Decizia penală nr. 727/2012, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR.(...)
DECIZIA PENALĂ NR.727/R/2012
Ședința publică din 10 mai 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: V. G., judecător
JUDECĂTORI: D. P.
M. B.
GREFIER: D. S.
P. de pe lângă Curtea de A. C. reprezentat prin procuror: D. S.
S-a luat spre examinare recursul declarat de P. DE PE L.
JUDECĂTORIA TURDA împotriva sentinței penale nr.510 din 23 noiembrie 2011 a Judecătoriei T., privind pe inculpatul G. B. trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de conducere sub influența băuturilor alcoolice prevăzută de art. 87 alin1 din OUG nr. 195/2002.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul, asistat de apărător ales, av.Lojigan Dorin N., din Baroul Cluj, cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care apărătorul inculpatului depune la dosar adeverința eliberată la 9 mai 2012 de către U. T. din C.
N., din care rezultă că inculpatul este student în anul II la F. de I.
S-a procedat la ascultarea inculpatului, declarația acestuia fiind consemnată conform procesului-verbal depus la dosar.
Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul pentru susținerea recursului.
Reprezentantul P.ui solicită admiterea recursului, casarea sentinței atacate și rejudecând, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună condamnarea inculpatului pentru comiterea infracțiunii prev.de art.87 alin.1 din OUG 195/2002. Susține că din buletinul de analiză toxicologică a alcoolemiei realizată pe baza probei biologice recoltate de la inculpat, s-a stabilit că valoarea alcoolemiei inculpatului imediat după producerea evenimentului rutier a fost de 1 g/mie, în descreștere (0,90 g/mie la cea de-a doua probă). Declarațiile inculpatului pe baza cărora s-a realizat calculul retroactiv al alcoolemiei sunt nesincere, fiind date cu intenția de a se sustrage de la răspunderea penală, astfel că și concluziile acestui calcul trebuie înlăturate, pentru că nici nu se coroborează cu alte probe de la dosar.
Apărătorul inculpatului solicită respingerea recursului declarat de
P. ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței atacate. În mod corect s-a dispus achitarea inculpatului pe considerentul că fapta nu este prevăzută de legea penală, având în vedere că prin expertiza de recalculare a alcoolemiei, s-a conturat o alcoolemie de 0,70 g/mie la momentul producerii evenimentului rutier, astfel că s-a dat eficiență principiului in dubio pro reo.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, arată că-și menține cea de- a doua declarație, pentru că în prima nu a spus adevărul, din jenă pentru mama lui.
C U R T E A,
Asupra recursului penal de față,
În baza lucrărilor dosarului, constată că Judecătoria Turda prin sentința penală nr. 510 din (...), în baza art 11 pct 2 lit a C pr pen, art 10 alin.1 lit b C pr pen a achitat pe inculpatul G. B. - fiul lui P. și A. Dan, născut la data de 06 iunie 1989 în C. T., județul C., de cetățenie română, studii 12 clase, student la U. T. din C.-N., necăsătorit, fără antecedente penale, domiciliat în C. T., str. F. nr. 49, județul C. și reședința în C. T., str. A. V. nr. 34, județul C., pos eso r a l CI seria KX nr . 2., CN P 1. sub aspectul savarsirii infractiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală, prev. și ped. de art. 87 alin.1 din OUG
195/2002.
Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului statului din care suma de 200 lei reprezintă onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, avocat C. R. și care a fost avansat din FMJ în favoarea Baroului
C..
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut în fapt următoarele:
Prin rezoluția din 24 martie 2011, confirmată de procuror, s-a dispus începerea urmăririi penale față de inculpatul G. B. pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autoturism de către o persoană care are o alcoolemie de peste 0,80 mg/1 alcool pur în aerul expirat (f.4). în sarcina acestuia s-a reținut faptul că, la data de 05 martie 201 1, în jurul orei 05.20, a condus autoturismul marca Renault Laguna cu nr. de înmatriculare (...) pe str. L. din municipiul C. T., provocând un accident rutier. La momentul testării sale cu aparatul etilotest și apoi prin examinarea probelor de sânge rezultatul indicat a fost de 1.00 g/l alcool pur în acrul expirat.(f. 4).
