Decizia penală nr. 747/2012, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA P.Ă ȘI DE MINORI
DOSAR NR.(...)
D. P.Ă NR. 747/R/2012
Ședința publică din 15 mai 2012
Instanța constituită din :
PREȘEDINTE : V. V. A. - judecător
JUDECĂTORI : L. H.
: I. M. GREFIER : L. C.
Parchetul de pe lângă Curtea de A. C. - reprezentat prin P. - S. D.
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul D. R. C. împotriva deciziei penale nr. 215/A din 19 octombrie 2011 pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosar nr.(...), inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, prev. și ped. de art. 215 al.1, 2 și 3 Cod penal; fals material în înscrisuri oficiale, prev. și ped. de art. 288 alin. 1 C. penal; punere în circulație și conducere a unui autoturism cu număr fals de înmatriculare prev. și ped. de art. 85 alin. 2 din O.U.G. nr. 195/2002.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul D. R. C. aflat în stare de arest asistat de apărător ales, av.R. Șinca, din cadrul Baroului C., cu delegație avocațială depusă la dosar, lipsă fiind partea vătămată C. V.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, apărătorul inculpatului depune documente din D.emarca în circumstanțierea inculpatului.
Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursului.
Apărătorul inculpatului, arată că pe lângă motivele de recurs din memoriu a mai intervenit un motiv care ar impune trimiterea cauzei spre rejudecare. În privința celorlalte motive de recurs, solicită achitarea inculpatului întrucât nu s- a dovedit că inculpatul ar fi falsificat plăcuțele de înmatriculare. P. infracțiunea de înșelăciune, solicită achitarea iar pentru celelalte două infracțiuni de fals și de punere în circulație a unui autoturism a intervenit prescripția specială. În perioada recursului s-au modificat datele problemei și în ceea ce privește prejudiciul în sensul că s-a acoperit prejudiciul părții vătămate în totalitate de către inculpat din mijloace licite. Apreciază că în aceste condiții se impune reindividualizarea pedepsei considerând că se poate dispune aplicarea unei pedepse cu suspendare. În concluzie, pentru infracțiunile pentru care a intervenit prescripția specială, solicită încetarea procesului penal iar pentru infracțiunea de înșelăciune, solicită achitarea inculpatului.
Reprezentantul P., solicită admiterea recursului inculpatului dar pentru alte motive decât cele invocate. În ceea ce privește vinovăția pentru infracțiunile de fals și înșelăciune, consideră că ambele instanțe au constatat în mod corect vinovăția inculpatului raportat la activitatea desfășurată de inculpat și probele care susțin această stare de fapt. Î.-adevăr se pune problema prescripției pentru infracțiunea prev.de art. 288 alin. 1 C. penal pentru care se impune o soluție de încetare a procesului penal împlinindu-se termenul de prescripție. În ceea ce privește infracțiunea de înșelăciune se poate merge pe reținerea art.13 C.penal, inculpatul acoperind prejudiciul și pe disp.art.74/1 C. R. la infracțiunea de punere în circulație, aceasta subzistă având în vedere că nu s-a împlinit termenul de prescripție și din acest punct de vedere soluția instanței de fond și de apel este legală.
Inculpatul D. R. C., având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului achiesând concluziilor puse de apărătorul său.
C U R T E A :
Prin sentința penală nr. 651 pronunțată la data de 01 iulie 2010 de
Judecătoria Cluj-Napoca s-a dispus condamnarea inculpatului D. R.-C., fiul lui
R. G. și M., născut la data de (...) în C.-N., jud. C., cetățean român, studii medii, necăsătorit, stagiul militar nesatisfăcut, fără ocupație, fără antecedente penale, CNP 1., domiciliat în C.-N. str. C-tin B. nr. 133 jud. C. și f.f.l. în C.-N., str. T. I., nr. 78 jud. C., pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, prev. și ped. de art. 215 al.1 ,2 și 3 Cod penal, la o pedeapsă de 3 ani închisoare; fals material în înscrisuri oficiale, prev. și ped. de art. 288 alin. 1 C. penal la o pedeapsă de 1 an închisoare; punere în circulație și conducere a unui autoturism cu numărul fals de înmatriculare prev. și ped. de art. 85 alin. 2 din O.U.G. nr.
195/2002, republicată la o pedeapsă deă 1 an închisoare.
În temeiul art. 36 alin. 1 C. penal s-a constatat că prezentele infracțiuni comise de inculpatul D. R. C. sunt concurente cu infracțiunea pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa definitivă de 6 luni închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei prin sentința penală nr. 7. a J. C.-N. definitivă prin neapelare.
În baza art. 85 alin. 1 C.penal s-a dispus anularea suspendării condiționate a executării pedepsei de 6 luni închisoare aplicate prin s.p. nr. 7. a J. C.-N. definitivă prin neapelare
În temeiul art. 36 alin 2 C. penal rap. la art. 33 lit. a C. penal s-a constatat că infracțiunile din prezentul dosar comise de inculpatul D. R. C. precum și cea pentru care s-a aplicat pedeapsa menționate mai sus prin s.p nr.
7. a J. C.-N. sunt concurente iar în baza art. 34 lit. b. C. penal s-au contopit toate cele 4 pedepse stabilite inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea aceea de 3 ani închisoare în regim de detenție.
În baza art. 71 alin 2 C. penal s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a doua C. penal ca și pedepse accesorii pe durata stabilită în art. 71 alin 2 C penal
S-a dispus condamnarea inculpatului S. I., fiul lui L. și M., născut la data de (...) în O. S., jud. Harghita, cetățean român, studii superioare, stagiul militar nesatisfăcut, căsătorit, administrator, fără antecedente penale, CNP 1. domiciliat în O. S., str. I. nr. 1, ap. 13, jud. Harghita, pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la înșelăciune, prev. și ped de art. 26 C. pen., rap. la art. 215 alin.
1, 2, 3 C. pen.cu aplic art. 74 lit. a C. penal rap. la art. 76 lit. c C. penal la o pedeapsă de 2 ani închisoare; complicitate la fals material în înscrisuri oficiale, prev. și ped. de art. 288 alin. 1 C. pen. cu aplic. art. 74 lit. a C. penal rap. la art.
