Decizia penală nr. 632/2012, Curtea de Apel Cluj

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2012)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA P.Ă ȘI DE MINORI

DOSAR NR.(...)

DECIZIA P.Ă NR. 632/R/2012

Ședința publică din 24 aprilie 2012

Instanța constituită din : PREȘEDINTE : V. V. A.-Judecător JUDECĂTORI : L. H.

: I. M. GREFIER : M. N.

Parchetul de pe lângă Curtea de A. C. - reprezentat prin

PROCUROR - S. DOBRESCU

S-au luat spre examinare recursurile declarate de inculpații C. I. și I.

N. împotriva sentinței penale nr. 1242 din 1 noiembrie 2011 pronunțată de

Judecătoria Cluj-Napoca, în dosarul nr. (...), inculpații fiind trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor după cum urmează:

■ inculpatul C. I. pentru săvârșirea infracțiunilor de lovire sau alte violențe prev. de art. 180 al.1 C., cu aplic. art. 40 al.1 C., lovire sau alte violențe prev. de art.180 al.2 C. cu aplic. art. 37 lit. a C. și ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice prev. de art. 321 al.1 C. cu aplic. art. 37 lit. a C., toate în condițiile art.33 lit. a C.

■ inculpatul I. N. pentru săvârșirea infracțiunilor de lovire sau alte violențe prev. de art. 180 al.1 C., cu aplic. art. 40 al.1 C., lovire sau alte violențe prev. de art.180 al.2 C. cu aplic. art. 37 lit. a C. și ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice prev. de art. 321 al.1 C. cu aplic. art. 37 lit. a C., toate în condițiile art.33 lit. a C.

La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă inculpatul I. N. personal, asistat de apărător ales, av.Călin Budișan, din cadrul Baroului C., cu delegație avocațială depusă la dosar și pentru inculpatul C. I. apărătorul desemnat din oficiu, av.Beșe G., din cadrul Baroului C., cu delegație avocațială depusă la dosar, martorul D. N., lipsă fiind martorul Rad B.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care se constată că la data de 23 aprilie 2012, s-a depus prin serviciul registratură din partea martorului Rad B. D. un înscris prin care solicită acordarea unui nou termen de judecată în cauză, motivat de faptul că se află în imposibilitatea de a fi prezent la termenul de astăzi.

Sub prestare de jurământ se audiază martorul D. N., declarația sa fiind consemnată și atașată la procesul-verbal de ședință.

Apărătorul inculpatului I. N. insistă în audierea martorului lipsă la termenul de azi, în acest sens solicitând acordarea unui nou termen de judecată.

Apărătorul desemnat din oficiu al inculpatului C. I. nu se opune cererii de amânare formulată de apărătorul inculpatului I. N.

Reprezentantul parchetului nu se opune acordării unui nou termen de judecată pentru motivele invocate de apărătorul inculpatului.

Curtea, deliberând, revine asupra probei încuviințate la termenul anterior, privind audierea martorului Rad B., luând în considerare faptul că acesta a fost citat la mai multe termene de judecată, precum și declarația martorului audiat azi în fața instanței de recurs.

Nemaifiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.

Apărătorul inculpatului I. N. solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună achitarea inculpatului, în temeiul art 11 pct 2 lit a raportat la art 10 lit c Cod procedură penală, în ceea ce privește infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice prev și ped de art. 321 Cod penal, pentru că fapta nu a fost săvârșită de inculpat.

În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că, soluția instanței de fond este nelegală și netemeinică, fiind rezultatul unei greșite interpretări a stării de fapt și a unei greșite evaluări a problemelor de drept. S. de fapt reținută de instanța de fond și dispozitivul hotărârii sunt contrazise de motivele pe care hotărârea a fost întemeiată. În cuprinsul considerentelor, sunt reluate și analizate probele administrate, în principal declarațiile inculpaților, părților vătămate și martorilor, procesul-verbal încheiat de organele de poliție și niciuna nu îl indică pe inculpat ca autor al infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată, ci dimpotrivă, lămuresc cauza și conduc spre aflarea adevărului, susținând starea de fapt descrisă de inculpat. S. de fapt reținută de instanța de judecată este eronată, contrară realității și nesusținută de materialul probator administrat în cauză.

Se mai arată de apărătorul inculpatului că, inculpatul nu era de față în momentul în care izbucnise scandalul, nu a fost el care a iscat incidentul, nefiind nici măcar implicat în incident, aspect susținut, prin materialul probator administrat în cauză. Potrivit art 65 alin 1 Cod procedură penală, sarcina administrării probelor în procesul penal revine organului de urmărire penală și instanței de judecată, prezumția de nevinovăție înfățișându-se ca o garanție juridico-socială acordată celui învinuit de săvârșirea unei infracțiuni.

Probatoriul administrat în cauză susține cu puterea evidenței că nu inculpatul se face vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 321

Cod penal, impunându-se admiterea recursului, așa cum a fost el susținut oral în fața instanței de recurs.

Apărătorul inculpatului C. I. solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună, în temeiul art 11 alin 2 lit b, raportat la art 10 lit h Cod procedură penală, încetarea procesului penal cu privire la infracțiunea prevăzută și pedepsită de art 180 alin 1 și alin 2 Cod penal, având în vedere poziția părților vătămate care și-au retras plângerea formulată împotriva inculpatului, cu dispunerea achitării acestuia, în temeiul art 11 alin 2 lit a raportat la art 10 alin 1 lit c Cod procedură penală, în ceea ce privește infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, prevăzută și pedepsită de art 321 alin 1 Cod penal, motivat de faptul că din probele administrate în cauză, nu s-a făcut dovada că inculpatul ar fi vinovat de săvârșirea acestei fapte.

