Decizia penală nr. 69/2012, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA P.Ă ȘI DE MINORI
Dosar nr. (...)
DECIZIA P.Ă NR.69/R/2012
Ședința publică din 16 ianuarie 2012
Instanța compusă din: PREȘEDINTE : ANA C., judecător JUDECĂTORI : L. M.
V. V. A. GREFIER : M. B.
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de A. C., reprezentat prin procuror V. T.
S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul R. V. A. împotriva sentinței penale nr.1400 din 29 noiembrie 2011 a Judecătoriei C.-
N., pronunțată în dosarul nr.(...), inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prev.de art.211 al.1 și al.2 lit.c C.pen.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul R. V. A., în stare de arest, asistat de către apărător desemnat din oficiu av.Bicu D., din cadrul Baroului C., cu delegația la dosar și partea vătămată C. S. M.
P. de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, inculpatul R. V. A. arată că dorește să-și retragă recursul.
Curtea acordă cuvântul părților asupra cererii formulată de către inculpat.
Reprezentantul M.ui P., solicită a se lua act de manifestarea de voință a inculpatului R. V. A.
Apărătorul inculpatului R. V. A. solicită a se lua act de retragerea recursului formulat de inculpat.
Solicită acordarea onorariului avocațial avansat din FMJ.
Inculpatul R. V. A. având ultimul cuvânt, solicită a se lua act de retragerea recursului.
C U R T E A
Prin sentința penală nr. 1400 din data de 29 noiembrie 2011 a Judecătoriei C.-N., pronunțată în dosarul nr. (...), în baza art. 211 al. 1, al. 2 lit. c din C.pen. cu aplicarea art. 320 ^1 C.p.p. s-a dispus condamnarea inculpatului R. V.-A. ( fiul lui V.-D. si E.-S., născut la 8 noiembrie 1990 in T., jud. C., domiciliat in T., str. Salinelor, nr. 52A, jud. C., cetățenie romana, studii 11 clase, fără antecedente penale, fără ocupație, fără loc de muncă, CNP 1.) la pedeapsa de 3 ani și 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.
În baza art.36 al.1 rap. la art.33 lit. a din C.pen. s-a constatat că prezenta infracțiune a fost săvârșită în condițiile concursului real de infracțiuni cu infracțiunea pentru care a fost condamnat la pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 332/13 iulie 2011 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca, definitivă prin decizia penală nr.
1265/R/24 august 2011 pronunțată de Curtea de A. C.
În baza art. 36 al. 1 rap. la art.34 al. 1 lit. b din C.pen. s-a contopit pedeapsa de 3 ani și 4 luni închisoare cu pedeapsa de 4 ani închisoare și s-a stabilit pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare la care s-a adăugat un spor de 3 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 4 ani și 3 luni închisoare în regim de detenție.
În baza art. 71 al. 2 din C.pen. s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 al. 1 lit. a teza a II-a C. pen. pe perioada prev. de art. 71 al. 2 din C.pen., iar în baza art. 36 al. 3 din C.pen. s-a dedus perioada executată începând cu data de 12 mai 2011 la zi.
S-a dispus anularea mandatului de executare a pedepsei de 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 332/13 iulie 2011 pronunțată de
Judecătoria Cluj-Napoca, definitivă prin decizia penală nr. 1265/R/24 august 2011 pronunțată de Curtea de A. C. și emiterea unui nou mandata de executare a pedepsei închisorii.
În temeiul art. 14 și 346 din C.p.p. cu aplicarea art. 998 din C.civ., în vigoare până la data de 1 octombrie 2011, s-a admis acțiunea civilă exercitată de către partea vătămată C. S. M. cu domiciliul în C.-N., str. B., nr. 4, sc. 3, ap. 29, jud. C. și a fost obligat inculpatul la plata sumei de 2500 lei cu titlu de daune materiale.
În baza art. 191 al. 1 din C.p.p. a fost obligat inculpatul să plătească suma de 200 lei reprezentând cheltuieli de judecată avansate de către stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul nr. 4. din data de (...) al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, a fost trimis în judecată, inculpatul R. V.-A., în stare de deținere în altă cauză, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prevăzută art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. c din Codul P..