In fapt, la 05 martie 2011 în jurul orelor 05.20. în timp ce un lucrător de poliție din cadrul Poliției municipiului C. T. își desfășura atribuțiile de serviciu privind supravegherea traficului rutier pe DN 15 E
60 la intersecția cu A. A3, a fost anunțat de un conducător auto în legătură cu faptul că, la intersecția str. L. cu A. M., s-a produs un accident rutier soldat cu pagube materiale.
Deplasându-se la locația indicată, lucrătorul de poliție a găsit un autoturism marca Renault Laguna cu nr. de înmatriculare (...) și care prezenta avarii majore în partea din față, în urma impactului cu un stâlp din beton aparținând SC Electrica SA în prezența unui martor asistent a trecut la legitimarea conducătorului auto acesta fiind identificat în persoana lui G. B. din C. T. str. F. nr. 49, județul C., posesor al permisului de conducere pentru categoriile A, B+E și C+E. întrucât acesta prezenta semnele consumului de băuturi alcoolice 1-a testat cu aparatul alcoltest marca Drager seria ARPJ 0426 iar la terminarea testării - numărul de test 00854 a indicat o alcoolemie de 0,46 mg/l în aerul expirat, motiv pentru care i-a solicitat să se supună recoltării de probe biologice la S. municipal C. T., solicitare căreia conducătorul auto i s-a conformat, (f. 6).La spitalul din C. T. conducătorului auto i-au fost recoltate două probe biologice, iar în concluziile buletinului de analiză toxicologică a alcoolemiei nr.
1724/IX/a/495 din 11 martie 2011 se arată că, la proba I ora 05.55 alcoolemia era de 1.00 g %0, iar Ia a doua probă la interval de o oră. respectiv 06.55. alcoolemia indicată era de 0,90 g %0 (f. 14).
In buletinul de examinare clinică, însoțitor al prelevării probelor biologice în vederea determinării gradului de intoxicație etilică, la felul băuturii se consemnează bere, cantitate 2 sticle, intervalul de consum
0.15-3.00 cu precizarea că nu a luat medicamente, nu a vomitat și a mâncat înainte, concluzia acestui buletin fiind aceea că inculpatul nu pare sub influența alcoolului (f. 15).
Având în vedere aceste concluzii inculpatul G. B. a considerat că această valoare nu corespunde realității și a solicitat efectuarea unui calcul retroactiv de alcoolemie, cu precizarea faptului că, anterior producerii evenimentului rutier cantitatea de alcool ingerată a fost de
150 g whisky Jack Daniefs consumat în intervalul orar 04.30-05.00 cu aport alimentar anterior constând în cartofi franțuzești și șnițel de pui.
In jurul orelor 05.00 susține că s-a urcat la volanul autoturismului proprietate personală marca Renault Laguna cu nr. de înmatriculare (...), pe care 1-a condus pe str. A. V. de la domiciliu cu intenția de a se deplasa la localul F. pentru a-1 lua pe fratele său. La intersecția str. L. cu str. A. M. a pierdut controlul direcției, mașina a intrat în derapaj astfel că a intrat în impact cu un stâlp din beton producându-se avarii majore părții frontale a autoturismului, (f. 12).
Lucrătorul de poliție sosit în scurt timp la fața locului a procedat la testarea sa cu aparatul alcoltest ce a indicat o alcoolemie de 0,47 mg/l alcool pur în aerul expirat, fiind condus la spitalul din C. T. unde i- au fost recoltate două probe biologice la un interval de o oră. A susținut că între cele două testări nu a consumat băuturi alcoolice și, având în vedere rezultatul alcoolemiei, solicită o recalculare a acesteia, pe baza noilor date puse la dispoziție, (f. 10, 12).
Conform concluziilor raportului de expertiză medico-legală privind calculul retroactiv de alcoolemie nr. 2. din (...), calcul retroactiv efectuat pe baza valorilor alcoolemiilor stabilite la analiză ținând cont atât de consumul de băuturi alcoolice declarat cât și de faza toxico-cinetică raportată la intervalul de timp existent între evenimentul rutier și prima recoltare, stabilește că la ora evenimentului rutier G. B. putea avea o alcoolemie mai mică de 0,80 g % cu o valoare teoretică apropiată de
0,70 g %o. S-a precizat însă faptul că rezultatul expertizei se bazează pe datele prezentate de anchetatori și este condiționat de verosimilitatea și certitudinea probării lor. (f. 22-23).
