsă eroare sau culpă, deoarece infracțiunea s-a desfășurat pe o lungă perioadă de timp.
Astfel, după încheierea procesului verbal de constatare inculpatul a continuat să edifice construcția, care în prezent este finalizată în totalitate și a parcurs etapele obținerii autorizației pentru edificarea imobilului, dar emiterea acesteia a fost anulată pentru că la acel moment proiectul nu îndeplinea toate condițiile și cu certitudine era necesară efectuarea unor modificări și studii suplimentare.
Din punct de vedere al sancțiunii aplicate, Curtea apreciază că raportat la împrejurările concrete de comitere a faptei, la persoana și conduita inculpatului, la faptul că în final construcția a fost edificată cu respectarea tuturor cerințelor legale necesare, fiind în prezent în mare parte locuită, nu se impune aplicarea unei pedepse cu închisoarea, chiar în condițiile art. 81 Cod penal, pedeapsa amenzii penale fiind suficientă pentru îndeplinirea scopului pedepsei, așa cum acesta este definit de art. 52 Cod penal.
În consecință, în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b C.pr.pen. Curtea va respinge ca nefondate recursurile declarate de P. DE PE L. JUDECĂTORIA BAIA MARE si inculpatul S. I. M. împotriva sentinței penale nr. 2.345 din 9 noiembrie 2011 a JUDECĂTORIei B. M..
Se va stabili în favoarea Baroului de A. C. suma de 100 lei onorariu partial pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.
În baza art. 192 alin. 3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat în recursul P. vor rămâne în sarcina statului.
În temiul art. 192 alin. 2 C.pr.pen. inculpatul recurent va fi obligat să plătească în favoarea statului suma de 600 lei cheltuieli judiciare, din care
100 lei reprezentând onorar avocațial parțial.
PENTRU ACESTE MOTIVE, IN NUMELE L.
D E C I D E:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de P. DE PE L. JUDECĂTORIA BAIA MARE si inculpatul S. I. M. (CNP 1., fiul lui G. și S., născut la data de (...) în Fărcașa, jud. M., domiciliat în Franța, AV A. nr. 16,
94160, St.M.,) împotriva sentinței penale nr. 2.345 din 9 noiembrie 2011 a
JUDECĂTORIei B. M..
Stabilește în favoarea Baroului de A. C. suma de 100 lei onorariu partial pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.
Cheltuielile judiciare avansate de stat în recursul P. rămân în sarcina acestuia.
Obligă pe inculpatul recurent să plătească în favoarea statului suma de 600 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorar avocațial partial.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 25 aprilie 2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
A. D. L. C. V. M. R.
C.O. semnează
Președintele completului
G. T. G.
Red.A.D.L./(...). Dact. H.C./ 4 ex. J..fond. M. C.S.;
| ← Decizia penală nr. 261/2012, Curtea de Apel Cluj | Sentința penală nr. 122/2012, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