În esență, prin actul de sesizare, s-a reținut că, la data de (...), în jurul orelor 15:00, în timp ce se afla pe strada U. din C.-N., inculpatul a observat- o pe partea vătămată C. S. M. care avea la gât un lănțișor cu medalion, ambele din aur. Cu scopul de a-și însuși aceste bunuri, a urmărit-o pe partea vătămată până pe o alee pietonală ce face legătura între străzile B. și Bizușa, unde a abordat-o pe aceasta, întrebând-o dacă cunoaște poziția unei anumite străzi. Profitând de neatenția părții vătămate, inculpatul s-a apropiat și, cu o mișcare rapidă, a prins medalionul din aur, de formă ovală, având o greutate de 5-6 grame și o valoare de aproximativ 1700 lei, a tras cu putere de acest medalion, determinând ruperea lanțului și cauzarea de leziuni la nivelul gâtului părții vătămate, care au necesitat pentru vindecare
2-3 zile de îngrijiri medicale. Imediat după aceea, inculpatul a fugit, deplasându-se în zona centrală a orașului C.-N., unde a vândut medalionul contra sumei de 150 lei. Partea vătămată și-a recuperat lanțul de aur de care era prins medalionul, care a căzut pe sol din cauza rupturii.
Situația de fapt reținută în actul de sesizare s-a întemeiat pe următoarele mijloace de probă, consemnate în dosarul de urmărire penală: proces-verbal de consemnare a efectuării actelor premergătoare (fila 4); declarațiile părții vătămate C. S. M. (filele 6-8), fotografia ilustrând lanțul și medalionul din aur (fila 9), proces-verbal de cercetare la fața locului și anexele foto aferente (filele 10-15), raport de constatare medico-legală nr.
3081/II/a/81 din data de (...) (filele 16-17), proces-verbal de consemnare a recunoașterii comiterii de fapte penale (filele 18-19), proces-verbal de prezentare pentru recunoaștere din grup și anexele foto aferente (filele 20-
26), declarațiile inculpatului (filele 28-30), declarația martorei H. V. (fila 33)
și raportul de efectuare a portretului robot (filele 35-37).
La termenul de judecată din data de (...), înainte de începerea cercetării judecătorești, inculpatul R. V.-A. a învederat instanței că recunoaște săvârșirea faptei, astfel cum a fost reținută în actul de sesizare și a solicitat ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, conform procedurii prevăzute de art. 3201 din Codul de procedură penală.
În baza art. 3201 alin. 3 din Codul de procedură penală, instanța a procedat la ascultarea inculpatului (fila 10), care a declarat că recunoaște săvârșirea faptei pentru care a fost trimis în judecată, relatând împrejurarea în care a sustras bunul de la gâtul părții vătămate. C. că sunt îndeplinite condițiile legale pentru aplicarea acestei proceduri simplificate, instanța a admis cererea inculpatului, motiv pentru care a apreciat asupra săvârșirii faptei reținută în sarcina inculpatului doar pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală.
Analizând actele și lucrările dosarului de urmărire penală, conform procedurii prevăzute de art. 3201 din Codul de procedură penală, instanța de fond a reținut aceeași situație de fapt, precum cea prevăzută în actul de sesizare, astfel:
La data de (...), în jurul orelor 15:00, în timp ce se afla pe strada U. din
C.-N., inculpatul a observat că partea vătămată C. S. M. avea la gât un lănțișor cu medalion, ambele din aur. Cu scopul de a-și însuși aceste bunuri, inculpatul a urmărit-o pe partea vătămată până pe o alee pietonală ce face legătura între străzile B. și Bizușa, în spatele unui bloc, unde a abordat-o pe aceasta, întrebând-o dacă cunoaște poziția unei anumite străzi. Profitând de neatenția părții vătămate, care încerca să-i răspundă la întrebare, inculpatul s-a apropiat și, cu o mișcare rapidă, a prins medalionul din aur, de formă ovală, având o greutate de 5-6 grame și o valoare de aproximativ 1 700 lei și a tras cu putere de acest medalion. Acțiunea inculpatului a determinat ruperea lanțului și cauzarea de leziuni la nivelul gâtului părții vătămate, leziuni care au necesitat pentru vindecare 2-3 zile de îngrijiri medicale. Imediat după aceea, inculpatul a fugit, deplasându-se în zona centrală a orașului C.-N., unde a vândut medalionul contra sumei de
150 lei. Lanțul din aur de care era prins medalionul, căzut pe sol din cauza rupturii a fost recuperat de către partea vătămată.