Având în vedere probatoriul administrat în cauză s-a apreciat că la ora evenimentului rutier inculpatul avea în sânge o alcoolemie peste limita legală, apreciere pe care o motivăm în primul rând și înainte de toate prin faptul că, așa cum se consemnează și în buletinul de analiză toxicologică al alcoolemiei, rezultatul indicat reprezintă cantitatea de alcool exprimată în grame la 1000 ml de sânge. Prin urmare este vorba de o analiză strict a substanței recoltate de la subiect. I. a se lua în considerare felul băuturii declarate de acesta sau celelalte aspecte care se invocă la momentul solicitării calculului retroactiv.
De altfel, inculpatul oferă o explicație puțin plauzibilă pentru faptul că își modifică declarația și, oricum, nu poate proba niciunul dintre cele două consumuri declarate, cu singura precizare că este cel puțin pusă sub semnul întrebării poziția sa sinceră, având în vedere că a modificat nu doar felul băuturii cu precizarea în detaliu a aportului alimentar, dar modifică și intervalul orar de referință. Este ușor de observat chiar și de un profan în materie faptul că o persoană care deține permis de conducere pentru mai multe categorii inclusiv pentru profesioniști, care consumă băuturii alcoolice anterior producerii unui eveniment rutier, numai în cazul în care acea cantitate este considerabilă - apropiată de 1,00 g %o, îi poate afecta aptitudinile de conducere a unui autovehicul și determina implicit pierderea controlului direcției și producerea unui accident prin impactul cu acel stâlp din beton.
De altfel, întrebat în mod expres dacă poate proba oricare dintre cele două variante de consum exprimate inculpatul nu a oferit date suplimentare de natură a contracara rezultatul cert de alcoolemie, peste limita legală, la interval de timp apropriat de cel al producerii evenimentului rutier și. mai mult. într-o curbă descendentă de alcoolemie ceea ce indică faza de resorbție și implicit o alcoolemie chiar mai mare de 1.00 g% la ora evenimentului rutier.
În aprecierea instantei, concluziile raportului de expertiză medico- legală privind calculul retroactiv de alcoolemie nr. 2. din (...), calcul retroactiv efectuat pe baza valorilor alcoolemiilor stabilite la analiză ținând cont atât de consumul de băuturi alcoolice declarat cât și de faza toxico-cinetică raportată la intervalul de timp existent între evenimentul rutier și prima recoltare, stabilește că la ora evenimentului rutier G. B. putea avea o alcoolemie mai mică de 0,80 g % cu o valoare teoretică apropiată de 0,70 g %o, pot fi reținute în aplicarea principiului "in dubio pro reo";.
Din acest punct de vedere al principiului mai sus amintit precum și al prezumției de nevinovăție în baza art 11 pct 2 lit a C pr pen, art 10 alin.1 lit b C pr pen a achitat pe inculpatul G. B. - fiul lui P. și A. Dan, născut la data de 06 iunie 1989 în C. T., județul C., de cetățenie română, studii 12 clase, student la U. T. din C.-N., necăsătorit, fără antecedente penale, domiciliat în C. T., str. F. nr. 49, județul C. și reședința în C. T., str. A. V. nr. 34, județul C., posesor al CI seria KX nr. 2., CNP 1. sub aspectul savarsirii infractiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală, prev. și ped. de art. 87 alin.1 din OUG 195/2002.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs P. de pe lângă
Judecătoria Turda care a solicitat admiterea căii de atac promovate și rejudecând dosarul, pronunțarea unei soluții de condamnare a inculpatului G. B. pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice de către o persoană având în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală, probele dosarului atestând că acesta la 5 martie 2011, când a fost depistat de către un echipaj al Poliției Rutiere C. T., după producerea unui eveniment rutier, avea în sânge o concentrație a alcoolului mai mare decât limita legală, a suflat în etilotest, iar din buletinul de analiză toxicologică depus la f.14, rezultă că la ora 5,55 cu ocazia recoltării primei probe biologice avea în sânge o alcoolemie de 1,00 gr.%o iar la ora
6,55 la cea de a doua prelevare, prezenta o alcoolemie de 0,90 gr.%o, ceea ce impune pedepsirea acestuia pentru infracțiunea dedusă judecății.