76 lit. e C. penal la o pedeapsă de 2 luni închisoare; complicitate la punere în circulație și conducere a unui autoturism cu numărul fals de înmatriculare prev.și ped de art. 85 alin. 2 din O.U.G. nr. 195/2002, republicată cu aplic. art. 74 lit. a C. penal rap. la art. 76 lit. d C. penal la o pedeapsă de 10 luni închisoare.
În temeiul art. 33 lit. a C. penal s-a constatat că inculpatul S. I. a săvârșit cele trei infracțiuni din prezentul dosar în condițiile concursului real de infracțiuni și în baza art. 34 lit. b C penal s-au contopit pedepsele aplicate urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea aceea de 2 ani închisoare.
În baza art. 71 alin 2 C. penal s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a doua C. penal ca și pedepse accesorii pe durata stabilită în art. 71 alin 2 C penal.
În temeiul art. 81 C. penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 4 ani stabilit în condițiile art. 82 C. penal iar în temeiul art. 71 alin 5 C. penal s-a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei.
În baza art. 359 C. proc. penală s-a atras atenția inculpatului asupra prev. art. 83 C. penal a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării executării pedepselor sub supraveghere
S-a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă C. V. și în temeiul art.
14 C. proc. penală rap. la art. 346 C. proc. penală combinat cu art. 998 C. civil, art. 1003 C. civil au fost obligați cei doi inculpați în solidar la, plata despăgubirilor civile în suma de 2900 euro sau echivalentul în lei calculat la cursul BNR din ziua plății către partea civilă cu titlu de pretenții civile.
În temeiul art. 118 lit. d C. penal s-a dispus confiscarea specială în favoarea statului de la inculpatul D. R. C. a sumei de 1300 euro sau echivalentul în lei calculat la cursul BNR din ziua confiscării, suma ce i-a fost dată acestuia atât pentru a-l determina pe inculpat să săvârșească fapta cât și pentru a-l răsplăti astfel că se impune confiscarea acestei sume nefiind vorba de un bun ce servește la despăgubirea părții civile.
În temeiul art. 191 alin 1,2 C. proc. penală au fost obligați inculpații la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în sumă de 800 lei fiecare.
Conform art. 189 C proc. penală onorariile av. oficiu s-au avansat din FMJ astfel suma de 300 lei d-nei av. Bena Ana M. și suma de 300 lei d-nei av. Bordean Adela.
P. a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin R. P. de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca emis în dosar nr. 1638/P/2005 la data de
(...) și înregistrat pe rolul Judecătoria Cluj-Napoca sub nr. de mai sus la data de
27.05.20, au fost trimiși în judecată inculpații D. R.-C., fiul lui R. G. și M., născut la data de (...) în C.-N. jud, C., cetățean român, studii medii, necăsătorit, stagiul militar nesatisfăcut, fără ocupație, fără antecedente penale CNP 1., domiciliat în C.-N. str. C-tin B. nr. 133 jud. C. și f.f.l. în C.-N., str. T. I., nr. 78, jud. C. pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, prev. de art. 215 al.1, 2 și
3 Cod penal, fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 288 alin. 1 C. pen
și punere în circulație și conducere a unui autoturism cu numărul fals de înmatriculare prev. de art. 85 alin. 2 din O.U.G. nr. 195/2002, republicată cu aplic. art. 33 lit. a C. penal și S. I., fiul lui L. și M., născut la data de (...) în O. S., jud. Harghita, cetățean român, studii superioare, stagiul militar nesatisfăcut, căsătorit, administrator, fără antecedente penale, CNP 1., domiciliat în O. S. str. I., nr. 1, ap. 13 jud. Harghita, pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la înșelăciune, prev. de art. 26 C. pen., rap. la art. 215 alin. 1, 2, 3 C. pen., complicitate la fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 288 alin. 1 C. pen și complicitate la punere în circulație și conducere a unui autoturism cu numărul fals de înmatriculare prev. de art. 85 alin. 2 din O.U.G. nr. 195/2002, republicată cu aplic. art. 33 lit. a C. penal.
Sub aspectul învinuirilor se reține pe scurt în actul de sesizare al instanței aceea că inculpatul D. R. C. în perioada aprilie 2004, a contrafăcut certificatul de înmatriculare și cartea de identitate pentru autoturismul „Opel
Astra"; cu numărul fals de înmatriculare „(...)";, de natură să producă consecințele juridice a cumpărării acestei mașini în perioada aprilie - decembrie
2004, a pus în circulație și a condus, în C.-N., autoturismul „Opel Astra"; cu numărul fals de înmatriculare „(...)"; iar la 04.XII.2004, l-a indus în eroare pe numitul C. V., prin prezentarea ca legal înmatriculat autoturismul „Opel Astra";, cu numărul (...), faptă mincinoasă întrucât „certificatul de înmatriculare"; și „. de identitate"; ale mașinii, ca și numărul de înmatriculare, erau false și a obținut astfel, prin determinarea persoanei vătămate să accepte cumpărarea mașinii, pentru sine, obținând injust, 3400 de E., prețul plătit pentru autovehiculul cumpărat, iar celalalt inculpat S. I. a acceptat punerea în circulație a acestei mașini cu un număr fals de înmatriculare, „(...)";, de către inculpatul D. R.-C., a acceptat ca D. R.-C. să obțină prin contrafacere „. mașinii"; (certificat de înmatriculare și carte de identitate) în același scop al producerii consecinței juridice a dreptului de a circula pe drumuri publice cu mașina și nu mai departe a acceptat și ca numitul D. R.-C. să înstrăineze același autoturism, deja înmatriculat nelegal, pentru el, având astfel reprezentarea inducerii în eroare a posibilului cumpărător cu privire la existența dreptului de punere în circulație și conducere în R. a mașinii.
