Încheierea penală nr. 622/2012, Curtea de Apel Cluj

Comentarii

0

R O M A N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR.(...)

ÎNCHEIEREA PENALĂ NR. 622/R/2012

Ședința publică din 23 aprilie 2012

Instanța constituită din :

PREȘEDINTE : L. M., Judecător

JUDECĂTORI : M. Ș.

: M. R.

GREFIER : M. G.-V.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, D. N. A. - S. T.

C., reprezentat prin

PROCUROR - DORU DOBOCAN

S-a luat spre examinare recursul declarat de către DIICOT - B. T. S., împotriva încheierii penale nr.13/C/(...), pronunțată în dosar nr.(...) al Tribunalului S., prin care s-a respins propunerea de arestare preventivă a inculpaților M. I. N. și P. N., inculpații fiind cercetați pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de persoane, prev.de art.12 alin.1 și alin.2 lit.a din Legea 678/2001 cu referire la art.2 pct.2 lit.a din Legea 678/2001 și cu aplic.art.41 alin.2 C.penal.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul P. N. personal, asistat de apărător ales, av. T. C., din cadrul Baroului S., cu delegație avocațială depusă la dosar și apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpata M. I. N., av, C. M., lipsă fiind inculpata M. I. N.

Procedura de citare este îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, inculpatul P. N., întrebat fiind de către instanță, arată că-și menține declarația dată până în prezent și nu are de făcut completări.

Nefiind cereri de formulat și excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea recursului.

Reprezentantul Parchetului solicită în tem. art. 38515 pct. 2 lit. d Cod pr.pen. admiterea recursului declarat de către DIICOT - B. T. S., casarea încheierii penale nr.13/C 2012 a Tribunalului S. și, rejudecând cauza să se dispună luarea măsurii arestării preventive față de inculpații P. N. și M. I. pe o durată de 29 de zile, respectiv 30 de zile așa cum s-a solicitat prin referatul cu propunere de luare a măsurii arestului preventiv.

Susține în totalitate motivele de recurs formulate în scris și în esență susține că în mod nelegal și netemeinic instanța de fond a reținut că nu sunt întrunite condițiile pentru luarea măsurii arestării preventive față de inculpații cercetați pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane, prev. de art. 12 alin. 1 și alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001.

În opinia sa sunt întrunite condițiile pentru a se lua măsura arestării preventive față de inculpați, având în vedere că există indicii și probe cu privire la faptul că inculpații au săvârșit infracțiunea pentru care sunt cercetați aspecte care rezultă din declarațiile părților vătămate și din interceptările convorbirilor telefonice efectuate în cauză.

În ceea ce privește aceste indicii și probe avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive arată că potrivit jurisprudenței CEDO nu trebuie să aibă forța juridică de a duce la condamnarea persoanei suspectate că a săvârșit o faptă penală, ci doar la presupunerea rezonabilă că a săvârșit acea faptă, iar la dosarul cauzei există suficiente indicii și probe în acest sens.

În ceea ce privește tem. prev. de art. 148 lit. f Cod pr.pen. arată că prima teză a acestui text de lege este realizată având în vedere că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea de trafic de persoane este mai mare de

4 ani.

De asemenea, apreciază că și teza a II-a art. 148 lit.f Cod pr.pen. este îndeplinită în cauză având în vedere că lăsarea în libertate a inculpaților în acest moment prezintă pericol concret pentru ordinea publică, pericol care rezultă din gravitatea faptelor prezumat a fi săvârșite de inculpați, pericolul social materializat în limitele de pedeapsă , numărul mare de părți vătămate, impactul pe care îl au asemenea fapte asupra societății.

Apreciază că cercetarea inculpaților în stare de libertate poate determina zădărnicirea aflării adevărului prin influențarea părților.

De asemenea, arată că propunerea de arestare a fost formulată la o perioadă mai îndelungată de la data săvârșirii faptelor datorită dificultății de efectuare a cercetării penale, întrucât inculpații se află în străinătate și faptele au fost comise acolo.

Solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat în scris și susținut oral.

Apărătorul inculpatului P. N., av. T. C. solicită respingerea recursului formulat de DIICOT - B. T. S. cu consecința menținerii încheierii penale nr.13/C 2012 a Tribunalului S. ca fiind legală și temeinică.

În ceea ce privește fapta pentru care este cercetat inculpatul arată că acesta nu a transportat exclusiv persoane care mergeau la muncă, ci și turiști și a încetat să facă asemenea transporturi pentru că nu „a mai mers";.

S-a arătat că nu toate persoanele transportate de inculpat aveau contracte de muncă dar acestea aveau codice care le conferea anumite drepturi în străinătate. Chiar anchetatorii au recunoscut că italienii le oferea bani pentru a se întoarce în R. persoanelor care nu puteau face față condițiilor de muncă. A., dacă aceste persoane ar fi avut „surprize"; în I. ar fi sesizat organele de urmărire penală la acel moment.

În altă ordine de idei, arată că pericolul social al faptelor se diminuează în timp și nevoia de reacție a organelor de urmărire penală se estompează.

Solicită să se aibă în vedere și faptul că inculpatul are vârsta de 38 de ani, nu are antecedente penale, este căsătorit, are doi copii minori, locuiește lângă Dunăre, la C., își câștigă onest existența, confecționând cruci.

Pentru aceste motive, solicită respingerea recursului formulat de parchet cu consecința menținerii încheierii recurate ca legală și temeinică.

Apărătorul inculpatei M. I. N., av, C. M. solicită în tem. art. 38515 pct. 1 lit. b Cod pr.pen. respingerea ca nefondat a recursului formulat de DIICOT - B. T. S. cu consecința menținerii încheierii penale nr.13/C 2012 a Tribunalului S. ca fiind legală și temeinică.

Achiesează concluziilor puse de antevorbitorul său și arată că la dosar nu există probe din care să rezulte că cercetarea inculpatei în stare de libertate ar impieta la buna desfășurare a urmăririi penale și că ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică cu atât mai mult cu cât au trecut doi ani de la data comiterii presupusei fapte penale.

Inculpatul P. N., având ultimul cuvânt, își susține nevinovăția și solicită să fie cercetat în stare de libertate.

C U R T E A

Prin încheierea penală nr. 13/C din 22 martie 2012 a Tribunalului S. s- a respins propunerea formulată de D. - B. T. S. în ceea ce privește arestarea preventivă a inculpaților P. N., fiul lui D. și E., născut la data de (...) în C., județul Dolj,domiciliat în com. C. Noi, str. D., nr. 53, jud. Dolj, CNP

1.,cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de persoane,prev. și ped. de art.12 al. 1 și al. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 cu referire la art. 2 pc. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 41 al. 2 C.p. și M. I. N. (fostă S.), fiica lui I. și A., născută la data de (...) în Z., județul S.,domiciliată în Z., b-dul M. V., nr. 17, bl. Perla, sc. B, ap. 42, jud. S., CNP2., cercetată sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de persoane,prev. și ped. de art. art.12 al. 1 și al. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 cu referire la art. 2 pc. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 41 al. 2 C.p. .

S-a constatat că inculpatul P. N. a fost reținut, prin O. nr.2D/P/2012 a

D. - B. T. S., pentru o durată de 24 de ore, începând cu data de (...) ora 21,00 până la data de (...), ora 10,00, în care s-a inclus și perioada conducerii la sediul D. - B. T. S. și care a fost pusă în aplicare începând cu data de (...) ora

10,00.