În dezvoltarea motivelor de recurs, se arată că, raportat la probele administrate în cauză, se apreciază că starea de fapt descrisă în rechizitoriu nu corespunde cu cea care reiese din probele administrate, aceasta fiind contrazisă atât de declarațiile părților vătămate, numiții B. S. și B. I., cât și de declarațiile martorilor audiați în cauză. Se mai solicită de apărătorul inculpatului să se observe că din nici o probă administrată în cauză nu reiese, în mod direct, că inculpatul ar fi lovit una din părțile vătămate sau că ar fi săvârșit, în public, acte sau gesturi care să aducă atingere bunelor moravuri sau să producă scandal public. Un alt aspect pe care solicită a fi luat în considerare de instanța de recurs, este acela că atât părțile vătămate, cât și mai mulți martori, au revenit asupra declarațiilor date în faza de urmărire penală, iar în fața instanței de judecată arătând că declarațiile le-au fost dictate, că acestea nu corespund adevărului și că în realitate inculpatul nu a săvârșit faptele descrise în rechizitoriu.

Reprezentantul parchetului solicită respingerea recursurilor declarate de inculpați ca nefondate, cu consecința menținerii hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică, cu obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecată.

Instanța de fond a analizat toate probele administrate în cauză. La individualizarea pedepselor aplicate inculpaților instanța de fond a avut în vedere criteriile generale cuprinse în art 72 alin 1 Cod penal, limitele de pedeapsă fixate în partea specială a Codului penal, gradul de pericol social al faptei săvârșite, instanța de fond a apreciat că gradul de pericol social este de intensitate ridicată. Sub aspectul laturii subiective fapta a fost săvârșită în forma și modalitatea de vinovăție a intenției directe, inculpații prevăzând rezultatul faptelor lor și urmărind ca acesta să se producă, astfel cum cere art 19 alin 1 pct 1 lit a Cod penal.

Referitor la persoanele inculpaților instanța de fond a reținut că au mai fost condamnați la pedepse privative de libertate pentru săvârșirea unor infracțiuni similare sau de infracțiuni cu violențe, în sarcina acestora reținându-se atât starea de recidivă poscondamnatorie.

Inculpatul I. N. având ultimul cuvânt, arată că achiesează concluziilor apărătorului său ales.

C U R T E A :

Prin sentința penală nr. 1242 din 1 noiembrie 2011 pronunțată de

Judecătoria Cluj-Napoca, în dosarul nr. (...), în baza art. 334 al. 1 din C. s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care a fost trimis în judecată inculpatul C. I. din infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri

și tulburarea ordinii și liniștii publice, prev. de art. 321 alin. 1 C. pen., lovire

și alte violențe prev. de art. 180 al. 1 din C., lovire și alte violențe prev. de art. 180 al. 2 din C., fiecare cu aplicarea art. 37 lit. a din C., totul cu aplicarea art. 33 lit. a din C. în infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, prev. de art. 321 alin. 1 C. pen., lovire și alte violențe prev. de art. 180 al. 1 din C., lovire și alte violențe prev. de art. 180 al. 2 din C., fiecare cu aplicarea art. 37 lit. a și b din C., totul cu aplicarea art. 33 lit. a din C.

În baza art. 11 pct. 2 din C. rap. la art. 10 lit. h din C. s-a dispus încetarea procesului penal față de inculpatul C. I. pentru săvârșirea infracțiunii de lovire și alte violențe prev. de art. 180 al. 1 din C. ca urmare a retragerii plângerii prealabile de către partea vătămată B. I.-F.

În baza art. 11 pct. 2 din C. rap. la art. 10 lit. h din C. s-a dispus încetarea procesului penal față de inculpatul C. I. pentru săvârșirea infracțiunii de lovire și alte violențe prev. de art. 180 al. 2 din C. ca urmare a retragerii plângerii prealabile de către partea vătămată B. S.-M.

În baza art. 11 pct. 2 din C. rap. la art. 10 lit. h din C. s-a dispus încetarea procesului penal față de inculpatul I. N. C. pentru săvârșirea infracțiunii de lovire și alte violențe prev. de art. 180 al. 1 din C. ca urmare a retragerii plângerii prealabile de către partea vătămată B. I.-F.

În baza art. 11 pct. 2 din C. rap. la art. 10 lit. h din C. s-a dispus încetarea procesului penal față de inculpatul I. N. C. pentru săvârșirea infracțiunii de lovire și alte violențe prev. de art. 180 al. 2 din C. ca urmare a retragerii plângerii prealabile de către partea vătămată B. S.-M.

În baza art. 321 al. 1 din C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a și b din C. a ffost condamnat inculpatul C. I., cetățean român, fiul lui O. și M., născut la data de 14 noiembrie 1981 în comuna M., jud. C., CNP 1., cu antecedenze penale, domiciliat în comuna C., nr. 63, jud. C., fără loc de muncă, studii

10 clase la pedeapsa de 1 an și 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice.

S-a constatat starea de recidivă postexecutorie raportat la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 429/2 aprilie

2002 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca, definitivă prindecizia penală nr. 283/20 mai 2002 pronunțată de Tribunalul Cluj și starea de recidivă postcondamnatorie raportatla pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată rin sentința penală nr. 134/14 februarie 2008 pronunțată de J. C., definitivă prin decizia nr. 4. iulie 2008 pronunțată de Curtea de A. C.

În baza art. 61 al. 1 din C. s-a revocat beneficiul liberării condiționate din 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 134/14 februarie 2008 pronunțată de J. C., definitivă prin decizia nr. 4. iulie 2008 pronunțată de Curtea de A. C., contopește pedeapsa de 1 an și 2 luni închisoare cu restul rămas de executat de 361 de zile de închisoare, stabilește pedeapsa cea mai grea de 1 an și 2 luni închisoare, pe care o sporește cu 4 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare în regim de detenție.

În baza art. 71 al. 2 din C. s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute la art. 64 al. 1 lit a teza a II-a din C. pe perioada prevăzută de art.

71 al. 2 din C.

În baza art. 321 al. 1 din C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a din C. a fost condamnat inculpatul I. N. C., cetățean român, fiul lui G. și M., născut la data de 14 decembrie 1983 în comuna M., jud. C., CNP 1., cu antecedenze penale, domiciliat în comuna P., sat P., nr. 7, jud. C., căsătorit, studii 8 clase la pedeapsa de 1 an și 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice.