Această stare de fapt rezultă din coroborarea declarației părții vătămate cu cea a martorei audiate în etapa actelor premergătoare și cu cea a inculpatului, precum și cu raportul de constatare medico-legală prin care s-au stabilit leziunile traumatice suferite de partea vătămată, la care se adaugă și procesele-verbale întocmite de organele de cercetare penală cu privire la săvârșirea faptelor reținute în sarcina inculpatului.
A., în declarațiile sale, partea vătămată C. S. M. (filele 6-7 din dosarul de urmărire penală, precum și cea de la fila 8, menționată și în cuprinsul procesului-verbal de consemnare a efectuării actelor premergătoare) a arătat că, la data de (...), aflându-se în cartierul G., în zona complexului Feleacu, a fost abordată de un tânăr și întrebată cu privire la poziția unei anumite străzi din zonă. Observând că este preocupată să îi răspundă la întrebare, tânărul a profitat de neatenția acesteia, s-a apropiat și a prins cu mâna dreaptă medalionul pe care-l avea la gât, din aur, placat cu cristale Swarovsky, de formă ovală, având o greutate de 5-6 grame pe care îl avea la gât (ilustrat în fotografia de la fila 9, dosarul de urmărire penală), a răsucit odată și, apoi, cu o mișcare scurtă a tras de acest medalion, care a cedat.
Acțiunea sa a determinat ruperea lănțișorului pe care se afla medalionul, bijuteria căzând la pământ. T. a fugit, îndepărtându-se repede de locul incidentului. A mai arătat partea vătămată și faptul că, în urma agresiunii suferite, i-au rămas urme atât pe piept cât și la nivelul gâtului, cauzate atât de rezistența lănțișorului, cât și de faptul că, în momentul în care a tras de medalion, autorul faptei a lovit-o și cu pumnul în piept. Leziunile suferite de partea vătămată au fost apreciate ca necesitând 2-3 zile de îngrijiri medicale, arătându-se că s-ar fi putut produce prin lovire cu un corp dur și zgâriere, după cum reiese din raportul de constatare medico-legală nr. 3081/II/a/81 din data de (...), existent la filele 16-17 din dosarul de urmărire penală.
Cu privire la această stare de fapt, s-a impus a fi avută în vedere și declarația martorei H. V. (fila 33 din dosarul de urmărire penală, menționată și în cuprinsul procesului-verbal de consemnare a efectuării actelor premergătoare) care a arătat că locuiește în zona unde s-a petrecut incidentul și, în acea zi, aflându-se la geamul de la balcon, a auzit pe cineva strigând "prindeți-l, e hoț";. S-a uitat mai atent și a văzut un băiat înalt, alergând foarte tare, băiatul ținea pumnii strânși. Martora nu a mai putut fi, însă, audiată ulterior momentului descoperirii făptuitorului și începerii urmăririi penale, în vederea identificării persoanei care fugea, din cuprinsul procesului-verbal existent la fila 32 din dosarul de urmărire penală rezultând faptul că aceasta a plecat din țară pentru o perioadă nedeterminată.
Întrucât nici partea vătămată și nici martora nu cunoșteau persoana care a sustras medalionul din aur, în cauză s-a procedat la efectuarea unui portret robot, care să faciliteze identificarea făptuitorului, în acest sens fiind întocmit raportul de efectuare a portretului robot (filele 35-37 din dosarul de urmărire penală). Ulterior, după ce acesta a fost identificat, în cauză s-a efectuat procedura recunoașterii din grup, fiind întocmit procesul-verbal de prezentare pentru recunoaștere din grup și anexele foto aferente (filele 20-26 din dosarul de urmărire penală), în prezența martorului-asistent B. I., partea vătămată declarând că persoana care i-a sustras medalionul în ziua de (...) este inculpatul R. V.-A. A. mijloc de probă se impune a fi coroborat atât cu declarația părții vătămate, cât și cu procesul-verbal prin care a fost consemnată poziția inculpatului cu privire la recunoașterea comiterii faptei din data de (...) (filele 18-19 din dosarul de urmărire penală).