Audiați pe parcursul derulării procesului penal pe parcursul urmăririi penale inculpatul D. R. C. a dat dovadă de nesinceritate nu a recunoscut comiterea faptelor susținând că nu a avut cunoștință despre faptul că autoturismul nu era legal înmatriculat și nu s-a ocupat cu întocmirea în fals a actelor mașinii.
De cealaltă parte inculpatul S. I. audiat tot pe parcursul urmăririi penale a avut o atitudine cooperantă cu organele judiciare, a recunoscut în materialitatea ei fapta comisă și a regretat comiterea faptei imputate descriind în detaliu modul în care a comis infracțiunea precum și aspecte legate de participația inculpatului D. la săvârșirea faptei și anume că acesta a întocmit actele autoturismului contra sumei de 1300 euro și că deși cunoștea că nu are posibilitatea legală să înmatriculeze autoturismul totuși a avut reprezentarea faptului că în momentul în care a primit mașina înmatriculată aceasta s-a făcut legal prin recarosare.
Analizând actele și lucrările dosarului, coroborate cu dispozițiile legale în materie, instanța de fond a reținut următoarele:
În fapt
În luna februarie 2004, inculpatul S. I. și-a cumpărat din Germania cu suma de 1100 euro un autoturism marca Opel Astra, culoare neagră, E. 2, pe care l-a înmatriculat pe numele său în Germania cu nr. DA-HF-992. În cursul lunii aprilie 2004, prin intermediul unui anunț din ziarul „Piața de la A la Z";, sus-numitul a luat legătura telefonic cu inculpatul D. R.-C. care a pus de vânzare un certificat de înmatriculare de B. Cu această ocazie, S. I. i-a spus lui D. R. că și el vrea să vândă autoturismul „Opel Astra"; cu suma de 2400 de euro, dar că nu poate fi înmatriculat în R. întrucât nu respectă normele de poluare E.
3. Inculpatul D. R.-C. i-a promis că poate el să o înmatriculeze pe numele său pentru suma de 1300 de euro. Cei doi s-au întâlnit, D. R.-C. primind de la S. actele autoturismului și suma de 1300 de euro. La sfârșitul lunii aprilie 2004, inculpatul D. R.-C. a întocmit în fals certificatul de înmatriculare și cartea de identitate a autoturismului marca Opel și i a prezentat autoturismul cu actele aferente inculpatului S. I. ca fiind înmatriculat cu numărul (...) pe numele unui verișor de-al său, Z. P., din T., motivând că respectivul are relații acolo.
Ulterior, în urma verificărilor efectuate de către organele de poliție, s-a stabilit că nu există nicio persoană cu numele de Z. P. în T., precum și faptul că autoturismul „Opel Astra"; nu este înmatriculat, în evidențele S.ui P. Comunitar Regim Permis de C. și Î. a V. T. cu număr de înmatriculare (...) figurează autoturismul marca Citroen Visa culoare albă aparținând numitului S. G.-A.
Fiind des plecat în Germania, inculpatul S. I. a lăsat mașina, cheile și actele acesteia primite de la inculpatul D. R. unor prieteni de-ai lui, studenți. La sfârșitul lunii noiembrie 2004, S. I. a luat legătura cu D. R.-C. pentru a-i vinde autoturismul „Opel Astra"; și le-a cerut în acest sens prietenilor săi să-i dea cheile și actele mașinii. Inculpatul D. R.-C., însoțit de martorul J. C.-C., care conducea autoturismul personal Dacia Nova cu număr de înmatriculare (...), s- au întâlnit cu prietenii inculpatului S. I. de la care au luat autoturismul „Opel Astra";, convingându-i că au găsit un client să o cumpere.
Tot prin intermediul unui anunț în ziarul „Piața de la A la Z";, la data de
04.XII.2004, inculpatul D. R.-C. i-a vândut părții vătămate C. V. autoturismul
„Opel Astra"; cu număr de înmatriculare fals (...), încheind un contract de vânzare-cumpărare pentru suma de 3400 de euro, ocazie cu care inculpatul D. R. s-a obligat că se va deplasa împreună cu cumpărătorul în T. în vederea radierii autoturismului. În seara de 09.XII.2004, în prezența cumpărătorului, inculpatul D. R. a avut o convorbire telefonică cu un anume „., alias Z. P., cu privire la radiere, iar în dimineața de 10.XII.2004, partea vătămată s-a întâlnit cu inculpatul D. R.-C. în fața complexului Big din cartierul M. pentru a merge la T. împreună să radieze mașina. Acolo, la solicitarea inculpatul, petentul i-a înmânat acestuia actul său de identitate, certificatul de înmatriculare, cartea de identitate și asigurarea mașinii, motivând că le va transmite prin internet numitului Z. P. în T. pentru operativitatea radierii. Inculpatul D. R.-C. a luat aceste acte și a intrat cu ele în scara unui bloc de pe str. Ion M., unde locuiește martorul J. C.-C., dispărând cu ele. Partea vătămată C. V. și-a dat seama că a fost înșelat, întrucât el nu mai avea niciun act al mașinii pentru a o putea înmatricula și a sesizat organele de poliție.
Cu ocazia audierilor, inculpatul D. R.-C. a refuzat să dea relații pentru identificarea numitului Z. P., recunoscând că a avut o convorbire telefonică cu un anume „. din C.-N. care, la îndemnul său s-a dat drept Z. P. din T., dar că acesta nu ar fi martorul J. C.-C. De asemenea, acesta declară că a primit autoturismul „Opel Astra"; de la inculpatul D. R.-C. gata înmatriculat cu numărul (...), fapt contrazis de declarația părții vătămate și a martorei C. S., din care reiese că inculpatul D. R.-C. le-a spus acestora că îl cunoaște pe proprietarul mașinii, Z. P., și că este un prieten de-al său din T.. De asemenea, acesta a recunoscut că nu avea nicio intenție să meargă la T. să radieze autoturismul, că a primit de la partea vătămată suma de 3400 de euro, cu toate că știa că autoturismul nu poate fi înmatriculat.