Curtea examinând recursul declarat prin prisma motivelor invocate ajunge la următoarele constatări:
Concentrația alcoolului în sânge de 1,00 gr.%o deși este suficientă prin ea însăși pentru condamnarea inculpatului, poate fi interpretată într-un context mai larg întrucât pericolul social nu rezultă doar din expunerea pur și simplu a cifrelor ce exprimă alcoolemia, ci din faptul că aceasta duce, când este cazul, la o stare virtual periculoasă prin ea însăși, motiv pentru care legiuitorul a și prevăzut ca infracțiune distinctă o faptă nu doar probată prin cifre, ci constatată clinic, în teza a II-a a textului incriminator.
Desigur că în situația când starea exprimată cifric este însoțită și de o evidentă situație sanitară alterată, constatabilă clinic, nu mai este loc de interpretarea împrejurării, că respectiva stare ar fi lipsită de pericol social. Dar, în speță tocmai datorită constatării urmărilor clinice, se poate aprecia ca prezentând pericol social fapta comisă de inculpat.
În speță, s-a dovedit fără nici un dubiu că la data de (...), înainte de a urca la volanul autoturismului marca Renault Laguna cu nr.de înmatriculare Cj 88 GMS, inculpatul G. B. a consumat, conform buletinului de examinare clinică, însoțitor al prelevării probelor biologice în vederea determinării gradului de intoxicație etilică, două sticle cu bere, intervalul fiind ora 0,15-3,00, cu aport alimentar, după care a condus autovehiculul pe drumurile publice din C. T., fiind verificat din punct de vedere al stării sanitare (concentrația de alcool în sânge), de către un echipaj al poliției rutiere, în urma impactului cu un stâlp al rețelei de iluminat public. După ce a fost testat cu aparatul etilotest, care a indicat o alcoolemie de 0,46 mg/l în aerul expirat, organele de poliție l- au condus la S. M. C. T. unde i-au fost recoltate probe biologice, stabilindu-se că acesta a avut în sânge o îmbibație alcoolică de 1.00 g la mie la prima probă recoltată, respectiv 0.90 g%o la cea de-a doua.
Judecătoria Turda pe baza declarației inculpatului dată în faza de urmărire penală, cu ocazia întocmirii raportului de expertiză medico- legală, calcul retroactiv al alcoolemiei, de către IML C. la 6 aprilie 2011, ținând cont de cantitatea de alcool ingerată, tăria băuturii, greutatea și înălțimea acestuia, a statuat că pentru ora evenimentului rutier, acesta avea în sânge o îmbibație alcoolică mai mică de 0,80 gr.%o, respectiv
0,77 gr.%o, ceea ce a determinat judecătorul fondului să aprecieze că fapta inculpatului nu este prevăzută de legea penală.
Curtea de A. analizând probele de la dosar constată că acestea conduc, fără dubii, la o concluzie opusă celei reținute de judecătorie cu privire la situația de fapt și vinovăția inculpatului sub aspectul comiterii infracțiunii prev.de art. 87 alin.1 din O.U.G.nr. 195/2002.
Atunci când se apreciază dacă fapta săvârșită prezintă sau nu gradul de pericol social al unei infracțiuni, trebuie să se aibă în vedere, printre altele, dacă urmările faptei sunt reduse.
De altfel, sancțiunea aplicată, penală sau cu caracter administrativ, își poate îndeplini funcțiile care-i sunt atribuite în vederea realizării scopului său și al legii, numai în măsura în care corespunde gravității faptei, potențialului de pericol social pe care-l prezintă în mod real, persoana infractorului, cât și atitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența măsurii luate față de el.
Acțiunea de conducere a unui autovehicul pe un drum public, de către o persoană având în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală, sau aflată în stare de ebrietate, are întotdeauna ca rezultat o stare de pericol pentru securitatea circulației rutiere, care constituie obiectul ocrotirii penale. Acest pericol este inseparabil legat de materialitatea faptei, indiferent de împrejurările în care s-ar comite aceasta.
Este vorba, deci, de un pericol abstract, implicat în mod necesar de săvârșirea acțiunii constitutive, și nu concret, cum ar rezulta, în fiecare caz în parte, din circumstanțele în care a avut loc săvârșirea faptei și din urmările produse ori care s-ar fi putut produce pentru persoane sau bunuri.
Fiind implicat în mod necesar de elementul material al infracțiunii, rezultatul - starea de pericol pentru traficul rutier - nu trebuie dovedit; el există în aceeași măsură în care există și acțiunea constitutivă a faptei penale.
Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul cu o îmbibație alcoolică peste limita legală, are ca rezultat o stare de pericol pentru siguranța circulației rutiere. Această urmare este inerentă elementului material al infracțiunii și se produce în momentul în care punerea în mișcare și deplasarea autovehiculului dobândește semnificația unei „conduceri"; pe drumurile publice a acestuia. În acel moment are loc și consumarea infracțiunii.
Instanța apreciază că mobilul sau scopul ce stă la baza comiterii faptei este indiferent pentru existența infracțiunii, dar el poate constitui un element de apreciere în operația de individualizare judiciară a sancțiunii.
În fine, infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică de 1,00 gr.%o, este o infracțiune de pericol, acest pericol constând tocmai în aceea că legea a stabilit că, a conduce un autovehicul cu o alcoolemie de o anumită valoare, constituie infracțiune și nu contravenție. Pericolul unei astfel de fapte este obiectiv, legal, și efectiv. Așa încât, a considera că o astfel de faptă este lipsită de pericolul social al unei infracțiuni, ar însemna că se adaugă la lege, scoțându-se din sfera penalului ceea ce însăși legea stabilește a fi infracțiune.
Considerarea lipsei de pericol social al unei infracțiuni poate fi reținută numai în cazul infracțiunilor de rezultat, situație în care pericolul social are o arie mai vastă, cu elemente multiple de apreciere a acestuia. Aceasta, spre deosebire de infracțiunile de pericol, ca și în speță, când acest pericol există fără dubiu.
Curtea, verificând actele și lucrările dosarului va înlătura ca nerelevantă proba științifică depusă la f.23 urmărire penală, respectiv raportul de expertiză medico-legală de calcul retroactiv al alcoolemiei, reținând corespunzător adevărului buletinul de analiză toxicologică- alcoolemie nr.495 din (...), întocmit de IML C.-N., conform căruia inculpatul a condus pe drumurile publice un autoturism, având în sânge o concentrație alcoolică ce depășește limita legală, pentru următoarele argumente:
Într-adevăr, tot mai des se face resimțită, în activitatea instanțelor de judecată, controversata problemă a calculului retroactiv din domeniul accidentelor de circulație.
Alcoolul, odată ingerat, se resoarbe relativ repede în organism, dată fiind marea sa solubilitate în apă. Odată ajuns în sânge, se repartizează, pe cale de consecință, în diferite țesuturi. În același timp, începe și metabolizarea lui.
Curba alcoolemiei cunoaște, așadar, o continuă modificare. Există o primă fază, în cadrul căreia resorbția predomină. Ea este cunoscută sub denumirea de fază de intoxicație, difuziune sau prin sintagma „. sau panta ascendentă a curbei alcoolemiei";.
Această fază ascendentă poate dura de la cca 15 minute până la două ore, când, de regulă, difuziunea alcoolului se echilibrează cu procesul de oxidare și eliminare a lui.
În acest moment se atinge nivelul maxim al alcoolemiei, vârful pantei ascendente, care este cunoscut sub denumirea de peak-ul alcoolemiei. După aceasta, urmează faza sau panta descendentă, până la dispariația totală a alcoolului din organism. Cunoașterea acestei curbe de metabolizare permite, prin urmare, doar aprecierea raportului dintre concentrația alcoolului în sânge și urină.
„În literatura de specialitate s-a conturat ideea, sprijinită și de practică, potrivit căreia calculul retrospectiv al alcoolemiei dă rezultate care trebuie privite cu unele rezerve, mai ales când din momentul producerii accidentului și până la recoltare se scurge un interval de timp mai lung. Acest calcul rămâne în discuție numai dacă cel în cauză se află în faza postresorbtivă a curbei Widmark. Dacă accidentul a avut loc imediat după consumul de alcool, deci în faza de absorbție, formula
Widmark își pierde valoarea";.
Ori, tocmai o astfel de situație se regăsește în speță, câtă vreme inculpatul însuși a declarat: „la ora 4,30-0,5 am consumat 150 ml whisky, cu aport alimentar, constând în cartofi franțuzești și șnițel de pui, iar din buletinul de analiză toxicologică rezultă că prima recoltare a probelor biologice a avut loc la ora 5,55";, deci după 90 de minute de la ingerarea rapidă, a unei cantități mari de alcool cu o tărie de aproximativ
40-55 grade. De asemenea, din probele de la dosar, rezultă că la 5 martie
2011, în jurul orelor 5,20, inculpatul a și produs accidentul rutier, respectiv la 20 de minute după ingerarea cantității de 150 ml whisky.