Aceeași stare de fapt prezentată de către partea vătămată în declarațiile sale a reieșit și din depozițiile inculpatului care a precizat că avea nevoie de bani pentru a-și plăti niște datorii, astfel că, la data de (...) s-a deplasat în municipiul C.-N., iar, în cartierul G., în zona complexului Feleacu, a observat-o pe partea vătămată care purta un lănțișor cu medalion din aur și a urmărit-o pe aceasta. C. a ajuns-o din urmă a întrebat-o de numele unei anumite străzi din zonă și, profitând de neatenția ei, i-a smuls medalionul de la gât și a fugit. În zona centrală a orașului, în vecinătatea magazinului „Sora"; a vândut medalionul contra sumei de 150 lei, unei persoane necunoscute.
Pentru identificarea exactă a locului unde a intervenit incidentul, s-a procedat la cercetarea la fața locului, astfel că declarațiile mai sus menționate se impun a fi coroborate cu procesul-verbal de cercetare la fața locului și anexele foto aferente (filele 10-15 din dosarul de urmărire penală), care ilustrează poziționarea în spațiu a aleii pietonale indicate ca fiind locul unde inculpatul a abordat-o pe partea vătămată și, profitând de neatenția acesteia, i-a sustras medalionul aflat pe lănțișorul de la gâtul acesteia.
În concluzie, din coroborarea mijloacelor de probă mai sus menționate, instanța de fond a reținut că inculpatul a săvârșit fapta pentru care a fost trimis în judecată, faptă ce realizează conținutul constitutiv al infracțiunii de tâlhărie.
În drept, fapta inculpatului R. V.-A. care, la data de (...), în jurul orei
15:00, pe aleea pietonală ce face legătura dintre străzile B. și Bizușa, și-a însușit pe nedrept un bun mobil aflat în posesia legitimă a părții vătămate, fără consimțământul acesteia, prin întrebuințarea de violențe, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie prevăzută și pedepsită de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. c din Codul P..
Sub aspectul laturii obiective a acestei infracțiuni, s-a reținut realizarea elementului material prin săvârșirea de către inculpat a celor două acțiuni specifice: acțiunea principală, tipică furtului și acțiunea secundară, tipică unei infracțiuni de lovire sau alte violențe. Întâi, se poate reține materializarea infracțiunii de furt, deoarece a existat o acțiune de deposedare a părții vătămate de un bun mobil - medalionul din aur, placat cu cristale swarovsky -, deținut în mod legitim, fără ca aceasta să-și exprime consimțământul în acest sens, la momentul la care medalionul i-a fost smuls de la gât și o acțiune de imposedare, pe nedrept, a inculpatului cu acest bun mobil, îndată ce acesta a fugit cu bijuteria în mână.
Cu privire la întrebuințarea de violențe în scopul săvârșirii furtului, instanța a avut în vedere că, prin acțiunea inculpatului de a trage cu putere medalionul de 5-6 grame de aur, de pe lanțul aflat la gâtul părții vătămate, atât lanțul cât și medalionul având o anumită grosime, acesteia i-au fost cauzate suferințe fizice, leziunile cauzate necesitând pentru vindecare 2-3 zile de îngrijiri medicale, astfel că aceste violențe realizează conținutul constitutiv al infracțiunii de lovire sau alte violențe și se încadrează în limita prevăzută de art. 180 alin. 1 din Codul P.. Urmarea imediată a infracțiunii de tâlhărie s-a materializat în pricinuirea unei pagube patrimoniului părții vătămate C. S. M., constând în pierderea bunului mobil sustras, un medalion din aur, placat cu cristale swarovsky, precum și încălcarea unui atribut fundamental al acesteia, respectiv integritatea sa corporală, vătămarea cauzată necesitând pentru vindecare 2-3 zile de îngrijiri medicale. Mai mult decât atât, s-a reținut și existența unui raport de cauzalitate între fapta inculpatului de a-și însuși pe nedrept, prin întrebuințarea de violență, medalionul de la gâtul părții vătămate și paguba pricinuită patrimoniului acesteia, precum și vătămarea integrității sale corporale, leziunile apărute pe gâtul și pe pieptul părții vătămate fiind determinate de acțiunea inculpatului de a trage cu putere de bun.
Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a săvârșit infracțiunea de tâlhărie cu intenție directă, întrucât a prevăzut rezultatul faptei sale și a urmărit producerea lui prin săvârșirea acțiunii păgubitoare. A., scopul său de a obține bani prin valorificarea bijuteriei ce a sustras-o de la partea vătămată a fost dinainte stabilit, inculpatul însuși declarând că trebuia să-și plătească niște datorii. Totodată, din cuprinsul procesului-verbal de consemnare a recunoașterii comiterii de fapte penale (filele 18-19 din dosarul de urmărire penală) rezultă faptul că inculpatul mai utilizase anterior același mod de operare. C. și cauzarea de leziuni părții vătămate prin exercitarea de violențe, respectiv prin acțiunea de a trage cu putere de medalionul aflat la gâtul părții vătămate a fost urmărită de către inculpat, grosimea lanțului și a medalionului fiind vizibile, astfel că este previzibilă lezarea integrității corporale a persoanei care poartă aceste bijuterii prin acțiunea de a trage cu putere, repede, de medalionul care avea o greutate de
5-6 grame de aur.
În consecință, s-a reținut că inculpatul a săvârșit infracțiunea de tâlhărie cu forma de vinovăție a intenției, astfel cum este reglementată de art. 19 alin. 1 pct. 1 lit. a din Codul P..
În ceea ce privește reținerea împrejurărilor de natură să agraveze infracțiunea de tâlhărie comisă de către inculpat, instanța de fond a avut în vedere că acesta a acționat în jurul orei 15:00, într-un loc public, respectiv pe o alee pietonală, loc accesibil în permanență publicului, în timpul zilei, din moment ce acea alee pietonală face legătura între mai multe blocuri aflate în zonă. Mai mult, fapta inculpatului a fost percepută și de către oamenii ce locuiau într-unul din blocurile ce înconjurau aleea, după cum rezultă din depoziția martorei H. V. În consecință, instanța de fond a reținut în sarcina inculpatului săvârșirea infracțiunii de tâlhărie în formă agravată prevăzută de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. c din Codul P..
La individualizarea pedepsei pe care a aplicat-o inculpatului R. V.-A., instanța a avut în vedere dispozițiile art. 72 din Codul P.. A., instanța s-a raportat la limitele de pedeapsă fixate de legiuitor pentru fapta săvârșită de către inculpat: 5 - 20 ani pentru forma agravată a infracțiunii de tâlhărie, ce conturează un grad de pericol social generic ridicat al acestui tip de infracțiune. Mai mult, au fost avute în vedere datele ce caracterizează persoana inculpatului, acesta având o condamnare anterioară pentru fapte similare, după cum rezultă din fișa de cazier judiciar (fila 6), nu are ocupație și manifestă perseverență infracțională, cu atât mai mult cu cât faptele săvârșite anterior au fost de aceeași natură, adică infracțiuni îndreptate împotriva patrimoniului, realizate prin întrebuințarea de violențe.