Valoarea prejudiciului cauzat părții vătămate C. V. este de 3400 de euro, însă acesta s-a constituit parte civilă în cauză doar cu suma de 2900 de euro, deoarece a recuperat 500 de euro din vânzarea autoturismului.
Din cercetările efectuate în cauză s-a stabilit faptul că între inculpatul D.
R.-C. și inculpatul S. I. a existat o înțelegere atât cu privire la înmatricularea autoturismului cat și cu privire la vânzarea acestuia din care inculpatul D. R. C. a ieșit în câștig și anume a primit suma de 1300 euro în primele momente la data când a înmatriculat autoturismul și apoi suma de 3.400 euro cu ocazia vânzării mașinii.
Deși inițial în declarația dată în fața organelor judiciare inculpatul D. R. C. a negat săvârșirea faptei, arătând că nu este implicat în comiterea ei, ulterior a arătat că are cunoștință de anumite aspecte ale cauzei, încercând însă să își minimalizeze contribuția în comiterea faptei, prin indicarea ca autor a celuilalt inculpat, aspecte pe care, dacă nu ar fi fost implicat în comiterea faptei, nu ar fi avut de unde să le cunoască și să le menționeze pentru a combate concluziile organelor de cercetare penală.
Este curios faptul că, în ciuda atitudinii de negare a comiterii faptei, inculpatul prin orice mijloc încearcă să reintre în posesia actelor mașinii ori dacă acestea erau în regulă și nu avea cunoștință că sunt false așa cum susține și că ar fi primit autoturismul gata înmatriculat de la inculpatul S. I. nu s-ar justifica efortul depus dar tocmai ca inculpatul D. nu era deloc străin de situație cunoscând caracterul fals al documentelor întrucât chiar el le-a întocmit a făcut imposibilul pentru ca documentele să-i fie remise sperând că în modalitatea respectivă se va pierde urma proprietarului trecut pe certificatul de înmatriculare inclusiv participația sa la comiterea infracțiunilor.
Din analiza actelor depuse la dosar instanța a apreciat că este conturat scopul care a stat la baza efortului depus de cei doi inculpați la înmatricularea autoturismului marca Opel Astra cu toate că știau că nu este posibilă legal înmatricularea sa în R., acela ca autoturismul să fie comercializat și de asemenea că inculpatul D. a acționat cu intenția să obțină în mod ilicit posesia asupra autoturismului pe care ulterior să îl vândă și astfel să obțină în mod fraudulos o sumă de bani.
Potrivit art.215 alin 1 C.penal infracțiunea de înșelăciune constă în inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unor fapte mincinoase sau ca mincinoase a unei fapte adevărate în scopul de a obține pentru sine sau pentru altul un folos material injust și dacă s-a pricinuit o pagubă.
Înșelăciunea calificată constă conform alin.2 din același articol folosirea de nume sau calități mincinoase sau alte mijloace frauduloase, săvârșite în așa fel încât fără această eroare, cel înșelat nu ar fi acceptat încheierea sau executarea vreunui contract sau convenție.
Pe fondul acestei realități neîndoielnice, se impune subliniată necesitatea esențială a existenței relei credințe în seama celui ce urmărește obținerea injustă a unui folos producând o pagubă, a intenției directe cât și a elementelor precis determinante de amăgire, care au provocat eroarea sub imperiul căreia cel înșelat a acceptat propunerea făptuitorului.
De aici rezultă necesitatea probațiunii ample și corect interpretate pentru determinarea clară și convingătoare a existenței relei credințe, a elementelor de amăgire și îmbogățiri injuste, dedusă din ansamblul de informații și date ce caracterizează pe de o parte în concret relațiile dintre părți și pe de altă parte asigură posibilitatea descifrării exacte a semnificațiilor juridice dintre victimă și făptuitor.
În mod constant în faza de urmărire penală și a judecății partea vătămata a indicat împrejurările în care a ajuns să încheie contractul de închiriere a autoturismului, a arătat că inculpatul i-a inspirat încredere și a încheiat contractul având reprezentarea faptului că autoturismul poate fi înmatriculat pe numele sau.
Starea de fapt relatată de partea vătămata se coroborează cu declarațiile martorilor C. S. și L. T.
Din declarațiile martorilor care au perceput direct situația de fapt în esență reiese ca inculpatul D. R. C. a fost cel care s-a ocupat de vânzarea autoturismului, că a creat un amplu scenariu inclusiv față de persoanele care i- au adus autoturismul și care aveau recomandarea din partea celuilalt inculpat sa aștepte până la revenirea inculpatului D. cu banii sau cu autoturismul aspect ce s-a confirmat în final că a fost inutil întrucât inculpatul D. deși a promis că se întoarce mai mult lăsând drept garanție grupului de prieteni ai inculpatului S. I. o persoană pe numitul J. totuși nu a revenit iar cel ce oferea garanția reîntoarcerii lui profitând de un moment de neatenție a dispărut la rândul său, și tot inculpatul D. a fost cel care a condus autoturismul după ce a fost înmatriculat cu numere false găsind de asemenea persoanele interesate să-l cumpere și cărora nu le-a adus la cunoștință situația reală a mașinii ba mai mult prin modul în care a acționat denotă faptul potrivit căruia a avut pus la punct un plan bine stabilit de la început, analizat până la cele mai mici detalii ștergând toate urmele lăsate respectiv după ce a reușit să o convingă pe partea vătămată să cumpere autoturismul prezentându-i sub aspectul legalității și lăsându-i actele mașinii se oferă să se deplaseze la T. în scopul radierii acesteia de pe numele fostului proprietar și întrucât nu reușește să convingă partea vătămată că deplasarea o poate face și singur aceasta insistând să o însoțească recurge la un alt scenariu respectiv la întâlnirea pe care a fixat-o pentru a doua zi dimineața înainte de plecarea la T. inculpatul D. intra în posesia actelor mașinii folosind din nou un tertip și anume îi spune părții vătămate să-i înmâneze actele pentru a le transmite proprietarului prin fax în vederea urgentării radierii cu toate că nici pe de parte nu avea aceasta intenție, sens în care victima se conformează dar în schimb inculpatul care și-a atins scopul având documentele asupra sa pleacă și nu mai revine astfel că la acest moment partea vătămată și-a dat seama ca a fost înșelată. Toate aceste manopere ale inculpatului D. R. C. denotă că nu este deloc străin de infracțiunile comise așa cum vrea să pară din contra numai în situația în care cunoștea toate aspectele legate de autoturismul în cauză și anume imposibilitatea înmatriculării acestuia cu numere de R., falsificarea actelor de înmatriculare, a numerelor de înmatriculare, a documentelor autoturismului avea un interes major și direct pentru a reintra în posesia actelor mașinii folosindu-se de orice mijloc tocmai în scopul de a nu se putea stabili legătura între persoana care a vândut mașina oferind prin simplul fapt al existentei numerelor de înmatriculare românești garanția că transferul proprietății este posibil fără alte implicații negative și persoana care a întocmit în fals actele autoturismului sperând cu ușurință că lipsa acestora face imposibilă identificarea sa și angrenarea răspunderii penale în sarcina sa dar din toate acestea rezultă faptul potrivit căruia inculpatul D. a fost inițiatorul, creierul întregii operațiuni organizând în cele mai mici detalii întreaga activitate de la început când contra sumei de 1300 euro a falsificat actele mașinii, a găsit cumpărători și a creat reprezentarea părții vătămate că încheie un contract perfect licit că autoturismul nu ridică probleme și poate fi înmatriculat pe numele cumpărătorului în condiții legale.