S-a constatat starea de recidivă postexeutorie raportat la pedeapsa de

1 an și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 429/2 aprilie

2002 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca, definitivă prindecizia penală nr. 283/20 mai 2002 pronunțată de Tribunalul Cluj și starea de recidivă postcondamnatorie raportat la pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată rin sentința penală nr. 84/26 ianuarie 2007 pronunțată de J. C., definitivă prin neapelare la data de 13 februarie 2007.

În baza art. 61 al. 1 din C. s-a revocat beneficiul liberării condiționate din 4 ani închisoare aplicată rin sentința penală nr. 84/26 ianuarie 2007 pronunțată de J. C., definitivă prin neapelare la data de 13 februarie 2007, s-a contopit pedeapsa de 1 an și 2 luni închisoare cu restul rămas de executat de 620 de zile de închisoare, stabilește pedeapsa cea mai grea de

620 de zile închisoare, pe care o sporește până la 2 ani și 3 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 2 ani și 3 luni închisoare în regim de detenție.

În baza art. 191 al. 1 și 2 din C. au fost obligați inculpații, fiecare, la plata sumei de 500 lei reprezentând cheltuieli de judecată avansate de stat.

În baza art. 192 al. 1 pct. au fost obligate părțile vătămate B. S.-M. cu domiciliul în comuna C., nr. 2., jud. C. și B. I.-F. cu domiciliul în comuna

M., sat Z. de V., nr. 98, jud. C. la plata sumei de 300 de lei fiecare, repreezntând cheltuieli de judecată avansate de stat

În baza art. 189 al. 1 din C. onorariile parțiale avocaților desemnați din oficiu, d-na IORDĂCHESCU I. M. de 100 de lei și d-na F. A. I. de 100 lei au fost avansate din fondurile M.ui Justiției.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul din data 13 decembrie 2011 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, emis în dos. nr. 7952/P/20091 au fost trimiși în judecată inculpații C. I. pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, prev. de art.

321, alin. 1 C. pen., două infracțiuni de lovire sau alte violențe prev. de art.

180 al. 1 și 180 al. 2 din C., fiecare cu aplicarea art. 37 lit. b din C.pen, totul cu aplicarea art. 3 lit. a din C. și I. N. C. pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, prev. de art. 321, alin. 1 C. pen., două infracțiuni de lovire sau alte violențe prev. de art. 180 al. 1 și 180 al. 2 din C., fiecare cu aplicarea art. 37 lit. a din C.pen, totul cu aplicarea art. 3 lit. a din C..

S-a reținut că faptele inculpaților C. I. și I. N. C., care, după condamnarea la pedepse cu închisoarea mai mari de 6 luni și înainte de executarea acestora, la data de (...), aflându-se la manifestările organizate cu prilejul "T. S."; din comuna M., în prezența mai multor persoane, (printre care femei și copii), au proferat injurii, au folosit expresii jignitoare și au lovit cu pumnii și picioare părțile vătămate B. S.-M. și B. I. F., cauzându-i primului vătămări corporale care au necesitat 8-9 zile de îngrijiri medicale, aducând astfel atingere bunelor moravuri și provocând scandal prin care a fost tulburată ordinea și liniștea publică, spre indignarea și teama celor prezenți, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de lovire sau alte violențe, prev. de art. 180 al. 1 C. pen., cu aplicarea art. 40 al. 1 C. pen., lovire sau alte violențe, prev. de art. 180 al. 2 C. pen., cu aplicarea art.

37 lit. a C. pen., și ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si liniștii publice, prev de art. 321 al. (1) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a C. pen., toate în condițiile art. 33 lit. a) C. pen.

Instanța a audiat inculpații și părțile vătămate și a administrat proba testimonială și proba cu înscrisuri.

Analizând actele și lucrările dosarului de urmărire penală, instanța a reținut următoarele:

La data de 16 august 2008 în localitatea M. din jud. C. a fost organizată Sărbătoarea T. S., la care au participat inculpați, părțile vătămate

și mai multe alte persoane printre care și martorii audiați în cauză. La un moment dat a izbucnit un incident care a făcut necesară intervenția poliției și a jandarmeriei.

Audiat în fața instanței inculpatul C. a declarat că împreună cu inculpatul I. era la o masă cu alte 15 persoane, printre care martorii B. I., fratele inculpatului I. și martori T. G. și M. R. și au consumat băuturi alcoolice. La un moment dat cei doi inculpați împreună cu alte 5 persoane au mers la toaletă, iar când s-au întors, după aproximativ 5 minute l-au văzut pe martorul B. I. că a intrat într-o altercație cu o partea vătămată B. S.

M., în jurul lor adunându-se mai multă lume. Cei doi s-au înjurat și s-au îmbrâncit răsturcând mesele și scaunele, altercația durând aproximativ 2 minute până au sosit organele de poliție (fila 26). A mai declarat că, știind că a mai avut probleme în M. a plecat împreună cu inculpatul C. și cu alte două persoane. Din declarația sa rezultă că nu a avut nicio implicare în ace altercație.

Inculpatul I. a declarat că, după ce au consumat băuturi alcoolice aproximativ 2-3 ore la aceași masă, la un moment dat, împreună cu inculpatul C. și alți băieți s-au dus la toaletă. Înainte de a pleca a sesizat că la o masă vecină s-a așezat partea vătămată B. despre care știa că a avut conflicte mai vechi cu fratele său martorul B. I.. Când s-au întors de la baie cei doi se îmbrânceau și atunci am intervenit și noi alături de alte persoane pentru a-i despărți, cu precizarea ulterioară că nu mai reține dacă a intervenit și inculpatul C. T. a arătat că are o fire nervoasă din cauza faptului că este sportive și de aceea a refuzat testarea cu aparatul poligraf.

M. M. P.-F. a declarat că la data de 16 august 2009 a participat la sărbătoarea T. S. din comuna M. și a stat la o masă vecină cu cea a inculpaților pe care îi cunoștea. La o a treia masă stătea partea vătămată B. M., precum și martori A. R., B. E., T. G. L., Rad L., L. G., M. R., recunoscuți de către martor în sala de judecată. În continuare martorul a declarat că la un moment dat inculpatul C. s-a ridicat, s-a dus la masa vecină unde era M. și F. și i-a aplicat o lovitură cu pumnul sau cu palma lui M., după care a intervenit F. pe care inculpatul l-a lovit o singură dată cu piciorul. Imediat după ce l-a lovit inculpatul C. împreună cu celelalte persoane au fugit .. înainte de venirea organelor de poliție. M. a precizat că a depus mărturie împotriva inculpatului C. într-un alt proces penal în care partea vătămată a fost un văr de al său, dar nu îi este teamă de inculpatul C. deși pe cât posibil nu ar vrea să aibă de-a face cu el (filele 45-46).