Cu privire la gradul de pericol social concret al infracțiunii comise, astfel cum este relevat de împrejurările și modalitățile de săvârșire, dar și de urmările produse, instanța a reținut că fapta inculpatului denotă periculozitate. A., instanța a avut în vedere modalitatea concretă de săvârșire a faptelor, ce a generat un pericol social ridicat, inculpatul acționând asupra unei femei, adică o persoană care putea opune minimă rezistență, după efectuarea unui studiu prealabil în zonă, pentru a determina persoana potrivită asupra căreia să fie săvârșită o infracțiune de tâlhărie, adică o persoană care să aibă o bijuterie de natură a putea fi valorificată în mod corespunzător. A fost aleasă partea vătămată, deoarece purta la gât un lanț și un medalion de o anumită grosime, bijuterii care i-au atras atenția inculpatului, femeia fiind chiar urmărită și abordată într-un mod care să-i creeze inculpatului circumstanțele potrivite pentru comiterea faptei, prin adresarea unei întrebări cu privire la poziționarea unei străzi din zonă. Mai mult, inculpatul a profitat de buna-credință a părții vătămate care era dispusă să-l lămurească cu privire la ceea ce a întrebat, s-a apropiat de ea și a utilizat forța pentru a-i smulge cât mai rapid medalionul de la gât, după care a fugit urmărind să-și asigure scăparea, să se sustragă de la răspundere penală.
Totuși, instanța de fond a apreciat că se impune a se avea în vedere faptul că scopul inculpatului a fost de a obține bunul respectiv, vătămarea integrității corporale a părții vătămate fiind doar consecința acțiunii de a sustrage cât mai rapid medalionul. Mai mult, leziunile cauzate acesteia au fost minore, necesitând doar 2-3 zile de îngrijiri medicale. S-a reținut, totodată, și faptul că inculpatul a recunoscut pe tot parcursul procesului penal comiterea faptei, regretând cele întâmplate, ceea ce înseamnă că acesta a înțeles gravitatea și ilicitatea acțiunii sale. Raportat la faptul că inculpatului este o persoană tânără, care a înțeles gravitatea faptei pe care a săvârșit-o, instanța de fond a apreciat că acesta are posibilitatea să își formeze o atitudine corectă față de viață și de valorile sociale, după ce își va ispăși pedeapsa. În consecință, pentru stabilirea pedepsei pe care a aplicat- o, instanța de fond s-a orientat către minimul prevăzut de lege pentru sancționarea infracțiunii de tâlhărie, în această formă agravată.
Pentru individualizarea judiciară corectă a pedepsei aplicate inculpatului, instanța a reținut și faptul că judecata cauzei a avut loc în procedura simplificată prevăzută de art. 3201 din Codul de P. P.ă, inculpatul recunoscând în totalitate fapta comisă, motiv pentru care s-a impus o reducere a limitelor de pedeapsă, în conformitate cu alin. 7 al aceluiași text de lege. A., legiuitorul a prevăzut o reducere a limitelor de pedeapsă cu o treime în cazul pedepsei închisorii, în cazul concret, pedeapsa prevăzută de lege pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie în formă agravată fiind de la 5 ani până la 20 ani, instanța va aplica o pedeapsă între 3 ani și 4 luni - 13 ani și 4 luni închisoare.
În aceste condiții, instanța a apreciat că aplicarea unei pedepse de 3 ani și 4 luni închisoare, este în măsură să îndeplinească scopul de constrângere și de reeducare a condamnatului, astfel cum este impus de art.
52 din Codul P., putând forma inculpatului o atitudine corectă față de muncă, față de ordinea de drept și față de regulile de conviețuire socială.
Așadar, întrucât s-a dovedit că fapta există, constituie infracțiune de tâlhărie în formă agravată și a fost săvârșită de către inculpat, în conformitate cu prevederile art. 345 alin. 2 din Codul de P. P.ă, instanța de fond l-a condamnat pe inculpatul R. V.-A. la pedeapsa închisorii de 3 ani și 4 luni pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. c din Codul P., în condițiile art. 3201 alin. 7 din Codul de P. P.ă.