În baza art.146 al.1111 C.p.p. rap. la art. 1451 Cod procedură penală, s- a dispus luarea, față de inculpatul P. N., a măsurii obligării de a nu părăsi

țara pe o perioadă de 29 zile, începând cu data de (...) și până la data de (...).

Pe durata măsurii, inculpatul a fost obligat a respecta obligațiile prevăzute de art.145 alin.11 și alin. 12 Cod procedură penală, respectiv: să se prezinte la organul de urmărire penală sau, după caz, la instanța de judecată, ori de câte ori va fi chemat; să se prezinte la P. M. C.,conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat; să nu își schimbe locuința fără încuviințarea Tribunalului S.; să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nici o categorie de arme; să nu comunice, direct sau indirect, cu coinculpata M. I. N. (fostă S.) și cu ceilalți învinuiți din dosar (M. A. D., P. C. L. L., M. A.); să nu se apropie de părțile vătămate, de membrii familiilor acestora, de martorii din dosar și să nu comunice cu aceștia,direct sau indirect;

În temeiul art.145 al.22 C.p.p., s-a atras atenția inculpatului că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor ce îi revin, se va lua față de acesta măsura arestării preventive.

În temeiul art.145 al.21 C.p.p. s-a dispus comunicarea prezentei încheieri, în copie, inculpatului, P. M. C., jandarmeriei, poliției locale și organelor competente să elibereze pașaportul, precum și organelor de frontieră.

S-a desemnat P. M. C. ca organ de verificare a respectării măsurii și obligațiilor impuse inculpatului.

În temeiul art. 192 al.3 C.p.p., cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

Onorariile cuvenite apărătorilor din oficiu desemnați pentru inculpați, în sumă de câte 100 lei, s-a dispus a fi avansate din fondul M.ui Justiției către Baroul de A. S.

Prima instanță a reținut în esență că prin propunerea înregistrată pe rolul instanței sub nr.(...) la data de (...), ora 08,05, D. - B. T. S. a solicitat arestarea preventivă a inculpaților P. N. și M. I. N. (fostă S.), cercetați pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane,prev. și ped. de art. art.12 al.1 și al.2 lit.a din Legea nr. 678/2001 cu referire la art.2 pc.2 lit.a din Legea nr.

678/2001, cu aplic. art.41 al.2 C.p.

În referatul întocmit de organele de urmărire penală s-au menționat următoarele:

Prin Rezoluția din data de (...) s-a început urmărirea penală față de învinuiții P. N., fiul lui D. și al E., născut la data de (...) CNP 1. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane, prev. de art. 12 alin. 1 și alin. 2 lit. a din Legea 678/2001 cu referire la art. 2 pct. 2 lit. a din Legea 678/2001 și cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p. ( 24 acte materiale) și M. I.-N. (fostă S.), fiica lui I. si A., nascuta la data de (...) CNP 2., fosta (S.), pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane, prev. de art. 12 alin.

1 și alin. 2 lit. a din Legea 678/2001 cu referire la art. 2 pct. 2 lit. a din

Legea 678/2001 și cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p. ( 34 acte materiale).

Prin O. din data de (...) s-a pus în mișcare acțiunea penală față de învinuiții: P. N. și M. I.-N. fostă (S.), pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane, prev. de art. 12 alin. 1 și alin. 2 lit. a din Legea

678/2001 cu referire la art. 2 pct. 2 lit. a din Legea 678/2001 și cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p., aceasta dobândind calitatea procesuală de inculpat.

În fapt, începând cu anul 2010, făptuitoarea M. I.-N., fiind plecata la munca in I., în zona Calabria, situată în sudul acestei țări, l-a cunoscut pe făptuitorul P. N., cei doi au inceput ulterior o relație de concubinaj.

In vederea recrutarii persoanelor de sex masculin si feminin din zona sa de domiciliu (C.), iar ulterior din zona de domiciliu a faptuitoarei M. I. N.

(judetul S.), P. N. și-a creat legături cu diverse persoane, atat pe teritoriul R., cat si pe teritoriul I. Pe teritoriul R. acestia erau ajutati in racoloarea de persoane de catre membrii familiilor lor, dar si de alte persoane a caror identitate urmeaza a fi stabilita, cu care acestia au purtat discutii prin telefon cu privire la persoanele, modul si conditiile de recrutare, transport, cazare, prelurare, folosire la muncă, încasare de bani de la acestia ,etc.

Pe teritoriul I., acestia sunt sprijiniti in activitatea lor infractionala de cunostinte de-a lor cetățeni români, dar si de cetățeni italieni și albanezi așa ziși ,, atroni’’ cu care acestia si-au creat legaturi si la care, sau cu ajutorul cărora plasau la muncă persoanele recrutate.

In aceste activitati infractionale, fiind implicate persoane dubioase, fiecare dintre acestia, inclusiv P. N. urmareau sa obtina, prin spolierea victimelor, venituri cat mai consistente, profitand si de faptul ca, odată ajunse în in custodia lor pe teritoriul unui stat, a cărui limbă nu o cunosc și unde nu știu unde să se adreseze în caz de încalcare a drepturilor lor fundamentale, erau lipsite de orice protectie. În realizarea obiectivelor lor acesta împreună cu partenerii săi recurgeau la amenințări, agresiuni și alte forme de indimidare a victimelor.

Relația strânsă dintre P. N. și persoanele implicate în această activitate infracțională se desprinde și din modalitatea de acțiune a acestora în vederea atingerii scopului comun. F. și partenerii săi își reglează conturile între ei vizavi de persoanele traficate în stil mafiot, așa cum rezultă din convorbirile telefonice purtate de către acesta.

Pe raza județului S., M. I. a inceput sa racoleze persoane cu ajutorul mamei sale. Totodată aceștia au recurs și la anunțuri în ziarul ,,Graiul

S.ului’’ și pe pagina de internet a acestui ziar, în vederea recrutării a cât mai multor persoane. Atât P. N. și M. (fostă S.) I. N. cât și persoanele de care aceștia se foloseau în vederea recrutării persoanelor, induceau în eroare victimele cu privire la legalitatea activității desfășurată de către ei, cu privire la condițiile bune de muncă, timpul de lucru, salarizarea și cazarea.

Totodată aceștia îi asigura pe oameni că li se va întocmi contract individual de muncă, fapt ce le dădea încredere victimelor cu privire la legalitatea acțiunilor lor și se creea impresia ca intre ,,patronii italieni’’ si făptuitori existau raporturi contractuale, în acest sens.

În activitatea infractională a celor doi s-au implicat si făptuitorii M. A.

D., acesta având sarcina de a plasa victimele la muncă, în I., la diversi patroni fara intocmirea vreunui contract de munca. A., M. A. D. si prietena sa, P. C. L.-L., tratau victimele ca pe angajatii lor, calitate în care incasau veniturile cuvenite acestora de la patronii italieni unde acestea lucrau si le dadea doar o parte din banii cuvenit acestora, diferenta reprezentand comisionul pentru plasarea acestora la munca.

M. A., cunoscând activitatea fiicei sale M. I.-N., s-a implicat și ea în racolarea mai multor persoane, de pe raza judetului S., care le-au contactat telefonic in urma anunturilor publicate, în ziarul local Graiul S.ului, cărora le promitea asigurarea unui loc de munca in I.

D. ce reușeau să căștige încrederea victimelor, faptuitorii le propuneau să se intalnească personal cu acestea, pentru a stabili detaliile referitoare la contractul de muncă, astfel că, în cea mai mare parte, victimele acceptau oferta locului de muncă promis, stabilind in același timp și momentul plecării in I.