Trebuie făcută și precizarea, în raport de această împrejurare, că o băutură concentrată, precum whisky, dă o alcoolemie mult mai ridicată, decât o băutură slabă, datorită tăriei acestuia de 50-55 grade.
De altfel, chiar în conținutul expertizei medico-legale nr.2. din (...) a IML C., se precizează că „rezultatul probei științifice se bazează pe datele prezentate de inculpat și este condiționat de verosimilitatea și certitudinea probării lor";.
Conducerea autoturismului de către inculpat, în acea stare care a pus în pericol circulația rutieră, este dovedită și de procesul-verbal de constatare și de depozițiile martorului asistent D. T. R.. Din actul întocmit de P. C. T. (f.6) rezultă că „întrucât conducătorul auto G. B. emana vapori de alcool în aerul expirat, i s-a solicitat în prezența martorului asistent, să fie testat cu aparatul etilotest, împrejurare cu care s-a declarat de acord, iar în urma controlului, a rezultat o alcoolemie de 0,47 mg/l alcool pur în aerul expirat, condiții în care a fost condus la S. M. C. T., în vederea recoltării de probe biologice.
De asemenea, din buletinul de examinare clinică însoțitor al prelevării probelor biologice pentru determinarea alcoolemiei, rezultă că
„inculpatul prezenta o halenă alcoolică discretă";, declarând că a consumat conținutul a două sticle cu bere în intervalul 0,15-3,00, cu aport alimentar anterior ingerării, după cum precizează medicul de la S. C. T.
Din declarația martorului G. A. D. atât din faza de urmărire penală f.26, cât și din fața instanței f.18, rezultă că din discuțiile purtate cu fiul său, „a luat la cunoștință că acesta anterior urmării la volan, în jurul orelor 5,00 dimineața din 5 martie 2011, a consumat whisky, deși acesta în mod obișnuit, nu ingerează băuturi alcoolice";.
În fața Judecătoriei T., a mai fost audiată și prietena inculpatului, martora C. C. C. f.16, care a relevat împrejurarea că în seara de 4 martie
2011 inculpatul a consumat doar suc, și s-a despărțit de acesta în dimineața zilei de 5 martie 2011, în jurul orelor 3,00, ea necunoscând faptul consumului de alcool de către inculpat.
Ulterior accidentului, inculpatul i-a relatat că după ora 3,00 dimineața, cât a staționat la domiciliu, până în jurul orelor 5,00, a consumat băuturi spirtoase, însă nu a detaliat cantitatea și felul acestora.
Susținerea inculpatului făcută cu ocazia întocmirii calculului retroactiv de către IML C. la 6 aprilie 2011, nu se coroborează așa cum reține și instanța de recurs cu conținutul buletinului de analiză toxicologică în care se relevă că prima probă biologică a fost recoltată la ora 5,55, respectiv la un interval de 55 de minute de la ultimul consum de alcool și 35 de minute de la producerea accidentului rutier, intervenit la ora 5,20. De menționat, că în declarația dată de inculpat cu ocazia constatării infracțiunii, acesta a declarat că a consumat cantitatea de
1.000 ml bere cu alcool în intervalul 0,2-0,5 în data de 5 martie 2011, după care s-a urcat la volan și a produs accidentul rutier la 5,20.
Din coroborarea tuturor probelor atașate dosarului, Curtea nu va da eficiență rezultatului ce se obține în urma calculului retroactiv al alcoolemiei, când din momentul opririi în trafic a inculpatului și până la recoltare se scurge un interval de timp mai lung, întrucât acest calcul rămâne în discuție numai dacă cel în cauză se află în faza postresorbtivă a curbei Widmark, care indică nivelul alcoolului din organism. S-a dovedit în speță că prima recoltare a avut loc la 35 de minute după oprirea în trafic a inculpatului.
Prima instanță a interpretat eronat probele de la dosar prin încălcarea dispozițiilor art.63, 64 și 69 C.proc.pen., la pronunțarea soluției de achitare, deoarece susținerea inculpatului în privința cantității de alcool îngerate, a tăriei acestuia, a duratei în timp a ingestiei băuturilor, nu se coroborează decât parțial, cu probațiunea testimonială și științifică din cauză.