Din fișa de cazier a inculpatului (fila 6), rezultă că acesta a mai suferit o condamnare pentru o infracțiune săvârșită în aceeași perioadă cu cea din prezenta cauză, motiv pentru care instanța, în temeiul art. 36 alin. 1 raportat la art. 33 lit. a din Codul P., a constatat că infracțiunea de tâlhărie pentru care inculpatul a fost condamnat prin prezenta hotărâre este concurentă cu infracțiunea pentru care inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă de 4 ani închisoare, prin sentința penală nr. 332/(...) pronunțată de Judecătoria Turda, definitivă prin decizia penală nr. 1265/R/ (...) a Curții de A. C. A., fapta pentru care a fost pronunțată soluția de condamnare prin această sentință penală și fapta dedusă judecății în prezentul dosar au fost săvârșite de către inculpat înainte ca acesta să fie condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele, putându-se reține existența unui concurs real de infracțiuni, în sensul art. 33 lit. a din Codul P.. În acest sens, instanța a avut în vedere că sentința penală mai sus menționată a fost pronunțată doar la data de (...) și a rămas definitivă la data de (...), iar infracțiunea dedusă judecății în prezenta cauză a fost comisă anterior de către inculpat, la data de (...).
Așadar, în temeiul art. 36 alin. 1 raportat la art. 34 lit. b din Codul P., instanța de fond a contopit pedeapsa de 3 ani și 4 luni închisoare aplicată inculpatului prin prezenta sentință cu cea de 4 ani închisoare aplicată acestuia prin sentința penală nr. 332/(...) pronunțată de Judecătoria Turda, definitivă prin decizia penală nr. 1265/R/(...) a Curții de A. C. și a stabilit pedeapsa cea mai grea ca fiind cea de 4 ani închisoare. La această pedeapsă de 4 ani închisoare, instanța a aplicat un spor de 3 luni închisoare, apreciind că perseverența infracțională a inculpatului în comiterea de fapte penale de această natură impune necesitatea agravării pedepsei ce i s-a aplicat. În consecință, instanța de fond a dispus ca inculpatul să execute, în regim de detenție, pedeapsa de 4 ani și 3 luni închisoare.
În ceea ce privește aplicarea pedepselor accesorii inculpatului, instanța a reținut că individualizarea acestui tip de pedeapsă trebuie realizată atât în baza art. 71 raportat la art. 64 din Codul P., cât și prin prisma C. E. a D. O., a P. adiționale și a jurisprudenței Curții E. a D. O. care, în conformitate cu dispozițiile art. 11 alin. 2 și art. 20 din Constituția României, fac parte din dreptul intern ca urmare a ratificării acestei Convenții de către R.
A., în cauza "Hirst contra Marii Britanii";, Curtea a apreciat că o aplicare automată, în temeiul legii, a pedepsei accesorii constând în interzicerea dreptului de a vota, care nu lasă nici o marjă de apreciere judecătorului național în vederea analizării temeiurilor care ar determina luarea acestei măsuri, încalcă art. 3 din Primul Protocol adițional. Această jurisprudență a fost reiterată și în cauzele "Sabou și Pârcălab"; și "Calmanovici"; împotriva României.
Prin urmare, în aplicarea jurisprudenței Curții E. a D. O., instanța nu va aplica în mod automat, ope legis, pedeapsa accesorie prevăzută de art. 64 lit. a teza I, ci va analiza în ce măsură, în prezenta cauză, aceasta se impune față de natura și gravitatea infracțiunii săvârșite sau comportamentul inculpatului. A. în vedere natura și gravitatea infracțiunii comise în concret de către inculpat, o infracțiune de tâlhărie îndreptată împotriva patrimoniului, instanța apreciază că nu se impune aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a alege, întrucât infracțiunea săvârșită nu are implicații electorale și nu există nicio legătură între dreptul de a vota și prevenirea infracțiunilor sau scopul reinserției sociale a infractorului. Totuși, natura și gravitatea faptei comise de către inculpat conduce la ideea unei nedemnități în exercitarea drepturilor de a fi ales în autorități publice sau în funcții elective publice, motiv pentru care instanța va aplica inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea dreptului prevăzut de art. 64 lit. a teza a II-a din Codul P..
În considerarea celor expuse mai sus și având în vedere și Decizia nr.
74/2007, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, S. U., în soluționarea recursului în interesul legii, obligatorie potrivit art. 4145 alin. 4 din Codul de P. P.ă, în temeiul art. 71 din Codul P., judecătoria i-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării dreptului prevăzut de art. 64 lit. a teza a II-a, pe durata executării pedepsei principale, începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
În temeiul art. 36 alin. 3 din Codul P., instanța a dedus perioada executată, din data de (...) la zi. S-a dispus și anularea mandatului de executare a pedepsei emis în baza sentinței penale nr. 332/(...) pronunțată de Judecătoria Turda, definitivă prin decizia penală nr. 1265/R/ (...) a Curții de A. C., urmând a se emite un nou mandat executare a pedepsei închisorii.