M. A. R. a declarat că stătea la aceeași masă cu părților vătămate, iar la un moment dat de masa s-au apropiat două persoane și care au purtat o discuție pe ton ridicat cu partea vătămată B. C. două persoane i-au spus părții vătămate să se ridice și să plece, iar în acel moment martorul alături de alte persoane de la masă s-au ridicat fără să li se ceară asta, precizând că i-a fost frică și imediat a plecat împreună cu tatăl său acasă. În momentul când s-a ridicat de la masă a văzut una dintre cele două persoane care s-au apropiat de masa lor i-a aplicat părții vătămate B. o lovitură în zona pieptului, partea vătămată a căzut după care i-a mai fost aplicată o lovitură sau două cu picioarele, de către aceeași persoană. A precizat că a fost prima dată când a participat la un scandal și sincer mi-a fost teamă. Persoanele care au agresat-o pe partea vătămată au plecat cu pas rapid și fiind mai multă lume în jur, nu a văzut cum au împins-o pe o altă persoană care a căzut la pământ. La masă se mai afla și martorul R. cu un copil în vârstă de aproximativ 1 an. T. martorul a declarat că își menține declarațile date imediat după incident întrucât cuprind adevărul pe care l-a perceput atunci.

M. B. Ion a declarat că se afla la aceeași masă cu partea vătămată B. și cu alte persoane printre care și martorul R. O. care era însoți de fiul său de aproximativ un an sau doi. La un moment dat de la o masă vecină s-au ridicat 3-4 persoane bine făcute și cu tatuaje pe mâini și a izbucnit o dispută verbală între acestea și partea vătămată B. A. martorul a pus copilul în cărucior și s-a începărtat pentru că era prea mic ca să asiste la scandaluri, dar a văzut că partea vătămată B. a fost lovit de mai multe persoane, a căzut la pământ și a fost lovit și cu picioarele. M. l-a recunoscut din fotografii pe inculpatul C. ca fiind una dintre persoanele care au participat la evenimentele descrise mai sus. Evenimentul a fost perceput de către martor ca fiind un eveniment deranjant fiind vorba despre o zi de sărbătoare.

M. T. G. a declarat că îl cunoștea pe inculpatul C. și în aceeași zi de

16 august 2009 l-a cunoscut pe inculpatul I., iar împreună cu cei doi, la un moment dat, a fost la toaletă, iar când s-au întors a văzut că fratele inculpatului I. gesticula și striga la o altă persoană, iar în jur era adunată mai multă lume. Inculpatul C. a vrut să se apropie ca să vadă ce s-a întâmplat, însă martorul, ștind că inculpatul C. a făcut pușcărie l-a oprit și

știe că inculpatul mnu l-a lovit pe acel băiat. Nu mai reține dacă a plecat împreunăcu inculpații la baie sau, întâmplător s-au întâlnit acolo. M. a fost supus testării cu paratul poligraf, iar la întrebările relevante, respectiv te-ai înțeles cu inculpatul C. să sai declarații mincinoase pentru a-l ajuta - răspuns nu au fost evidențiate reacții specifice comportamentului simulat, iar la întrebările l-ai oprit pe inculpatul C. să se implice în altercație - răspuns da și ai fost de față la altercația dintre C., I. și B. - răspuns nu au fost evidențiate ușoare reacții specifice comportamentului simulate, rezultând că este probabil ca subiectul să nu fi fost sincer. Deși acest mijloc de probă nu este reglementat de C., totuși concluziile raportului pot constitui indicii care vor fi analizate alături de celelalte probe.

M. Rad L. a declarat că este cumnat cu inculpatul I., respectiv că sora sa este soția inculpatului, iar la data de 16 august 2009 a plecat împreună cu inculpații din C.-N. la sărbătoarea T. S. din localitatea M. A stat la masă cu inculpați, iar la un moment dat, împreună cu inculpatul I. s-a ridicat pentru a merge la toaletă, iar aici s-au întâlnit cu inculpatul C. S-au întors de la toaleta amenajată la aproximativ 50 de metri de masa la care stăteau a observat că izbucnise un scandal, fără să știe cine era implicat în acela scandal, întrucât era lume multă adunată și noi nu am intervenit. Deși foarte exact cu privire la momentul în care a mers al toaletă împreună cu inculpatul inculpați, martorul nu mai reținea exact dacă la acea sărbătoare sătească erau femei și copii. T., în fața instanței martorul a declarat că nu știa cine a fost implicat în scandal, iar după ce i s-a citit declarația dată în faza de urmărire penală a confirmat că a fost vorba despre fratele inculpatului I., pe care îl cunoștea. Însă reticența martorului, precum și incongruența față de declarația inculpatului I. care a arătat că a intervenit pentru a-l despărți pe fratele său de partea vătămată, sunt măsura nesincerității martorului, care a încercat pe orice cale să îl îndepărteze pe inculpatul I., cumnatul său, de șirul evenimentelor.

M. L. G., care era însoțit de către soția sa confirmă că a avut loc o altercație între B. I. și partea vătămată B., care i-ar fi răsturnat băutura, precum și că au intervenit mai multe persoane să-i despartă printre care inculpatul C., precizând că inculpatul I. a ajuns mai târziu.

M. M. R. a declart că era la masă cu inculatul C. pe care îl știe din copilărie și cu inculpatul I., iar la un moment dat, când cei doi inculpați erau la toaletă, martorul văzându-i că s-au îndreptat în acea direcție, fratele inculpatului I. a început să se îmbrânceacă cu o altă persoană, în jurul lor adunându-se lume, printre care femei și copi ca la un târg. I-a văzut pe cei doi inculpați când au venit de la baie și au intrat în mulțime zicând hai să ne băgăm să-i despărțim.