Tariful perceput de către cele două faptuitoare victimelor era cuprins între suma de 150-300 de euro pentru fiecare persoană în parte, acesta reprezentând contravaloarea transportului din R. la locul de muncă în I. și comisionul perceput pentru intermedierea contractului de muncă cu angajatorul italian. De asemenea, făptuitoarele asigurau victimele de faptul că acestea au mai dus astfel de persoane în I. și care, odată ajunse la destinație, au început să muncească fără să existe probleme la plata salariului sau alte inconveniente.

În cazul în care persoanele racolate declarau că nu posedă sumele de bani solicitate de cele două faptuitoare, acestea acceptau, la înțelegere cu făptuitorul P. N., să le asigure transportul gratuit pâna în I., iar victimele, odată ajunse la locul de muncă, urmau să plătească din primul lor salariu sumele de bani datorate făptuitorilor.

D. ce făptuitorii reușeau sa racoleze mai multe persoane deodată, formau grupuri cărora le comunicau data, locul și ora plecării către I. In activitatea de inducere in eroare a victimelor făptuitoarii le asigurau pe acestea că angajatorul italian le va asigura banii necesari pentru hrana zilnică.

Făptuitorii urmăreau în activitatea lor infracțională să racoleze în special femei tinere, provenite din mediul rural, cu o situație materială precară, majoritatea făra a avea un loc de muncă stabil, fără studii și, uneori, fără a avea sprijinul familiei în țară.

Transportul victimelor se făcea cu mai multe microbuze de către făptuitorul P. N. sau parteneri ai acestuia. P. N. era însoțit uneori si de făptuitoarea M. I.-N. A., odată ajunși pe teritoriul I., transportau victimele până în partea de sud a acestei țări, în zona Calabria, unde aceștia așa cum am arătat mai sus aveau legaturi cu diferiți cetățeni italieni și albanezi, presupuși angajatori, care preluau victimele și le transportau pâna la locul de cazare. A. era situat în special în zone nelocuite și greu accesibile la mijloace de transport în comun, fără condiții propice pentru locuit. Toate aceste aspecte erau cunoscute de către făptuitorul P. N. și făptuitoarea M. I. N.

Inducerea în eroare a victimelor cu privire la legalitatea acțiunilor lor, condițiile de muncă și cazare, securitate și sănătate în muncă și încheierea unui contract de muncă de îndată ce ajung la destinație, precum și modul de racolare a victimelor, transportul acestora, persoanele de legătura atât în țară cât și în I., localitățile unde erau transportate victimele si locurile unde au fost transportate, rezultă din convorbirile telefonice purtate de către făptuitori cu victimele și cu persoanele din anturajul lor, coroborate cu declarațiile victimelor.

Din procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice și declarațiile părților vătămate rezultă și atitudinea celor doi făptuitori în raport cu victimele și situația acestora. Făptuitorii și celelalte persoane implicate în această activitate de recrutare a forței de muncă și folosire a victimelor la muncă fără respectarea prevederilor legale în materie, tratau victimele cu indiferență, le umileau , le supuneau muncă fără respectarea vreunei norme privind securitatea și sănătatea în muncă, le cazau în diverse locații adaptate ca și locuințe ( garaje) sau locuințe improprii .

Mai mult, persoanele de legătură a făptuitorilor (Pascuale, A., M., etc) instaurau o adevărată teroare în rândul victimelor, acestea neputând scăpa din custodia lor decât prin ,,fugă’’ (A. sau M.), sau ca urmare a achitării unor sume de bani către aceștia (Pascuale).

La primul contact cu acei cetățeni italieni, victimelor le era interzis de către făptuitorii P. N. și M. I.-N. să menționeze în diferite locuri publice numele lor și să nu discute cu alte persoane din R. în momentul în care vor fi duse la locul de muncă, iar cei doi făptuitori, deși le spuneau victimelor că pentru orice fel de probleme apărute pe timpul șederii lor în I. îi pot contacta atât personal, cât și telefonic, aceștia îi abandonau și încasau ulterior diferite sume de bani de la persoanele, cetațeni italieni care îi exploatau prin muncă în diferite ferme agricole ale altor cetățeni italieni .

Î. de acasă victimele își luau, la sugestia făptuitorilor, de cele mai multe ori, sume de bani doar pentru drum si de comision plus transport, pe care le dădeau făptuitorului P. N. sau făptuitoarei M. I., odată ajunși in Calabria , aceștia erau dependenți financiar de făptuitori si partenerii lor.

Victimele erau supravegheate atât la locul de cazare, cât și la locul de muncă, de diferite persoane din anturajul făptuitorilor, care procedau la intimidarea acestora, aplicându-le totodată un tratament inuman, fiind agresate fizic, psihic și verbal. Prin acest mod, victimele acceptau, uneori, să execute diferite munci sau servicii in mod forțat sau cu încălcarea normelor legale privind condițiile de munca, salarizare, sănătate si securitate în muncă. De cele mai multe ori, o parte din acestea acceptau să muncească în aceste condiții pentru obținerea sumelor de bani necesare întoarcerii lor în țara sau gasirii unui nou loc muncă în I. A. erau tratate diferențiat de făptuitori, respectiv doar unora dintre victime le era asigurat locul de muncă, restul fiind obligate să rămână la locul de cazare, fiind lăsate fără bani, hrană sau apă potabilă, așteptand să li se asigure locul de muncă promis la plecare din R.

Starea de disperare în care erau aduse victimele ca urmare a acțiunilor făptuitorilor și partenerilor lor rezultă din declarațiile acestora coroborate cu convrobirile telefonice efectuate în cauză.

A. în cursul anului 2010, făptuitorii P. N., M. I.-N. fosta S. și M. A., au racolat mai multe persoane de pe raza judetului S., pe care ulterior le-a transportat în I., unde au fost exploatate prin muncă.

Dintre aceste persoane au fost identificate până in prezent mai multe persoane vatamate, printre care R.n I., H. M. si H. C., toți din judetul S.

Persoana vătămată R.n I., in cursul lunii aprilie 2010, în urma unui anunt publicat in ziarul local "Graiul S.ului";, privind recrutarea de forta de munca pentru I., in domeniul agricol si al asistentei sociale, le-a contactat telefonic pe faptuitoarele M. I. N., fostă S., respectiv M. A., prezentandu-se ca fiind D. "., la numerele de telefon, 0766379151, 0766267000 și 0756581614, iar in urma discutiilor telefonice purtate cu acestea a acceptat oferta asigurarii unui loc de munca stabil in I., in domeniul asistentei sociale. La sfârșitul lunii aprilie 2010, partea vatamata împreună cu alte opt părți vatamate, conform intelegerii anterioare avută cu făptuitorii P. N., M. I.-N. fosta S. și M. A., s-au întalnit în zona Spitalului Judetean de U. din Municipiul Z., fiind asteptati de catre acestia cu microbuzul cu numărul de inmatriculare (...), condus de catre faptuitorul P. N., care i-a transportat în I.

Făptuitorii P. N. si M. I. N., au decis sa efectueze transportul persoanei vătăamte si a celortalte persoane pe ruta Z.-C.-B.-G.-I., deoarece acestia mai aveau de preluat si alte persoane racolate din zona de sud a R. A. in localitatea C. Noi, jud. Dolj, persoana vătăamtă a fost nevoită să rămâna peste noapte in microbuzul de transport, urmand ca in dimineata zilei urmatoare acestia sa iși continuie deplasarea pe ruta mentionată anterior.