În conformitate cu dispozițiile articolului 63 alin.2 C.p.p probele nu au valoare dinainte stabilită, aprecierea fiecărei probe se face de către organul de urmărire penală sau de instanța de judecată în urma tuturor probelor administrate iar declarațiile inculpatului în conformitate cu art. 69 C.p.p pot servi la aflarea adevărului numai în măsura în care sunt coroborate cu fapte și împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în cauză.
Inculpatul nu este obligat să relateze faptele pentru care este învinuit și de asemenea nu are obligația de a declara tot ce știe sau de a spune adevărul având libertatea de a minți fără ca organele judiciare să-l sancționeze pentru aceasta. Din contră, organele judiciare au obligația de a lămuri cauza sub toate aspectele, astfel încât orice persoană care a săvârșit o infracțiune să fie pedepsită potrivit vinovăției sale. Prin prisma celor mai sus evocate instanța a reținut ca sincere și care corespund adevărului declarațiile inculpatului S. I. acestea fiind detailate și se coroborează cu restul probelor administrate în cauză.
Astfel, deși inculpatul D. R. C. are convingerea că a reușit să convingă instanța de judecată asupra faptului că versiunea sa este adevărată că nu s-a reușit dovedirea contribuției sale la comiterea faptei, aceasta este doar o aparenta inculpatul sperând superficial ca vor fi avute în vedere exclusiv probele prezentate de el în confirmarea celor susținute fără a fi analizate în contextul întregului probator și fără a se stabili veridicitatea acestora.
În al doilea rând, inculpatul S. I. prin declarațiile date a arătat concret și neechivoc condițiile în care s-au derulat evenimentele arătând în detaliu și succesiv etapele parcurse până la final și anume cumpărând din Germania autoturismul marca Opel Astra în anul 2004 cunoștea că acesta nu poate fi înmatriculat în R. deoarece nu respecta normele de poluare așa încât a apelat la serviciile inculpatului D. R. C. pe care l-a interpelat din ziarul „Piața"; și care s-a oferit să-i înmatriculeze autoturismul contra sumei de 1300 euro ceea ce s-a și întâmplat întrevăzându-se încă din acest moment existenta unei înțelegeri între cei doi inculpați pentru a vinde autoturismul altfel nu s-ar justifica încrederea manifestată de către inculpatul S. I. care plecat în străinătate face tot posibilul ca autoturismul să ajungă inculpatului D. pentru ca acesta să-l vândă și tot acesta din urma fiind și cel care a găsit persoana interesată să cumpere mașina ambii inculpații cunoscând modalitatea de înmatriculare a autoturismului, mai precis a imposibilității ca pe cale legală un autoturism cu caracteristicile celui în speță să poate fi înmatriculat în condiții de legalitate cât timp nu corespundea din punct de vedere funcțional și nu îndeplinea cerințele normelor interne privind poluarea.
Din toate acestea se desprinde ideea conform căreia elementele determinante pentru cumpărarea autoturismului, au constat în siguranța înmatriculării acestuia pe numele cumpărătorului și fără a lăsa posibilitatea unor interpretări, cu siguranța partea vătămata nu ar fi acceptat cumpărarea mașinii în condițiile în care ar fi cunoscut situația reală a autoturismului precum și intenția inculpatului D. de a-i vinde un autoturism ce nu poate fi înmatriculat legal și că acesta urmează să reintre în posesia actelor false care la rândul lor i-au întărit convingerea părții vătămate asupra faptului că mașina nu prezintă probleme la înmatriculare.
Nu mai departe inculpatul S. I. a prezentat versiunea potrivit căreia a avut reprezentarea faptului că autoturismul a fost recarosat de către inculpatul D. prin aceasta încercând să dea o aparență de legalitate asupra înmatriculării autoturismului ignorând cu desăvârșire faptul că pentru asemenea activități de recarosare se apelează la firme specializate, la registrul auto român și nu la mica publicitate din ziarul „piața"; iar în asemenea situații proprietarul autoturismului este și cel care solicitat manopera respectivă așa încât actele mașinii se întocmesc pe numele acestei persoane nefiind necesar ca cineva anume care are relații să fie trecut ca și proprietar al autoturismului din contra tocmai o astfel de situație convinge asupra faptului că inculpatul S. I. a cunoscut cu exactitate modul în care s-a reușit înmatricularea autoturismului plătind și o sumă de bani mai mare decât cea necesară recarosarii ba mai mult nu se poate vorbi despre o recarosare decât în ce privește schimbarea caroseriei fără modificări ale altor mențiuni din cartea tehnica a autoturismului ceea ce în cazul autoturismului cumpărat de inculpat acesta nu respecta condițiile de poluare ori și în situația recarosării starea tehnică a autoturismului nu se schimba încălcând normele de poluare prin aceasta acreditând ideea potrivit căreia nu are legătură cu infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată așa încât nu se considera vinovat.