M. B. I. a declarat că a stat la masă cu mai multe persoane printer care și inculpații. Pe partea vătămată M. o cunoștea întrucât în trecut a avut loc un incident în urma căruia partea vătămată i-a rupt o mână martorului, împrejurare cunoscută și de către fratele său, inculpatul I.. Deși nu știe când partea vătămată a ajuns la masa din spatele său, este sigur că fratele său și inculpatul C. nu era la masă ci se plimbau undeva prin parc. La circa

2-3 minute de când a văzut-o pe partea vătămată între cei doi a izbucnit un altercație aceaștia îmbrâncindu-se și trântindu-se și nu i-a despărțit cineva (fila 82).

M. Ș. V. a declarat că s-a așezat la masa la care stătea martorul B. I. și că după aproximativ 5 minute l-a văzut pe acesta că intră într-o dispută verbală cu o altă persoană, după care cei doi s-au ridicat de la masă și au plecat, fără să vadă dacă s-au îmbrâncit sau lovit. Citindu-i-se declarația dată în faza de urmărire penală, martorul a revenit și a declarat că cei doi s- au împins, își menține declarația dată anterior și la solicitarea instanței a arătat că după ce a primit citația a luat legătura cu B. I., fratele inculpatului I. pentru a-l întreba la ce dată trebuie să vină în fața instanței, deși conform filei 72, martorul a primit personal citația pentru termenul de judecată din data de 27 iunie 2011, la data de 2 iunie 2011.

M. D. M.el, care a declarat că îl cunoștea pe martorul B. I. și pe fratele său, a arătat că la data de 16 august 2009 se afla la sărbătoarea T. S. împreunăcu cei doi copi minori (11 și 9 ani) și s-a așezat la masă cu inculpatul B. care stătea singur. La un moment dat a izbucnit un clinic între martorul B. și o altă persoană și s-au tăvălit puțin pe jos. Pe inculpatul

I. l-a văzut prin târg, însă nu a stat la masă cu ei. A. a fost văzută în întregime de către martor care a stat cu fața la cei doi, iar copi săi nu au reacționat în vreun fel întrucât nu au avut timp să reacționeze.

Audiată la data de 16 august 2011, partea vătămată B. a declarat că își retrage plângerea penală formulată în cauză față de cei doi inculpați, arătând că a fost lovit de către o persoană de sex feminin blondă, însă nu de către inculpatul I. care de altfel, era și el de față. Totdată a arătat că în ziua ședinței de judecată s-a întâlnit la ușa instanței cu inculpatul I. cu care s-a împăcat. A precizat că nu îl cunoaște pe martorul B. I. și nu mai ține minte care a fost cauza începerii scandalului, probabil de la un scaun sau de la o bere. Cât despre incident a arătat că la un moment dat a apărut un conflict, nu mai țin minte când am înjurat, dar am și fost înjurat și ne-am ridicat cu toții de la masă (partea vătămată precizând că toți martorii au fost prezenți) și a început un pic de ceartă iar eu am fost lovit de către o persoană blondă și am căzut puțin, probabil am fost lovit și de alte persoane. Atunci mi s-a părut grav, dar acum după trecerea timpului, nu mi se mai pare grav. În comuna M. este o singură sărbătoare câmpenească, pe an, respective cea din data de 16 august și cred că lumea a perceput urât ce s-a întâmplat și nimeni nu ar fi vrut să se întâmple (filele 100-101).

M. R. O. H., care a însoțit-o pe partea vătămată la termenul de judecată din data de 16 august 2011 a arătat că a mers la sărbătoarea T. S. însoțit de fiul său de 1 an și jumătate a văzut când o persoană cu care a intrat partea vătămată în conflict a trântit-o la pământ iar eu nu am observat multe lucruri fiind preocupat să-mi iau copilul și să-l duc mai departe întrucât nu consider că un copil de vârsta aceea trebuie să asiste la astfel de evenimente, deși despre evenimente a declarat că scandalul a durat foarte puțin și probabil că nimeni nu a observat. În legătură cu faptul că, fiind martor ocular l-a identificat pe inculpatul C. în faza de urmărire penală ca fiind una dintre persoanele care a agresat-o pe partea vătămată, a declarat că declarația i-a fost dictată și deși înțelege semnificația unei declarați date la poliție și identificarea nominală a unei persoane care ar fi agresat o altă persoană, nu știam ce se va întâmpla, cum stă treaba cu tribunalele pentru că nu am mai fost niciodată. A precizat că toată lumea de la masă s-a ridicat și a plecat datorită incidentului și că mai participat la scandaluri pe care le poate numi meciuri de box (filele 102-103).

Audiată la data de 20 septembrie 2011, partea vătămată B. I.-F. a declarat că nu a depus plângere penală împotriva inculpaților, dar dacă se consideră a depus o astfel de plângere înțelege să și-o retragă. În aceste condiții instanța l-a audiat pe B. I.-F. în calitate de martor. A. a declarat că la sărbătoare erau câteva sute de persoane, iar la un moment dat vs-a întâlnit cu inculpatul I. pe care nu îl cunoștea și pe care l-a întrebat ce s-a întâmplat, auzind gălăgie la aproximativ 20 de metri. I. I. i-a spus că s-au certat doi, după ca fost lovit pe la spate de o persoană pe care nu a identificat-o. a precizat că a ajuns la instanță la ora 7.15, s-a întâlnit cu inculpatul I. pe culoar, ia- spus că nu știe de ce a fost chemat pentru că nu a depus nicio plângere după care nu au mai discutat în legătură cu cauza, uitându-se după femei.

Coroborând declarațiile de mai sus instanța a constatat o parte a martorilor au identificat précis pe inculpatul C. ca fiind persoanele care au participat la scandal (cuvânt folosit de toate persoanele audiate), respectiv martorii B. și M., alții doar că 3-4 persoane l-au agresat pe B. M., precizând că erau tunse scurt și una era blondă cu tatuaje pe mână, respectiv martori F. F. P., care din motive obiective nu a putut fi audiat de instanță fiind valorificată declarația dată în faza de urmărire penală, iar alții i-au îndepărtat pe cei doi inculpați de locul evenimentelor, fie spunând că au fost plecați la toaletă, fie că erau în altă parte.