Inculpații, pe timpul deplasarii, au solicitat si primit de la persoana vătămată un comision in suma de 250 euro, din care 150 euro reprezenta suma incasată pentru asigurarea acelui loc de munca in I., iar diferenta de

100 E., reprezenta valoarea transportului pană la locul de munca promis.

Din declaratia partii vatamate, rezulta faptul ca inculpații au asigurat-o pe aceasta că îi vor încheia in I., un contract de munca pe o durată de trei luni, cu un castig lunar de 700 euro pentru ingrijirea unei persoane in varsta de 93 ani, care suferea de afectiuni neuro-psihice.

Ajunsa la destinatie, partea vatamata a fost predata de catre inculpați unui cetatean italian, pe nume G., care la randul sau i-a facilitat contactul cu persoana care urma sa fie ingrijita de aceasta.

R.n I., a muncit la locuinta acelei persoane timp de opt zile, fiind remunerată in urma mai multor insistente, doar cu suma de 150 euro. În aceste opt zile, cetateanul italian G. i-a solicitat partii vatamate sa întretina relatii sexuale cu acesta, însa aceasta a refuzat, cerandu-i ulterior lui G. sa o transporte intr-o alta localitate la V. R. din Muncipiul Z., care si aceasta ingrijea de o persoana vârstnica.

În urma acestei solicitari, G. a transportat-o la locatia în care se afla

V. R., aceasta găzduind-o doar pentru o noapte deoarece partea vatamata a luat hotararea de a se intoarce in urmatoarea zi in R., realizând că a fost indusă în eroare de către făptuitorii în scopul exploatării sale.

Parțile vatamate H. C. și H. M., în cursul lunii aprilie 2010 tot în urma unui anunț publicat în ziarul Graiul S.ului a contactat telefonic numerele de telefon 0766379151 și 0766267000 la care au răspuns o femeie care s-a prezentat ca fiind A., aceasta oferindu-le detalii despre oferta de locuri de muncă în agricultură în I.

A. fiind interesate de un asemenea loc de muncă, la propunerea făptuitoarei M. A. au acceptat să se întâlnească cu aceasta în zona Spitalului

Județean de U. din Z., unde au aflat că aceasta racolează persoane interesate de un loc de muncă bine plătit în I., în baza unui contract de muncă, urmând să primească suma de 25 euro pe zi, programul de muncă fiind de 7 ore pe zi, iar orele suplimentare fiind plătite cu suma de 5 euro pe oră, asigurându-le pe acestea că locul de muncă oferit este sigur, deoarece atât ea, cât și fiica ei au muncit și ele anterior în aceste domenii.

În data de (...), cele două părți vătămate împreună cu alte 8 persoane au plecat din Z. cu un microbus de culoare alb, condus de către făptuitorul P.

N., aflând că acesta este cel care le va asigura locul de muncă în I. pentru suma de 250 euro de fiecare persoană, reprezentând suma incasată pentru asigurarea locurilor de munca in I. și valoarea transportului pană la locul de munca promis.

Neavând întreaga sumă de bani solicitată de către făptuitori, aceștia le- au oferit alternativa părților vătămate de achitare a comisionului respectiv în sumă de 300 euro pe timpul deplasării, urmând ca diferența de 200 euro să fie achitată din primul salariu primit în I.

A. în I., în localitatea F., făptuitorii P. N. și M. I. N., i-au plasat pe cei doi soți și alte trei persoane necunoscute unui cetățean italian pe nume A. A. după ce le-a sigurat cazarea în condiții improprii, respectiv în camere cu igrasie și mucegai, fără paturi de dormit, decât doar o singură saltea, fără apă menajeră, în ziua următoare i-a dus la cules de mazăre, unde au lucrat aproximativ 5 zile, fără ca A. să le asigure plata salariului.

Părțile vătămate fiind nemulțumite de condițiile de cazare, muncă și salarizare oferite de către A., l-au contactat telefonic pe P. N. pentru a-și arăta nemulțumirea față de aceste condiții, acesta fiind cel care s-a angajat din nou pentru asigurarea unui nou loc de muncă în I., însă și de această dată părțile vătămate au fost mințite și induse în eroare de către acesta.

A., la scurt timp părțile vătămate H. C. și H. M. s-au întors pe cheltuiala lor în R., constatând că au fost induse in eroare cu privire la conditiile de munca, cazare salrizare, etc, in scopul exploatarii pe teritoriul I.

În cursul lunii mai 2010, în urma unui anunț publicat in ziarul Graiul

S.ului, de catre P. N. și M. I.-N., partea vatamata J. A., din Z., a contactat telefonic numărul 0756581614, unde a raspuns o tanără pe nume R., care i-a spus ca are mai multe locuri de munca in I., in domeniul agriculturii, aceasta afirmand partii vatamate că ea este mandatată de o alta persoane în scopul prezentarii ofertelor locurilor de munca, în schimbul unui comision in valoare de 250 euro. P. vatamata, după cateva zile, a contactat din nou telefonic acel numar de telefon, unde de acea dată a raspuns o alta tanară, care s-a prezentat ca fiind I., acestia au stabilit o intalnire ulterioara la apartamentul inchiriat de aceasta, situat in Mun. Z., str. T. Vladimirescu, bl. P20, et. 4. In acel loc, partea vatamata, a luat contact direct cu faptuitorii M. I.- N. si P. N., care i-au precizat acestuia faptul ca îi pot asigura un loc de munca cu un castig lunar cuprins intre 1100-1200 euro, la cules de piersici sau caise, iar in cazul acceptarii ofertei prezentate de ei, fiind nevoit sa le achite acestora acelasi comision in suma de 250 euro.

A. in data de (...), partea vatamata J. Andei, impreuna cu alte persoane au plecat din statia Peco situata în parcarea Pensiunii Vila Vlad, din municipiul Z., în directia I., moment in care acesta i-a achitat faptuitorului

P. N. suma de 150 euro, după ce in prealabil acestuia îi mai achitase suma de

100 euro.

A. în I., în zona localitatii S., inculpații l-au predat pe J. A. făptuitorului

M. A. și concubinei acesteia pe nume ,,L..

In ziua urmatoare, făptuitorul M. A., l-a transportat pe partea vatamata J. A. într-o fermă pomicola la cules de caise, muncind intre orele 05.30 dimineata pană la orele 20.00 seara, aproximativ timp de 24 zile, fara intrerupere, pentru care acesta a primit doar suma de 217 euro, desi conform intelegerii din R., salariul cuvenit trebuia sa fie de 1248,75 euro lunar.

Din declaratia partii vatamate, rezulta faptul că, făptuitorul M. A. și concubina acestuia erau cei care îl supraveghea atat la locul de cazare cat si pe timpul muncii prestate în ferma, el fiind cel care încasa de la patronii italieni sumele de bani cuvenite pentru munca prestata de partea vatamata, precum si de alte asemenea persoane din R., care i-au fost plasate de catre P. N. P. vatamata, arata totodata că a fost victima unor amenintari cu acte de violenta comise asupra sa de catre M. A., acesta amenintând victimele că vor fi omorate dacă odată ajunse in R. îi vor creea probleme si vor anunta organele judiciare cu privire la acesta. O. că este victimă a traficului de persoane, fiind dus la muncă ca urmare a inducerii sale in eroare cu privire la condițiilor legale de muncă, salarizare și securitate în muncă, partea vatamata J. A. s- a întors la familia lui in R., fara a avea un castig material ca urmare a muncii prestate de acesta in I.