Reapreciind materialul probator administrat atât în faza de urmărire penală cât și în cea a cercetării judecătorești, rezultă fără dubiu că inculpatul în momentul opririi pentru control de către P. C. T. se afla sub influența băuturilor alcoolice, așa cum rezultă din declarația martorului D. T. R., a personalului sanitar de la S. C. T., din conținutul buletinului de analiză toxicologică întocmit de IML C.-N. R. de expertiză medico-legală efectuat în faza de urmărire penală f. 22 de către IML C. are la bază doar declarația inculpatului, iar pe de altă parte, chiar și medicii legiști învederează că rezultatul probei științifice este condiționat de verosimilitatea și certitudinea dovedirii datelor susținute de inculpat cu privire la consumul de alcool declarat, în funcție de cantitate, calitate, tăria reală a acestuia.
Curtea apreciază că instanța de fond era obligată ca, analizând probele administrate să rețină doar pe cele care reflectă adevărul, exprimându-se în mod explicit cu privire la cele pe care le înlătură pe considerentul că nu îndeplinesc această condiție, nefiind permis ca o parte din probele existente în cauză să fie ignorate fără o justificare concretă.
Pentru motivele ce preced, se va admite ca fondat recursul declarat de către P. de pe lângă Judecătoria Turda în baza art.385/15 pct.2 lit.d C.proc.pen., împotriva sentinței penale nr.510 din (...) a Judecătoriei T., pe care o va casa în întregime și rejudecând, va condamna pe inculpat pentru infracțiunea dedusă judecății la o pedeapsă de 1 an închisoare.
La dozarea și individualizarea pedepsei s-au avut în vedere dispozițiile art.72 și 52 C.pen.precum și împrejurarea că inculpatul este necăsătorit, student și nu posedă antecedente penale, în vârstă de 22 de ani.
Având în vedere că inculpatul este la prima confruntare cu legea penală, există suficiente garanții prin prisma art.52 C.pen. că reeducarea sa va fi posibilă și fără executarea pedepsei, sens în care va dispune conform art. 81 Cod penal suspendarea condiționată a sancțiunii pe durata termenului de încercare prev.de art.82 Cod penal, acela de 3 ani.
Conform art. 359 Cod proc.penala va atrage atenția inculpatului asupra nerespectării art. 83 Cod penal. Se va face aplicarea art. 71 C.p. rap. la art. 64 lit.a teza a II-a C.p.
Se va face aplicarea art. 71 al.5 Cod penal, privind suspendarea pedepselor accesorii.
În baza art.191 C.proc.pen., inculpatul va fi obligat să achite statului cheltuielile judiciare în sumă de 1.000 lei.
Se va stabili onorar apărător din oficiu în sumă de 100 lei ce se achita Baroului de A. C. din FMJ, conform art.189 C.proc.pen., av.Moșteanu C..
Cheltuielile judiciare in recurs vor rămâne în sarcina statului, conform art.192 alin.3 pct.3 C.proc.pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Admite recursul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Turda, împotriva sentintei penale nr. 510 din 23 noiembrie 2011 a Judecătoriei
T., pe care o casează în întregime si rejudecând:
Condamna pe inculpatul G. B., fiul lui P. si A. D., născ.la 6 iunie
1989, domiciliat in C. T. str. F. nr. 49, jud. C., cu reședința în C. T., str.
A. V., nr. 34, jud. C., CNP 1..
In baza art. 87 al.1 din OUG 195/2002 pentru comiterea infractiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană având în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală la o pedeapsa de 1 an (un an) închisoare.
In temeiul art. 81,82 Cod penal dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe durata unui termen de încercare de 3 ani.
Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal.
Face aplicarea art.71 si 64 Cod penal.
Face aplicarea art.71 al.5 Cod penal privind suspendarea pedepselor accesorii.
In temeiul art. 191 Cod proc.penala obliga pe inculpat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat la instanta de fond in suma de
1000 lei.
Stabilește onorariu avocațial partial in favoarea Baroului C. in suma de 100 lei, sumă ce se va avansa din FMJ (av. Moșteanu C.).
Cheltuielile judiciare avansate de stat in recurs rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronuntata in ședința publică din 10 mai 2012.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | GREFIER |
V. G. D. P. M. B. | D. S. |
red.PD/CA
3 ex. - (...)
jud.fond.T. H.
| ← Decizia penală nr. 180/2012, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 282/2012, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