Martorii Ș., D., R. și B. au vagi amintiri despre evenimente, însă toți s- au întâlnit fie cu inculpatul I. sau cu fratele său B. înainte de a depune mărturie în fața instanței. Împrejurarea că declarațile martorilor sunt pro causa este dovedită atât fie gradul de rudenie (martorii B. și Rad), fie de împrejurarea declarată de către inculpatul I. care a arătat că a intrat împreună cu alte persoane pentru a-i despărți pe B. și B. M. naiv în care martorul B., fratele inculpautlui I., a încercat să-l îndepărteze pe inculpat de locul evenimentelor este dat de faptul că a declarat că este convins că inculpatul I. nu era la masă când a venit partea vătămată B. la o masă din spatele său, deși nu știe când a venit partea vătămată, și la fel este convins că fratele său nu a intervenit, deși chiar inculpatul I. a declarat altfel. În acest caz, naivitatea este și măsura nesincerități. M. T. a arătat că personal l-a împiedicat pe inculpatul C. să participe la scandal întrucât știa că a făcut pușcărie, ceea ce implică faptul că inculpatul C. ar fi vrut să intervină, însă prezența de spirit a martorului T., esențială de altfel, nu a fost confirmată de către inculpatul C., care a precizat de fiecare dată că a privit pasiv evenimentele. T. martorul Ș. a declarat că la masă nu mai era alte persoane în afara martorului B., încercând să excludă astfel orice posibilitate ca inculpații să fie în preajma locului scandalului. În afară de primii martori audiați de către instanță ceilalți, inclusiv fostele părți vătămate au încercat să minimalizeze până la derizoriu amploarea evenimentelor, deși din probe rezultă cu certitudine că de față erau copii, chiar de vârste de 1 an care au fost duși în grabă pentru a nu asista la evenimente și femei, o parte dintre aceste persoane părăsind locul unde se desfășura sărbătoarea imediat după izbucnirea scandalului. T., deși scandalul nu a avut o amploare deosebită, după declarațiile ultimelor persoane audiate de către instanță, a atras atenția mai multor persoane și a fost neceară intervenția organelor de poliție și a jandarmeriei.

Declarațiile primilor martori cu privire la numărul persoanelor agresoare și la amploarea evenimentelor se coroborează cu proceul verbal încheiat de organele de poliței sesizate telefonicv de o persoană rămasă neidentificată cu privire la izbucnirea unui scandal între mai multe persoane. La fața locului au fost identificați B. S. M. și B. I.-F. care au declarat că au fost agresați fizic de patru persoane de sex masculine printre care și numitul C. I. din satul C., cei doi prezentând urme vizibile pe corp și în zona feței. Martorii oculari au fost indiganți de comportamentul numitului C. I. care se manifesta violent adresând cuvinte vulgare și obscene persoanelor din jurul său, au fost nevoiți să se ridice de la mese deoarece le-a fost frică să nu fie agresați, știindu-l pe C. I. ca persoană violentă (fila 22 dos. UP). Inclusiv persoana vătămată B. M. a declarat că la acel momnent i s-a părut grav ce s-a întâmplat, dar cu trecerea timpului și cel mai probabil datorită întâlnirii cu inculpatul I. înainte de a compărea în fața instanței, nu i s-a mai părut grav.

Raportat la declarațiile exprese ale părților vătămate de retragere a plângerilor penale cât privește infracțiunile prev. de art. 180 al. 1 și 2 din C., s-a dispus încetarea procesului penal față de ambii inculpați.

Inculpatul I. N. C. a fost condamnat la mai multe pedepse cu închisoarea pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 181 al. 1, 180 al. 2,

192 al. 2, 321 al. 1 și 209 C. fiind liberat condiționat la data de 16 mai 2008 cu un rest de 620 de zile de închisoare din pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată rin sentința penală nr. 84/26 ianuarie 2007 pronunțată de J. C., definitivă prin neapelare la data de 13 februarie 2007.

Inculpatul C. I. a fost condamnat la mai multe pedepse cu închisoarea pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 182 al. 2, 239 al. 1, 321 al. 1 și

209 C. fiind liberat condiționat la data de 28 iulie 2009 cu un rest de 361 de zile de închisoare din pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată rin sentința penală nr. 134/14 februarie 2008 pronunțată de J. C., definitivă prin decizia nr. 4. iulie 2008 pronunțată de Curtea de A. C. T., raportat la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr.

429/2 aprilie 2002 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca, definitivă prindecizia penală nr. 283/20 mai 2002 pronunțată de Tribunalul Cluj , față de care s-a constatat starea de recidivă postexecutorie prinsentința penală nr. 895/1 iunie 2006 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca, definitivă prin decizia penală nr. 26/17 ianuarie 2007 pronunțată de Curtea de A. C., constatăm că termenul de reabilitare nu a fost împlinit la data de

16 august 2009 și astfel vom reține în sarcina inculpatului C. și disp. art.

37 lit. b din C., în acest sens urmând să dispunem schimbarea încadrării juridice a faptei.

S-a reținut fapta inculpatului C. I. la data de 16 august 2009, după considerarea ca executată a pedespei de 1 an și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 429/2 aprilie 2002 pronunțată de Judecătoria Cluj- Napoca, definitivă prindecizia penală nr. 283/20 mai 2002 pronunțată de Tribunalul Cluj și în timpul liberării condiționate din pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată rin sentința penală nr. 134/14 februarie 2008 pronunțată de J. C., definitivă prin decizia nr. 4. iulie 2008 pronunțată de Curtea de A. C., a provocat scandal public în centrul comunei M. unde se desfășura sărbătoarea T. S. prin, acte de violență și injurii adresate numiților B. S. M. și B. I.-F., acte și manifestări care au indignat și au produs teamă persoanelor aflate la sărbătoarea câmpenească, tulburând astfel liniștea publică, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, prev. de art. 321, alin. 1 C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a și b din C.pen

Sub aspectul laturii subiective fapta a fost săvârșită în forma și modalitatea de vinovăție a intenției directe, inculpatul prevăzând rezultatul faptelor sale și urmărind ca acesta să se producă, astfel cum cere art. 19 alin. (1) pct. 1 lit. a) C. pen.