În primăvara anului 2010, prin luna mai, partea vătămată P. D., în urma unui anunț din ziarul Graiul S.ului privind asigurarea unor locuri de munca in agricultura in I., acesta a contactat numărul de telefon mentionat in acel anunt, discutand cu o tanără care i-a oferit un loc de munca in agricultura in sudul I., la cules de portocale si struguri. Acea persoană i-a promis ca pe langa locul de munca asigurat, aceasta le va asigura și locul de cazare, iar la plecare urma să plătesc suma de 250 de euro reprezentând transportul și comisionul pentru asigurarea locului de muncă.

D. cateva zile, P. N. însotit de M. I. N. s-au întâlnit cu partea vătămată

P. D., ulterior acesta fiind transportat în I., în apropierea localității R., împreună cu alte persoane. Odată ajuns în I., partea vătămată a fost cazată împreună cu alte persoane, însă neavând un loc de muncă asigurat a fost nevoită să stea doar în incinta acelei locuințe. În acele zile P. N. l-a vizitat pe P. D. la locul de cazare și l-a asigurat că în perioada următoare îi va găsi un loc de muncă, astfel că în zilele următoare P. N. l-a transportat pe acesta până în localitatea C., unde a fost preluat de către o altă persoană, care i-a asigurat un loc de muncă la carat de lemne în pădure, intr-o zona montana foarte periculoasa, deși nu a primit echipamentul corespunzător unei astfel de munci, respectiv bocanci, salopetă și cască de protecție. Din declarația părții vătămate rezultă faptul că munca la care a fost supus era una foarte grea, condițiile de muncă fiind neadecvate, fapt pentru care acesta și suferit un accident la un picior.

P. vătămată P. D. constatând că a fost indusă în eroare de către inculpați în scopul exploatării sale prin muncă pe teritoriul I. a hotărât să se întoarcă în R. Pentru a se întoarce în țară acesta a fost nevoit să-și vândă lănțișorul de 12 grame de aur cu suma de 100 de euro la o bijuterie din R.

În cursul aceleiași lunii, respectiv mai 2010, în urma unui anut publicat in ziarul Graiul S.ului, de către P. N., M. I.-N., au fost racolate si partile vatamate M. A. G., din Orasul Jibou, jud. S. și prietenul ei Ș. A., din municipiul C. N., respectiv M. G. și soția acestuia M. F., ambii cu domiciliul in orasul Jibou, jud. S., au fost racolati de catre inculpați, care le-au promis locuri de muncă in baza unor contracte in I., atat in domeniul agriculturii cat si in cel al asistentei sociale, avand conditii optime de munca, cazare, salarizare si securitate, pentru care inculpații percepeau de la fiecare persoană comisionul in valoare de 250 euro. Primind acceptul victimelor de a pleca la munca in I., P. N., a solicitat si primit de la fiecare dintre partile vatamate mentionate, suma de 50 euro, iar restul sumei datorate a fost solicitată de acesta in două transe, respectiv, una in momentul parasirii teritoriului tării la V. N., iar cealalta transa in I. după primirea salariului din prima luna de munca.

A. în I., în zona localitatii S., P. N. și M. I. N., au predat părțile vatamate mentionate anterior făptuitorului M. A. și concubinei acesteia pe nume ,,L., care i-au cazat într-o locuinta prevazuta cu două camere, improprii pentru a locui, partile vatamate fiind nevoite sa doarmă împreună cu alte trei persoane pe scaune sau saltele.

In ziua urmatoare, M. A. le-a solicitat părților vatamate M. A.-G. si cumnatei sale M. F. să accepte intretinerea de relatii sexuale cu acesta, spunand că acest lucru este obligatoriu pentru ca el sa faciliteze mai usor locul de munca promis din R., însă cele două tinere au refuzat .

În aceeasi zi, făptuitorul M. A.-D., a dus toate persoanele vătămate la ferma pomicolă a albanezului M., unde fără a semna vreun contract de muncă, au fost folosite la munca la cules de fructe, 7 zile pe saptamană cate

13 ore pe zi. D. aproximativ 2 saptamani, au primit de la făptuitorul M. A. si de la concubina acestuia doar suma de 50 euro fiecare dintre aceste parti vatamate, primind asigurari din partea acestora ca salariul le va fi înmanat doar la sfârsitul lunii.

Din declaratia parților vătămate, rezulta faptul că, faptuitorul M. A. și concubina acestuia erau cei care îl supraveghea atat la locul de cazare cat si la locul de muncă în ferma, acesta fiind cel care încasa de la patronul italian sumele de bani cuvenite muncii prestate de aceste persoane.

Părțile vatamate M. A. Gergeta, Ș. A., M. G. și M. F., constatând că sunt folosite la muncă fără întocmirea unui contract de muncă și cu nesocotirea normelor de securitate și sănătate în muncă și-au exprimat nemulțumirea față de acestă stare de lucruri în cadrul unor discuții personale. F. M. A.-D., luând cunoștință de aceste nemultumire, prin amenintări și acte de violență, le-a impus părților vătămate să se urce in autoturismul sau, dupa care le-a aruncat o parte din lucrurile lor personale in acelasi autoturism, apoi i-a transportat aproximativ 100 de km, până în localitatea T., unde i-a abandonat, fără a le plati contravaloarea muncii prestate și fără a le da posibilitatea de a-și recupera restul bunurilor personale rămase in incinta locuintei unde acesta i-a cazat.

Din declaratia părților vatamate rezulta faptul că, din acea dată, au muncit la ferma unui alt cetatean italian, ajutati fiind de o persoana din familia acestora, respectiv V. A., pentru a-și face bani pentru întoarcerea în țară, deoarece făptuitorul M. A.-D., deși a fost contactat telefonic în repetate randuri, de catre partile vatamate, acesta le-a amenințat de fiecare dată și i-a indus in eroare privind transferul sumelor de bani ramase neachitate din plata salariului, prin intermediul serviciului Western Union.

În luna mai 2010, partea vătămată D. S., din Șimleul Silvaniei, jud. S., în urma unor anunțuri din ziarul Graiul S.ului privind asigurarea unor locuri de munca în agricultura în I., aceasta a contactat numerele de telefon

0766379151 și 0766267000, unde a purtat discutii cu făptuitoarea M. I.-N., care i-a oferit un loc de munca in agricultura in sudul I., la cules de fructe sau legume, in baza unui contract de munca întocmit în I., cu angajatorul italian, urmând sa câștige zilnic suma de 28-30 euro, programul de munca fiind de 7 ore pe zi, iar orele suplimentare fiind retribuite cu suma de 5 euro pe zi. F. i-a spus părții vătămate că pentru aceste servicii, va fi nevoită să îi plătească acesteia un comision în suma de 250 euro, iar cazarea in I. o va costa în mod lunar suma de 60 euro, solicitându-i acesteia să găsească și alte persoane care doresc sa meargă la munca in I., deoarece locurile de muncă pe care aceasta le rezolva sunt în număr mai mare.

D. o scurta perioadă, în care făptuitorul P. N. nu se afla pe raza judetului S., fiind plecat in I. și implicat in transportul altor persoane, însoțit de făptuitoarea M. I. N., au contactat-o în repetate rânduri pe partea vătămata, determinând-o astfel ca în data de (...), să pleca in I., fără să le achite acestora comisionul perceput, urmând ca acesta sa fie achitat, din primul salariu în acea țară.