R. la respectarea anumitor reguli cu privire la activitatea de recarosare din legislația curentă aplicabilă inclusiv la nivelul anului 2004 reiese că autovehiculele care își schimbă caroseria trebuie să obțină în prealabil, de la una din reprezentantele RAR, acceptul în scris pentru acest schimb, materializat prin „. privind înlocuirea de caroserie";, în urma identificării vehiculului inițial și a caracteristicelor tehnice a celui cu care urmează să fie înlocuit. Înlocuirea de caroserie se efectuează numai în ateliere de reparații autorizate, conform legislației în vigoare, pentru aceasta activitate. În urma schimbării de caroserie, vehiculul va trebui omologat la R. În momentul omologării se solicită o adresă din partea atelierului autorizat care a efectuat schimbarea din care să rezulte identitatea vehiculului inițial și cea a caroseriei înlocuite. Actele necesare pt "Nota privind înlocuirea de caroserie" sunt cartea de identitate a vehiculului vechi în original copie după actul de proveniență a vehiculului nou actul de identitate al solicitantului activității. Pretul ridicându-se undeva la suma de 100 lei acceptul și aproximativ 500 lei omologarea ori toate aceste cerințe nu se regăsesc ca fiind puse la dispoziția inculpatului S. I. de către inculpatul D. R. C. odată cu autoturismul gata înmatriculat cu numere de R. neexistând nici măcar intenția inculpatului S. I. să-i solicite celuilalt inculpat să facă dovada prin acte ca mașina a fost recarosata împrejurarea inutilă întrucât inculpatul cunoștea cu exactitate faptul ca mașina nu a urmat această procedură în sprijinul acestei păreri venind inclusiv suma mare de bani plătită în euro disproporționat de mare față de taxele ce se percep legal la o recarosare ba mai mult tocmai plata la un cuantum ridicat convinge asupra faptului ca inculpatul S. I. a avut reprezentarea acțiunii frauduloase a celuilalt inculpat, a acceptat-o și chiar i-a solicitat-o acestuia. Pe de altă parte, faptul că martorii audiați în faza cercetării judecătorești nu au menționat amănunțit toate momentele la care au fost prezenți și care le-au relatat în urmărire penală nu poate duce la aprecierea ca nesincere declarațiile date de aceștia în faza de urmărire penală, întrucât de la data momentului constatării faptei, a primelor declarații până la audierea în fața instanței, a trecut o perioadă de timp, perioadă în care aspectele relatate în momentul inițial pot fi uitate prin interacțiunea persoanelor cu alte evenimente legate în parte și de activitățile pe care le desfășoară, mai mult faptul că martorii nu au repetat cu lux de amănunte cele declarate anterior, poate fi apreciată ca o dovadă a sincerității acestora care au înțeles să prezinte instanței situația pe care și-o aduc aminte, menținând totodată în întregime declarațiile din urmărire penală.
De astfel atributul determinant în aprecierea probelor administrate într-o cauză și implicit în soluționarea acțiunii penale, îl constituie forța acestora de a exprima adevărul, indiferent de momentul procesual căruia aparține, sau de organul care le-a administrat, atâta timp cât nu sunt lovite de nulitate absolută și nu sunt interzise de lege în speță urmând a fi avute în vedere toate declarațiile date pe parcursul derulării procesului penal și care nu conțin contradicții în funcție de momentele procesuale la care au fost date.
În contextul celor de mai sus este evident că de la început inculpații au avut reprezentarea întregii activități pe care a pus-o la punct amănunțit și profitând de naivitatea victimei de nivelul educațional și de pregătirea acesteia și-au pus în aplicare planul nefiindu-le greu să amăgească prin diverse mijloace partea vătămată.
În fata instanței de judecată s-a procedat la audierea în calitate de martor a numitului S. L. tatăl inculpatului S. I., iar din declarația acestuia reiese fără putință de tăgadă împrejurarea conform căreia inculpatul a cunoscut înainte de a vinde autoturismul că acesta nu este înmatriculat în R. deși avea numere de înmatriculare (...), așa încât a acceptat vânzarea mașinii în starea în care aceasta se afla aparenta fiind una de legalitate. A. aspect inculpatul l-a cunoscut la momentul la care s-a deplasat împreuna cu tatăl său la R. A. R. din Miercurea Ciuc și unde fiind verificate datele respective a rezultat că acel autoturism marca Opel Astra cu datele ce i-au fost atribuite nu figura ca fiind înscris în circulație dar inculpatul deși ajuns în posesia unor date reale privind statutul autoturismului nu a împărtășit sfatul tatălui său să procedeze la vinderea mașinii pe piese la dezmembrări din contra a revenit la C. cu autoturismul așa cum figura ca fiind înmatriculat cu date nereale, l-a parcat iar când i s-a oferit posibilitatea de a-l vinde a acceptat deîndată varianta propuse de inculpatul D. având reprezentarea că vinde un bun a cărui situație era contrara aparentelor fără a-i recomanda inculpatului D. să aducă la cunoștința celui interesat să-l cumpere faptul ca mașina nu era înmatriculată cu numere de R. în mod legal singurul scop al acestuia constând în a-și recupera banii dați respectiv suma de
110 euro prețul mașinii și 1300 euro plătiți pentru obținerea talonului inculpatului D.