La individualizarea pedepsei pe care urmează să o aplice inculpatului, instanța s-a raportat la criteriile generale de individualizare cuprinse în art.

72 alin. (1) C. pen., astfel:

1. În ceea ce privește limitele de pedeapsă fixate în partea specială a

Codului penal.

2. În ceea ce privește gradul de pericol social al faptei săvârșite instanța urmează să rețină că ne aflăm în prezența unui pericol social de intensitate ridicată. Astfel, fapta săvârșită, doar din spirit de frondă, de către inculpat a produs o tulburare însemnată a liniștii a câteva zeci de persoane printre care copii și femei.

3. Referitor la persoana infractorului instanța reține că a mai fost condamnat la pedepse privative de libertate pentru săvârșirea unor infracțiuni similare sau de infracțiuni cu violențe, în sarcina sa reținându-se atâta starea de recidivă postexecutorie, cât și cea postcondamnatorie. Mai mult reținem că fapta a fost săvârșită la câteva zile de la liberarea condiționată din ultima pedeapsă de 3 ani închisoare.

Pe parcursul urmăririi penale și a judecății a avut un comportament nesincer, fără să conștientizeze gravitatea faptelor sale.

În baza art. 321 al. 1 din C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a și b din C. a fost condamnat inculpatul C. I. la pedeapsa de 1 an și 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice.

S-a constatat starea de recidivă postexeutorie raportat la pedeapsa de

1 an și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 429/2 aprilie

În baza art. 61 al. 1 din C. s-a revocat beneficiul liberării condiționate din 3 ani închisoare aplicată rin sentința penală nr. 134/14 februarie 2008 pronunțată de J. C., definitivă prin decizia nr. 4. iulie 2008 pronunțată de Curtea de A. C., s-a contopit pedeapsa de 1 an și 2 luni închisoare cu restul rămas de executat de 361 de zile de închisoare, s-a stabilit pedeapsa cea mai grea de 1 an și 2 luni închisoare, pe care o vom spori cu 4 luni închisoare, având în vedere recrudescența infracțională a inculpatului, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare în regim de detenție.

În baza art. 71 al. 2 din C. s-a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 al. 1 lit. a (teza a II-a) C. pen. pe perioada prev. de art. 71 al. 2 din C., ținând seama de gravitatea faptei care creează o incompatibilitate morală și juridică cu calitatea de ales în cadrul autorităților publice sau în funcții elective publice.

Instanța a reținut fapta inculpatului I. N. C. la data de 16 august

2009, în timpul liberării condiționate din pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 84/26 ianuarie 2007 pronunțată de J. C., definitivă prin neapelare la data de 13 februarie 2007, a provocat scandal public în centrul comunei M. unde se desfășura sărbătoarea T. S. prin, acte de violență și injurii adresate numiților B. S. M. și B. I.-F., acte și manifestări care au indignat și au produs teamă persoanelor aflate la sărbătoarea câmpenească, tulburând astfel liniștea publică, a întrunit elementele constitutive ale infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, prev. de art. 321, alin. 1 C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a din C.

La individualizarea pedepsei pe care a aplicat-o inculpatului, instanța s-a raportat la criteriile generale de individualizare cuprinse în art. 72 alin.

(1) C. pen., astfel:

1. În ceea ce privește limitele de pedeapsă fixate în partea specială a

Codului penal.

2. În ceea ce privește gradul de pericol social al faptei săvârșite instanța a reținut că se află în prezența unui pericol social de intensitate ridicată. Astfel, fapta săvârșită, doar din spirit de frondă, de către inculpat a produs o tulburare însemnată a liniștii a câteva zeci de persoane printre care copii și femei.

3. Referitor la persoana infractorului instanța a reținut că a mai fost condamnat la pedepse privative de libertate pentru săvârșirea unor infracțiuni similare sau de infracțiuni cu violențe, în sarcina sa reținându-se atâta starea de recidivă postcondamnatorie. T. s-a reținut că pe parcursul cercetării judecătorești, la fiecare termen de judecată a întâmpinat martorii și părțile vătămate pe holurile instanței, înainte de a fi audiați, iar declarațiile multora au fost naïve, inconsistente și vădit părtinitoare.

Pe parcursul urmăririi penale și a judecății a avut un comportament nesincer, fără să conștientizeze gravitatea faptelor sale.

În baza art. 321 al. 1 din C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a și b din C. a fost condamnat inculpatul I. N. C. la pedeapsa de 1 an și 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice.

S-a constatat starea de recidivă postexeutorie raportat la pedeapsa de

1 an și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 429/2 aprilie

2002 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca, definitivă prindecizia penală nr. 283/20 mai 2002 pronunțată de Tribunalul Cluj și starea de recidivă postcondamnatorie raportat la pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată rin sentința penală nr. 84/26 ianuarie 2007 pronunțată de J. C., definitivă prin neapelare la data de 13 februarie 2007.

În baza art. 61 al. 1 din C. s-a revocat beneficiul liberării condiționate din 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 84/26 ianuarie 2007 pronunțată de J. C., definitivă prin neapelare la data de 13 februarie 2007, s-a contopit pedeapsa de 1 an și 2 luni închisoare cu restul rămas de executat de 620 de zile de închisoare, s-a stabilit pedeapsa cea mai grea de

620 de zile închisoare, care a fost sporită până la 2 ani și 3 luni închisoare, având în vedere recrudescența infracțională a inculpatului, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 2 ani și 3 luni închisoare în regim de detenție.

În baza art. 71 al. 2 din C. s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 al. 1 lit. a (teza a II-a) C. pen. pe perioada prev. de art. 71 al. 2 din

C., ținând seama de gravitatea faptei care creează o incompatibilitate morală și juridică cu calitatea de ales în cadrul autorităților publice sau în funcții elective publice.