Odată ajunși în I., partea vătămată împreună cu alte 6 persoane din judetul S., a căror identitate nu o cunoștea au fost cazate într-una din camerele unei locuinte in care mai locuiau si alti cetațeni de nationalitate turca si bulgara. P. vatamata împreuna cu alte 2 femei, au fost obligate sa doarmă în bucătaria comuna, in paturi suprapuse in condiții improprii.

P. vatamata, si cele 6 persoane, au fost ținute in acea locuinta, aproximativ o săptămâna, fără a li se asigura locul de munca promis, fără alimente și fără a avea posibilitatea de a se deplasa pentru anumite cumpărături, deoarece locația în care au fost cazate se afla într-o zona periferică, izolată a localității rurale M., fiind abandonați, de către făptuitori.

D. o săptămână in care partea vătămata a fost indusa in eroare cu privire la locul de muncă, o persoana din anturajul făptuitorilor, cunoscut cu numele

„., a transportat-o pe aceasta până într-o fermă administrată de către o femeie de naționalitate italiană, de unde după aproximativ 20 de minute au fost preluate de un alt cetatea italian cu un microbuz și transportați intr-o altă fermă.

Din declarația părții vătămate rezulta faptul că, aceasta a muncit in acea fermă la cules de căpșuni doar câteva zile și nemulțumita fiind de comportamentul făptuitorilor, de faptul că aceștia li se adresau intr-un mod vulgar, amenințându-i în permanenta, s-a împrumutat cu suma de bani necesara achitării contravalorii biletului de întoarcere in R. si s-a întors la locuința ei, fără să fie remunerată pentru munca prestată de aceasta in I.

La începutul lunii mai 2010, părtile vatamate C. Simion Costel și sotia lui C. A. E., ambii din localitatea T., jud. S., fiind interesati de obținerea unui loc de munca în străinătate au contactat numarul de telefon 0756581614 pe care aceștia l-au gasit într-un anunt in ziarul Graiul S.ului, referitor la recrutarea de forță de munca in strainatate, în urma căruia au purtat discutii cu făptuitoarea M. I. N., care s-a oferit să-i ajute în găsirea unui loc de muncă în agricultură, la o fermă în I.

Pentru oferirea mai multor detalii cu privire la oferta formulată, făptuitoarea a invitat cele două părți vătămate la apartamentul închiriat de aceasta, situat in Z., str. T. Vladimirescu, bl. P20, et. 4., unde făptuitoarea i-a convins să accepte oferta acesteia asigurându-i că cunoaște mai mulți patroni italieni, comisionul perceput de aceasta fiind de 250 euro de fiecare persoană, acesta reprezentând comisionul perceput pentru asigurarea locului de muncă în I. și transportul acestora din R. în I., ocazie cu care părțile vătămate i-au achitat acestei făptuitoare doar suma de 300 euro, restul sumei urmând a fi achitată în I.

Din declarația părților vătămate rezultă faptul că în data de (...) cele două părți vătămate au fost transportate împreună cu alte cinci persoane cu microbusul cu numărul de înmatriculare (...), condus de făptuitorul P. N., dată la care acesta a mai transportat și un alt grup de persoane preluate cu un alt microbus condus de finul acestuia, persoane care au fost racolate tot de făptuitoarea M. I. N.

Cele două părți vătămate au fost transportate în sudul I., în localitatea M., unde au fost predate unui bărbat pe nume ,,M., iar până în data de (...), acestea au fost obligate să rămână la locul de cazare fiind supravegheate de un barbat cunoscut cu numele N., fără a le fi asigurat locul de muncă promis în țara, perioadă în care a muncit două zile, doar partea vătămată C. A. E., neavând condiții decente de cazare.

În data menționată mai sus, constatând că au fost induse în eroare, urmând să muncească fără încheierea unui contract de muncă și fără respectarea dispozițiilor legale privind condițiile de muncă sănătate și securitate au hotărât să se întoarcă în țară, dar neavand bani asupra lor, au apelat la niste cunostinte care munceau în I. in zona Sicilia pentru a-i ajuta financiar în vederea întoarcerii în R.

În aceiași perioadă cu părțile vătămate menționate anterior, făptuitorii P. N. și M. I. N. au racolat și părțile vătămate C. S. C., din Z. și pe prietenul acesteia Moga I., din localitatea P., jud. S., pe care făptuitoarea M. I. N. i-a racolat în persoană fiind vecini de apartament cu cel închiriat de făptuitori, din blocul P20, promițându-le acestora două locuri de muncă la o fermă zootehnică în I., avand condiții optime de muncă și salarizare.

În perioada următoare, respectiv în data de (...), cei doi făptuitori au pretins și primit de la părtile vătămate suma de 500 euro, urmând ca după 2-

3 zile acestia sa fie transportati de P. N. cu un microbus în localitatea R., din

I., împreuna cu alte trei persoane din judetul S.

Din declaratia partii vatamate rezulta faptul ca au fost cazati intr-o casa in care se mai aflau alte patru persoane din sudul R., iar in ziua urmatoare faptuitorii i-au transportat si cazat intr-o alta locatie, in care au ramas si ei timp de o zi. In data de (...) partile vatamate au fost preluate de faptuitorul P. N. și un cetatean albanez necunoscut si au fost transportate aproximativ 200 km, intr-o ferma parasita unde acestia i-au determinat sa locuiasca si sa munceasca. Vazand conditiile improprii de munca si cazare partile vatamate au refuzat sa ramana in acel loc, astfel ca faptuitorul P. N. s- a intors cu acestia in locatia de unde au plecat.

În urmatoarea zi partilor vatamate C. S. C. și Moga I. le-a fost oferit de

P. N. un alt loc de munca, astfel ca acesta i-a dus la locuinta unei familii vârstnice de italieni, pentru îngrijirea acestora, unde acestia urmau să primeasca un salariu lunar de 750 euro de persoana, afland ulterior ca salariul pentru care vor munci la acea familia nu va depăși suma de 300 euro de persoana.

De aici P. N. i-a transportat și predat cetateanului italian A., care era proprietarul unei ferme de fructe. C. italian A. i-a asigurat pe acestia că vor primi zilnic de la el suma de 25 euro pentru orele muncite în ferma lui, însă vor fi nevoiti să-i plateasca acestuia suma de 240 euro, care reprezenta chiria lunară privind cazarea celor doua părți vatamate. A. au acceptat oferta italianului A., au lucrat doar câteva zile în ferma acestuia, după care acesta nu le-a mai primit la muncă. În aceste conditii partile vatamate C. S. C. și

Moga I. au decis sa se întoarca in R.

În cursul lunii iulie 2010 făptuitorul P. N. și făptuitoarea M. (fostă S. I.) au racolat de pe raza localităților Z. și C. victimele R. M. C., prietena acestuia Tăut A. precum și pe victimele D. R. M., Ș. C. Z., L. V. și B. V.

Cei doi făptuitori au asigurat victimele că vor fi trasportate în sudul I., unde li se va asigura de către făptuitori, locul de muncă și de cazare. În privința locului de muncă aceștia le-au promis victimelor că vor lucra în agricultură și vor câștiga suma de 25 de euro la 8 ore de muncă, orele suplimentare urmând să fie plătite separat, situație în care se poate ajunge la un câștig chiar de 40 de euro pe zi. C. atractivă oferta de muncă, victimele au fost de acord cu propunerea făcută, astfel că în jurul datei de 14-15 iulie

2010, victimele de mai sus împreună cu făptuitorul P. N., făptuitoarea M. I., vărul făptuitorului P. N., numitul P. M. M. și cu alte persoane traficate, neidentificate până în prezent (în total fiind 14 persoane ), au pornit înspre I. prin P. de F. B.. Î. numărul persoanelor din microbuz depășeau capacitatea acestuia, făptuitorul P. N. le-a cerut câtorva victime să treacă frontiera pe jos, urmând să-i preia pe teritoriul U. Î. aceștia nu s-au descurcat P. N. a trecut victimele din microbuz după care s-a întors după cei rămași la frontieră.