Practica judiciară și literatura de specialitate este unanimă în a recunoaște că manoperele de inducere în eroare în cazul infracțiunii de înșelăciune precum și aptitudinea concretă a acestora de a înșela victima se raportează de la caz la caz și în funcție de gradul de cultură și educație a părții vătămate, precum și în funcție de modul și mijloacele concrete ale comiterii faptei, neavând importanță împrejurarea dacă victima s-a lăsat prea ușor convinsă. Prin urmare, numerele de înmatriculare, actele mașinii întocmite în fals au avut aptitudinea de a induce în eroare partea vătămata și de a o determina să accepte cumpărarea mașinii fiind convinsa asupra faptului ca se poate opera transferul proprietății asupra bunului în deplină legalitate și în actele de înmatriculare ori în situația în care partea vătămată cunoștea exact modul în care autoturismul a fost înmatriculat și ca are numere și acte false neputându-se realiza transferul proprietății nu ar fi fost de acord cu perfectarea tranzacției vânzării cumpărării, elementul dominant constând tocmai în garanția oferită de inculpatul D. și anume ca autoturismul se poate radia din circulație de pe numele fostului proprietar (imaginar adevărat) și înscris pe numele actualului cumpărător.
Dacă la cele arătate în alineatul precedent se mai adaugă și încrederea pe care partea vătămată a dobândit-o în persoana inculpatului, promisiunile inculpatului, avem reprezentarea întregului ansamblu de manopere dolosive ce au avut menirea să o capaciteze pe victimă în a fi de acord cu oferta inculpatului.
Așa cum s-a conturat starea de fapt, instanța de fond a apreciat că are incidență și alin.3 din art.215 C.penal pentru aceea că partea vătămată a fost indusă în eroare cu ocazia încheierii și executării contractului de vânzare cumpărare precum și alin 2 folosirea unor mijloace frauduloase referindu-ne la actele întocmite în fals ce au creat aparenta unor documente reale determinante la încheierea convenției.
În faza de urmărire penală a mai fost audiat și martorul C. S. A. față de cei ce au fost audiați în cercetare judecătorească instanța apreciind că nu se impune administrarea întregului probatoriu și s-a făcut aplicarea art. 327 alin 3
C. Proc. penală privind declarațiile martorului C. S. A. a cărei audiere nu a mai fost posibilă din motive obiective, urmând ca instanța să le aibă în vedere la soluționarea cauzei atât timp cât se coroborează cu celelalte probe administrate și chiar dacă nu au fost verificate în fața instanței aceasta nu înseamnă că nu pot fi luate în considerare la pronunțarea hotărârii deoarece soluția instanței nu se bazează în exclusivitate pe aceste probe.
Fapta și vinovăția inculpaților este dovedită cu următoarele mijloace de probă: proces-verbal de consemnare a plângerii părții vătămate, procese-verbale de constatare, procese-verbale de identificare, planșă fotografică, înscrisuri autoturism declarațiile părții vătămate, declarații inculpat declarații făptuitor, declarații martori, fișe cazier judiciar, adrese și răspuns procedura în lipsă.
A.ul declarat de inculpatul D. R. C. împotriva acestei hotărâri a fost respins prin decizia penală nr. 215 pronunțată de Tribunalul Cluj la data de 19 octombrie 2011, cu motivarea că hotărârea atacată este temeinică și legală.
Împotriva acestei decizii și implicit împotriva hotărârii a declarat recurs inculpatul D. R. C. solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârilor atacate și rejudecând cauza să se dispună achitarea pentru infracțiunea de înșelăciune și punere în circulație și conducere a unui autovehicul cu număr fals de înmatriculare în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. c C.pr.penală, iar în subsidiar, să se constate că pentru infracțiunea la legea circulației și cea de fals material în înscrisuri oficiale a intervenit prescripția specială, impunându-se încetarea procesului penal, în timp ce pentru infracțiunea de înșelăciune pedeapsa aplicată poate fi suspendată condiționat.
În motivarea recursului s-a arătat că inculpatul nu a comis faptele reținute în sarcina sa, că pentru două fapte este împlinit termenul prescripției speciale a răspunderii penale, iar pentru infracțiunea de înșelăciune se poat aplica o altă modalitate de executare a pedepsei decât detenția.
Recursul declarat în cauză este în parte fondat.
În baza probelor administrate în cauză s-a reținut o corectă stare de fapt, dându-se acesteia o încadrare juridică corespunzătoare, vinovăția inculpatului fiind stabilită în afara oricărui dubiu.
Astfel, inculpatul s-a ocupat în totalitate de întocmirea certificatului de înmatriculare și a cărții de identitate pentru autovehiculul în discuție, cu numărul de înmatriculare (...) care s-a dovedit a fi fals, înstrăinând apoi autoturismul părții vătămate C. V. contra sumei de 3.400 euro căruia i-a spus că este înmatriculat pe numele unui prieten din T..
A.e aspecte sunt confirmate de declarațiile inculpatului S. I., martorilor F.
L., L. T. și J. C. C., astfel că solicitarea de achitare în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. c C.pr.penală este neîntemeiată.
Potrivit art. 212 și următoarele Cod penal, prescripția înlătură răspunderea penală dacă termenul de prescripție este depășit cu încă jumătate.
Or, în cazul infracțiunilor pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 1 an, dar care nu depășește 5 ani, este situația infracțiunilor de fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 288 alin. 1 Cod penal și punere în circulație și conducere a unui autovehicul cu număr fals de înmatriculare prev. de art. 85 alin. 2 din O.U.G.nr. 195/2002 republicată, termenul de prescripție specială este de 7 ani și 6 luni.
Curtea constată că pentru infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale comisă în luna aprilie 2004, termenul special de prescripție s-a împlinit la 1 noiembrie 2011, astfel că în temeiul art. 11 pct. 2 lit. b rap. la art. 10 lit. a C.pr.penală va dispune încetarea procesului penal.
În ce privește infracțiunea de punere în circulație și conducere a unui autovehicul cu număr fals de înmatriculare, termenul începe să curgă din decembrie 2004, astfel că la data pronunțării prezentei hotărâri, aceasta nu s-a împlinit.
În cauză nu pot fi reținute dispozițiile art. 74/1 Cod penal privind aplicarea unei sancțiuni administrative pentru infracțiunea de înșelăciune reținută în sarcina inculpatului, câtă vreme condițiile stabilite nu au fost îndeplinite înainte ca aceste dispoziții să fi fost declarate neconstituționale prin
D. nr. 573 a C. C. a R. publicată în M.O. din 25 mai 2011.
Astfel, dispozițiile legii penale mai favorabile amintite pot fi aplicabile numai dacă condițiile stabilite (existența unui tip de infracțiune, achitarea prejudiciului și momentul acesteia) au fost îndeplinite în perioada în care legea invocată era în vigoare.