Cu privire la latura civilă a cauzei, instanța a avut în vedere că, potrivit art. 14 din Codul de P. P.ă, acțiunea civilă are ca obiect tragerea la răspundere civilă a inculpatului, prin constituirea de parte civilă a părții care a suferit un prejudiciu de pe urma săvârșirii infracțiunii. Cu privire la răspunderea civilă, art. 998 din Codul Civil în vigoare până la data de 1 octombrie 2011, prevede că orice faptă a omului, care cauzează altuia prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat, a-l repara. A. în vedere soluția de condamnare a inculpatului pentru comiterea infracțiunii tâlhărie în dauna părții vătămate C. S. M., în temeiul art. 346 alin. 1 din Codul de P. P.ă, instanța l-a obligat pe acesta și la repararea prejudiciului cauzat părții vătămate, prin fapta de a sustrage un bun mobil din posesia legitimă a acesteia, prejudiciu constând în daune materiale, apreciate ca fiind în sumă de 2 500 lei.
Din ansamblul materialului probator administrat în cauză, judecătoria a avut în vedere că sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale, existând un prejudiciu cauzat părții vătămate prin acțiunea ilicită a inculpatului, constând în privarea acesteia de un bun mobil având o valoare considerabilă, precum și raportul de cauzalitate între prejudiciu și fapta ilicită a inculpatului - de sustragere a respectivului bun mobil. Mai mult, deja s-a reținut că fapta a fost săvârșită cu vinovăție. A., întrucât partea vătămată s-a constituit parte civilă în cauză pentru suma de 2.500 lei, reprezentând contravaloarea bunului sustras, raportat și la poziția procesuală a inculpatului față de pretențiile părții vătămate, instanța l-a obligat pe inculpat a plăti această sumă cu titlu de daune materiale către partea civilă C. S. M.
Cu toate că partea civilă nu a prezentat înscrisuri din care să rezulte contravaloarea exactă a bijuteriei sustrase, instanța de fond a apreciat că prejudiciul cauzat acestei părți vătămate reiese din coroborarea declarațiilor părții vătămate C. S. M. (filele 6-8 din dosarul de urmărire penală) cu cele ale inculpatului (filele 28-30 din dosarul de urmărire penală; în instanță: fila
10). Totodată, inculpatul a arătat că este de acord cu suma solicitată de către partea civilă, arătându-se dispus să repare prejudiciul cauzat acesteia, pe tot parcursul procesului penal.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, inculpatul R. V.
A. a declarat recurs, fără a arăta în scris motivele, dar la primul termen de judecată în recurs a învederat că înțelege să retragă calea de atac promovată.
Față de această împrejurare, urmează ca în baza art.385/4 alin.2 rap. la art.369 C. instanța să ia act de retragerea recursului declarat de inculpatul R. V. A. împotriva sentinței penale nr. 1400 din 29 noiembrie
2011 a Judecătoriei C.-N..
În baza art.189 C. se va stabili în favoarea Baroului C. suma de 200 lei, onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui
Justiției.
În baza art.192 alin.2 C. va fi obligat inculpatul recurent să plătească în favoarea statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariu avocațial.
PENTRU A.E M.IVE
IN NUMELE LEGII D E C I D E
Ia act de retragerea recursului declarat de inculpatul R. V. A., deținut în Penitenciarul Gherla, împotriva sentinței penale nr. 1400 din 29 noiembrie 2011 a Judecătoriei C.-N..
Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 200 lei, onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.
Obligă pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariu avocațial.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 16 ianuarie 2012 .
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
ANA C. L. M. V. V. A.
GREFIER M. B.
Red.A.C./ Dact.H.C.
3 ex./(...)
Jud.fond: Mihăiță-L.M.
| ← Decizia penală nr. 219/2012, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 1713/2012, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