Victimele au fost transportate de către făptuitori până în sudul I., în zona

Calabria în localitatea M.

A., întrucât nu aveau unde să-i cazeze, făptuitorii P. N. și M. I. le-a cerut victimelor să doarmă în microbuz sau sub cerul liber până în ziua următoare când se va rezolva problema.

În ziua următoare a sosit P. N., însoțit de către un albanez pe nume ,,A. vărul lui ,,M. care a preluat victimele și le-a dus la o casă de vacanță întrun camping la ieșire din sat. L. respectivă era insalubră, în interior mirosea insuportabil, fără curent electric, fără apă, iar pe pereți se plimbau diverse vietăți, inclusiv șopârle. Victimele nu au fost de acord să doarmă în casa respectivă, preferând să doarmă în aceeași curte în garajul altei case, având în vedere promisiunea lui A. că în scurt timp vor fi mutați într-o altă casă.

Victimele au stat aproximativ o săptămână în casa respectivă fără să muncească, hrănindu-se doar din bani avuți de acasa și cu alimentele aduse de acasă. În acest timp, victimele au fost minție în mod sistematic de către A. că vor fi duse la muncă.

D. aproximativ două săptămâni în care au locuit în aceleași condiții fără apă și hrană, igena corporală zilnică făcând-o în Marea Adriatică, victimele au fost duse la lucru (cules de piersici, cules de portocale, săpatul unor plantații tinere de piersici, la pădure) între trei și șase zile. Programul de muncă, precum și condițiile erau de-a dreptul inumane. A. victimele se trezeau la 3.00 și erau transportate două ore până la ferma de piersici. A. munceau de la ora 6.00 până la ora 17.00-18.00. A. ajungeau la locul de cazare la orele 19.00-20.00.

Având în vedere condițiile de muncă și cazare victimele au hotărât să fugă din localitatea M., pentru a se întoarce în R. Deoarece albanezul A., le-a atras atenția victimelor, cand alte persoane care lucrau pentru acesta, au plecat de la el, să nu facă la fel, fapt ce le-a creat un sentiment de teamă, victimele R. M., Tăut A., Dunărean R., ,,R. (neidentificat până în prezent) și B. V. au hotărât să plece pe timp de noapte până la R.

Fiecare din victime au solicitat și primit bani de drum de la apropiații lor din țară sau aflați la muncă în I. (R. M. C. de la mama sa pentru el, prietena sa și B. V., D. R. M. a primit din țară 300 de euro pentru plecarea sa și a lui ,,R.) cu care și-au luat bilet până la R. De aici aceste victime s-au întors în R.

Victima Ș. C. Z. a lucrat pentru albanezul A. la pădure întrucât avea o constituție mai solidă. P. declarației acestuia a lucrat la fasontaul lemnelor cu motoferăstrăul, într-o zonă foarte periculosă (plină de vipere și alți șerpi periculoși) și fără a avea echipament de protecție specific acestor munci și pericolelor la care era expus.

A. a lucrat 11 zile la pădure și 2 zile la cules de piersici, iar după aproximativ 20 de zile de la sosirea în I., având în vedere condițiile periculoase de muncă, incertitudinea cu privire la primirea salariului în lipsa unui contract de muncă și condițiile inumane de cazare, a luat legătura cu o altă româncă pe nume ,,M. care l-a pus în legătură cu concubina lui M. A. pe nume ,,L..

A. că acesta ajuns în localitatea P. unde a lucrat lunile august spetembrie și câteva zile din octombrie fiind plătit cu suma de 3,12 euro la zi. D. acesta alături de alți cetățeni români erau duși la muncă la fermele unor cetățeni I., aceștia erau plătiți de către P. C. L.- L. concubina lui M. A. .

Din spusele acestei victime P. C. L.- L. și M. A. câștigau ca urmare a plasării cetățenilor români la muncă suma de diferența dintre suma de 5,50 euro/h cât primeau de la cetățenii I. și suma de 3,1. cât le dădeau efectiv muncitorilor, fără ca această reținere să se facă cu vreun drept. M. A. se comporta urât cu persoanele folosite de acesta la muncă, insultându-le, înjurându-le, amenințându-le și unerori agresându-le fizic.

Victima L. V., a lucrat la albanezul ,,A. cinci zile la cules de piersici și la săpatul plantațiilor tinere de piersici în condiții similare cu celelalte victime. De asemenea acesta a fost cazat în aceleași condiții cu celelalte victime de mai sus.

Având în vedere condițiile de muncă și lipsa de încredere în cetățeanul albanez, în lipsa unui contract de muncă, acesta a mers la muncă la un cetățean italian pe nume S. care i-a asigurat locul de muncă la cules de fructe în localitatea R. A. victima a muncit în aceleași condiții pentru suma de

25 de euro pe zi , timp de șase luni de zile.

În acest timp au fost transportați în I. de catre P. N. si M. I. soția acestuia L. L. și fiul său L. L.. D. plata comisionului de 250 de euro de către fiecare dintre cei doi, aceștia au fost predați de P. N. și M. I. lui M. A. și P. C. L.- L., împrejurare în care și victima s-a dus să muncească pentru aceștia pentru a fi alături de membrii familiei sale.

Pe perioada în care au muncit (cinci luni) pentru M. A. și P. C. L.-L. victimele erau amenințate în permaneță de către cei doi făptuitori, li se solicita de către aceștia să muncească într-un ritm alert , deoarece în acest mod aceștia obțineau sume mai mari de bani din intermediarea muncii acestora către proprietarii de plantații italieni. A. erau cazați de către M. A. și P. C. L.- L. câte 8-10 persoane într-o cameră a unei case închiriate de către aceștia cu suma de 250 euro pe lună și erau obligați la plata sumei de 120 euro de persoană chirie/lună. Nemulțumiți de coondițiile de muncă și cazare cele trei victime s-au întors în R.

În aceiași perioadă cei doi făptuitori au racolat și transportat în I. în scopul exploatării, inducându-le în eroare prin promisiunile unui loc de muncă sigur cu un venit de 25 de euro pe zi la 8 ore de muncă și condiții decente de cazare pe victimele L. F. și B. C. I. A. au fost transportate alături de alte persoane prin B., apoi cu bacul în G. și ulterior în I. până în localitatea P. A. au fost duse inițial la un cetățean I.n. D. trei zile în care cele două victime nu au muncit, P. N. a venit la acestea cu un albanez pe nume

,,M. care le-a preluat pentru a le duce la muncă, promițându-le că vor câștiga mai bine decât la cetățeanul italian. În aceeași zi au primit fiecare de la ,, M. suma de 20 de euro și au fost cazate într-un camping cu case de vacanță la malul M. A. D. două trei zile în care nu au lucrat nimic, L. F. și B. C. I. au fost duse de M. la muncă la o fermă de struguri. A. au lucrat trei zile primind de la M. bani de mâncare în sumă totală ce nu a depăsit 20 de euro. P. declarației victimelor, aceastea l-au cunoscut pe P. M. M. care lucra ca și șofer pentru M. având ca sarcini de serviciu trasportarea muncitorilor de la locul de cazare la locul de muncă și invers.