În baza art. 191 al. 2 din C. au fost obligați inculpații la plata cheltuielilor de judecată avansate de stat, iar onorariile parțiale ale avocaților desemnați din oficiu au fost suportate din fondurile M.ui Justiției.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpații C. I. si I. N. C., solicitând casarea acesteia și rejudecarea cauzei de către instanța de recurs și pronunțarea unei hotărâri de achitare .

Iinculpatul I. N. a solicitat casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună achitarea sa în temeiul art 11 pct 2 lit a raportat la art 10 lit c Cod procedură penală, în ceea ce privește infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice prev și ped de art. 321 Cod penal, pentru că fapta nu a fost săvârșită de el. In dezvoltarea motivelor de recurs se arată că, soluția instanței de fond este nelegală și netemeinică, fiind rezultatul unei greșite interpretări a stării de fapt și a unei greșite evaluări a problemelor de drept. S. de fapt reținută de instanța de fond și dispozitivul hotărârii sunt contrazise de motivele pe care hotărârea a fost întemeiată. În cuprinsul considerentelor, sunt reluate și analizate probele administrate, în principal declarațiile inculpaților, părților vătămate și martorilor, procesul-verbal încheiat de organele de poliție și niciuna nu îl indică pe el ca autor al infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată. S. de fapt reținută de instanța de judecată este eronată, contrară realității și nesusținută de materialul probator administrat în cauză.

Se mai arată de apărătorul inculpatului că, inculpatul nu era de față în momentul în care izbucnise scandalul, nu a fost el cel care a iscat incidentul, nefiind nici măcar implicat în incident, aspect susținut, prin materialul probator administrat în cauză. Potrivit art 65 alin 1 Cod procedură penală, sarcina administrării probelor în procesul penal revine organului de urmărire penală și instanței de judecată, prezumția de nevinovăție înfățișându-se ca o garanție juridico-socială acordată celui învinuit de săvârșirea unei infracțiuni.

Inculpatul C. I. a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună, în temeiul art 11 alin 2 lit b, raportat la art 10 lit h Cod procedură penală, încetarea procesului penal cu privire la infracțiunea prevăzută și pedepsită de art 180 alin 1 și alin 2 Cod penal, având în vedere poziția părților vătămate care și-au retras plângerea formulată împotriva inculpatului, cu dispunerea achitării acestuia, în temeiul art 11 alin 2 lit a raportat la art 10 alin 1 lit c Cod procedură penală, în ceea ce privește infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, prevăzută și pedepsită de art 321 alin 1 Cod penal, motivat de faptul că din probele administrate în cauză, nu s-a făcut dovada că ar fi vinovat de săvârșirea acestei fapte.

Analizând sentința atacată pe baza materialului probator administrat în cauză,Curtea reține următoarele:

Instanța de fond a reținut o stare de fapt corectă,corespunzătoare adevărului din care a reieșit vinovăția celor doi inculpați în săvârșirea infracțiunilor pentru care aceștia au fost trimiși în judecată. Instanța a analizat în mod detaliat toate probele administrate în cauză,respectiv declarațiile tuturor martorilor audiați în cauză și coroborând toate aceste declarații în mod judicios a reținut vinovăția inculpaților recurenți,înlăturând argumentat declarațiile unor martori care au dat declarații pro causa ,fie datorită unor relații pe care le au cu inculpații ( a se vedea martorii B. și Rad ),fie datorită influenței pe care aceștia le-au avut asupra lor anterior luării declarațiilor ( a se vedea martorii Ș., D., R. și B. care, toți s-au întâlnit fie cu inculpatul I. ,fie cu fratele său B. înainte de a depune mărturie în fața instanței).

Declarațiile martorilor B. I. , M. P. F., A. R. ,F. F. (f.55) ,M. R., Creț

Dorel (f.49),în special cele date în faza urmăririi penale (pentru că unii dintre aceștia în fața instanței au revenit nejustificat asupra declarațiilor date inițial) confirmă însă participarea celor doi inculpați în scandalul intervenit între părți și în agresarea părților vătămate,declarațiile acestora coroborându-se cu procesul verbal de sesizare din oficiu (f.22) și cu declarațiile părților vătămate din faza de urmărire penală (23-26,30). De asemenea,inculpații au fost recunoscuți din planșele foto la poliție ca participanți la scandal ,a se vedea declarațiile părților vătămate

(f.108,110,117,119) și a martorilor (f.126 ,129-

131,139,143,151,141,152,155-158) aspect care înlătură susținerile și declarațiile nesincere ale inculpaților.

La individualizarea pedepselor aplicate inculpaților instanța de fond a avut în vedere criteriile generale cuprinse în art 72 alin 1 Cod penal, limitele de pedeapsă fixate în partea specială a Codului penal, gradul de pericol social al faptei săvârșite, instanța de fond apreciind că gradul de pericol social este de intensitate ridicată.

În concluzie,sentința fiind legală și temeinică,Curtea va respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpați.

Va stabili în favoarea Baroului de A. C. - suma de 300 lei si 150 lei onorar pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.

Va obliga pe inculpatul C. I. să plătească în favoarea statului suma de

1000 lei cheltuieli judiciare, iar pe inculpatul I. N. la 850 lei, din care 300 lei si 150 lei reprezentând onorar avocațial.

PENTRU ACESTE M.IVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații C. I. si I. N. C. împotriva sentinței penale nr. 1242 din 1 noiembrie 2011 a Judecătoriei C.-N..

Stabilește în favoarea Baroului de A. C. - suma de 300 lei si 150 lei onorar pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.

Obligă pe inculpatul C. I. să plătească în favoarea statului suma de

1000 lei cheltuieli judiciare, iar pe inculpatul I. N. la 850 lei, din care 300 lei si 150 lei reprezentând onorar avocațial.

Decizia este definitivă.

Dată și pronunțată în ședința publică din data de 24 aprilie 2012.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,

V. V. A. L. H. I. M.

Red.I.M./Dact.S.M GREFIER,

4 ex./(...)

M. N.

← Decizia penală nr. 615/2012, Curtea de Apel Cluj		Decizia penală nr. 1852/2012, Curtea de Apel Cluj →

Decizia penală nr. 632/2012, Curtea de Apel Cluj

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 632/2012, Curtea de Apel Cluj