Or, în cazul inculpatului, condiția acoperirii prejudiciului a fost îndeplinită în aprilie 2012, cu mult după constatarea neconstituționalității textului amintit.
Pedepsele aplicate inculpatului au fost corect individualizate în raport de criteriile prev. de art. 72 Cod penal, în ce privește cuantumul acestora, 3 ani și respectiv 1 an, astfel că ele vor fi menținute.
În raport de încetarea procesului penal pentru una din infracțiuni, preocuparea inculpatului de reparare a prejudiciului cauzat în recurs, Curtea apreciază că scopul pedepsei poate fi realizat și prin suspendarea sub supraveghere a pedepsei aplicate inculpatului și obligarea acestuia la respectarea unor măsuri de siguranță.
Din actele depuse în recurs rezultă că inculpatul a fost arestat preventiv în
Franța, fiind extrădat în R. la data de 30 martie 2012, dată de la care acesta este în stare de detenție.
Față de cele reținute mai sus, în temeiul art. 385/15 pct. 2 lit. d
C.pr.penală, Curtea va admite recursul inculpatului, va casa decizia penală nr.
215/2011 a T.ui C. împreună cu sentința penală nr. 651/2010 a J. C.-N. în cel privește pe inculpat și rejudecând în aceste limite, va dispune încetarea procesului penal cu privire la infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale, va menține pedepsele de 3 ani închisoare aplicată pentru infracțiunea de înșelăciune și 1 an închisoare pentru infracțiunea de conducere a unui autoturism cu număr fals de înmatriculare.
Va consta că infracțiunile din prezentul dosar au fost comise în concurs real cu infracțiunea pentru care inculpatul a fost condamnat la 6 luni închisoare cu suspendarea condiționată prin sentința penală nr. 7. a J. C.-N., va dispune anularea suspendării condiționate și contopirea celor 3 pedepse, stabilind ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare.
Conform art. 861 Cod penal va dispune suspendarea sub supraveghere a inculpatului pe durata unui termen de încercare de 5 ani, cu obligarea acestuia la respectarea măsurilor de supraveghere prev. de art. 863 lit. a - d Cod penal.
Potrivit art. 71 alin. 2 Cod penal se vor interzice inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II-a Cod penal, pedepse accesorii, care vor fi suspendate conform art. 71 alin. ultim Cod penal.
Se va deduce din pedeapsa aplicată perioada executată începând cu 08 martie 2012 până la zi conform art. 88 Cod penal, se va anula mandatul de executare emis în cauză, constatându-se recuperat integral prejudiciul, cu menținerea restului dispozițiilor hotărârii atacate.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 3 C.pr.penală,
P. A.E M.IVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Admite recursul declarat de inculpatul D. R. C. împotriva deciziei penale nr. 215/A/19 octombrie 2011 a T.ui C. pe care o casează împreună cu sentința penală nr. 651/1 iulie 2010 a J. C.-N. numai cu privire la soluția adoptată în ceea ce-l privește pe recurent.
Rejudecând:
1. În temeiul art. 11 pct.2 lit. b Cod procedură penală raportat la art. 10 lit. g Cod procedură penală încetează procesul penal privind pe inculpatul D. R. C. sub aspectul comiterii infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale prev. și ped. de art. 288 alin 1 Cod penal ca urmare a intervenției prescripției speciale.
2. Menține pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată pentru infracțiunea de înșelăciune prev. de art. 215 alin. 1, 2, 3 Cod penal și pedeapsa de 1 an închisoare aplicată pentru infracțiunea de conducere a unui autoturism cu număr fals de înmatriculare prev. și ped. de art. 85 alin 2 din OUG nr.
195/2002 aplicate prin sentința recurată.
Constată că infracțiunile de înșelăciune prev. de art. 215 alin. 1,2,3 Cod penal și conducere a unui autoturism cu număr fals de înmatriculare prev. și ped. de art. 85 alin 2 din OUG nr. 195/2002 sunt concurente cu infracțiunea sancționată cu pedeapsa de 6 luni închisoare cu suspendare condiționată prin sentința penală nr. 7. a J. C.-N., definitivă prin neapelare.
Dispune anularea suspendării condiționate aplicată inculpatului recurent prin sentința penală nr. 7. a J. C.-N. și contopește pedeapsa de 6 luni aplicată prin aceasta cu pedepsele stabilite în cauză, stabilind ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare.
În baza art. 71 alin. 2 Cod penal interzice inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II-a alin 2 Cod penal.
Potrivit art. 861 Cod penal dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata termenului de încercare de 5 ani.
Dispune ca pe durata termenului de încercare inculpatul să se supună următoarelor măsuri de siguranță: a) Să se prezinte trimestrial la S. de P. de pe lângă Tribunalul Cluj căruia i se încredințează supravegherea inculpatului. b) Să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; c) Să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; d) Să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.
Potrivit art. 71 alin. ultim Cod penal se suspendă executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii.
Deduce din pedeapsa aplicată durata arestării începând cu 8 martie 2012 până la zi.
Dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului D. R. C. dacă nu este arestat în altă cauză.
Anulează mandatul de executare a pedepsei emis în cauză. Constată recuperat prejudiciul cauzat părții civile C. V.
Menține restul dispozițiilor deciziei atacate.
Stabilește suma de 100 lei onorariu parțial pentru apărătorul din oficiu ce se va avansa din fondul M.ui Justiției.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de azi 15 mai 2012.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
V. V. A. L. H. I. M.
GREFIER, L. C.
Red.V.V.A./(...). Dact.H.C./4 ex./(...). Jud.fond: A. B. Birău.
Jud.apel: L.Anișoara Cociș; R.Mornăilă.
| ← Încheierea penală nr. 86/2012, Curtea de Apel Cluj | Încheierea penală nr. 622/2012, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