Î. M. era o persoană agresivă și îi jignea, amenița și agresa fizic în permanență pe românii care lucrau pentru el și neavând nici un contract de muncă care să-i confere încredere că acesta o va plăti pentru munca presată, victima L. F. a contactat-o pe sora sa aflată la muncă în R. și i-a cerut suma de 100 de euro pentru a pleca din localitatea M. D. ce a primit banii de la sora sa acesta a fugit din M. fără știrea lui M. până la R. la sora sa, care i-a găsit acolo un loc de muncă, după care s-a întors în R.

Victima B. C. I. împreună cu alte victime Timeea, Erzsi și Teri (ce urmează a fi identificate și audiate) au rămas în continuare în locația respectivă, în speranța de a câștiga banii necesari pentru întoarcerea în țară. A. au mai rămas aproximativ două luni de zile în care au lucrat doar o săptămână. În perioada de aproximativ două luni de zile cât au fost sub supravegherea lui M., victima B. C. I. a primit în total suma de 75-80 de euro bani insuficienți pentru cele necesare traiului pe perioada respectivă. La începutul lunii septembrie 2010 victima B. C. I. a rugat rudele din țară să le achiziționeze bilete de trasport de la o societate de trasport pentru a se putea întoarce în țară. În aceiaași zi aflând de intenția victimei și a victimelor neidentificate Timeea , Erzsi și Teri, M. le-a cerut unor parteneri de ai săi să le ducă pe acestea la biroul său. A. acesta le-a întrebat care este motivul pentru care vor să plece. Victima B. C. I. s-a apucat de plâns rugându-l să o lase să plece la fetița sa rămasă în țară. Acest lucru l-a determinat pe M. să-i permită doar acesteia plecarea. Celelalte victime au fost reținute pe mai departe de către acesta deși și acestea aveau plătite bilete de întoarcere în țară.

În cursul anului 2011, făptuitorii P. N. și M. I. N., nu au mai desfășurat împreună activitati infractionale, relația dintre aceștia destrămându-se.

În perioada următoare, făptuitoarea M. I.-N. l-a cunoscut pe teritoriul I. pe cetateanul italian ,,M.’’, cu care a legat o relatie de prietenie și a reluat activitatea sa infractională, începută cu făptuitorul P. N. în anul 2010.

Împreună cu cetateanul italian ,,M.’’, s-au deplasat în repetate randuri din I., cu un microbuz utilizat de acesta, pe raza judetului S., în diferite localitati din mediul rural, unde făptuitoarea M. I. N., urmărea să racoleze diferite persoane, în special femei, care proveneau din familii cu o situatie financiara precară, cărora în prezenta lui M., le promitea locuri de munca în agricultura în I. și de la care percepea un comision în valoare de 150 euro, care reprezenta asigurarea locului de munca și transportul fiecarei persoane în I.

A. că în luna martie 2011, făptuitoarea M. I. N. impreună cu cetateanul italian M., le-au racolat pe părtile vătămate P. V., D. Z., ambele din municipiul Z., C. C.-P., din comuna C., jud. S., R. A. M., din localitatea A., jud. S., H. F.-I., din localitatea Mal, jud. S. și Lakatos Paulina-Floare din localitatea M. de Jos, jud. S., cărora în urma promisiunii câstigarii sumei de 25-30 euro pe zi și a unui contract de muncă în agricultura pe o perioada de 3 luni de zile în I., unde le vor fi asigurate de catre angajatorul italian conditii optime de munca, salarizare, cazare si securitate.

D. ce obțineau consimtămantul partilor vatamate, în schimbul sumei de 150 euro, le transportau cu microbuzul condus de M., până în zona localitații R., situată în sudul I., unde acestea au fost predate unui cetățean italian cunoscut cu numele "., moment in care făptuitorii, după ce atrageau atentia victimelor să nu menționeze nimănui numele lor, îi abandonau, lăsându-i fără nici un sprijin pe teritoriul I.

Odata ajunse in I., P. a retinut actele de identitate ale părtilor vatamate sub pretextul întocmirii formalitatilor necesare obtinerii dreptului de muncă în I. și datorită faptului că doar o parte dintre acestea au platit făptuitoarei M. I. N. comisionul de 150 euro, percepea la randul său un alt comision de la fiecare în sume cuprinse intre 150 - 300 euro, sume pe care părțile vatamate nu le aveau asupra lor deoarece, făptuitoarea aducea la cunostiință la data plecarii din tară, ca acestea nu vor avea nevoie sa detină asupra lor sume de bani, în momentul in care vor ajunge în I., urmand să primesca de la angajatorul italian sumele de bani cuvenite muncii prestate din prima saptamana de lucru.

A. partea vatamata P. V., a fost obligată de catre ,,P. să locuiasca timp de 10 zile, în locuinta in care se mai afla si alte 5 persoane, a fost dusă la muncă de acesta doar intr-o singura zi, fără a fi remunerata. Aceasta împreună cu partea vatamata D. Z., după ce au achitat cetateanului italian comisionul perceput în suma de 150 euro in schimbul returnarii actelor de identitate, au plecat din acel loc fără stirea acestuia în localitatea M. din I., unde au fost cazate de catre o cunostinta de-a acestora, au muncit cateva zile si cu banii astfel obtinuti s-au întors pe rand în R., realizand ca au fost victimele traficului de persoane.

P. vătămată R. A. M. declară faptul că, a fost ținută de cetateanul italian P. aproximativ 4 saptamani de zile, la locul de cazare, fara sa i se asigure locul de munca promis, nu a avut banii necesari pentru traiul zilnic si nici banii care sa o ajute să ajunga la familia ei in țară, astfel că aceasta a apelat la bunăvointa unui șofer angajat al unei firme de transport international de persoane, care a acceptat sa o transporte in țară.

P. vatamata Lakatos Paulina Floare declara faptul că a fost cazata cu partile vatamate mentionate anterior, fiind singura dintre acestea pe care P. a dus-o mai multe zile, aproximativ doua saptămâni, pentru a munci la ferma unui italian pe nume G., situată la o distanta de 250 km de locul de cazare, fara a fi remunerata de niciunul dintre acestia.

P. i-a solicitat și acesteia comisionul de 150 euro, reținandu-i în vederea obținerii acestei sume de bani pașaportul. D. doua saptămâni de muncă, în schimbul salariului cuvenit muncii prestate de partea vătămată, P. i-a returnat pasaportul și i-a dat permisiunea de a-și căuta un nou loc de muncă, pe cont propriu la o alta ferma agricola din zonă.

În perioada cât partea vătămată a locuit împreună cu celelalte părți vătămate ,,P. i-a solicitat sa intretina relatii sexuale cu diferiti cetateni italieni din anturajul sau, în scopul obtinerii de catrea aceasta a unor sume de bani necesare achitării comisionului perceput în vederea returnării actelor de identitate, însă aceasta a refuzat.

P. vătămată H. F.-I. declară faptul că, după ce a fost abandonată de faptuitoarea M. I.-N. și M., cetateanul italian P., i-a impus si ei să plateasca un comision ilegal in suma de 300 euro, de care aceasta nu avea cunoștință la plecarea din țară, deși i-a asigurat un loc de munca doar pentru o singura zi, într-o perioadă de 2-3 saptamani de zile, in care aceasta a fost infometată, obligată sa stea la locul comun de cazare, fiindu-i retinut totodată și actul sau de identitate.

P. vatamata văzând ceea ce i se intampla, si-a contactat familia din R., declarand ca nu i se permite intoarcearea in țară, imprejurare in care soțul ei H. D. i-a transferat prin serviciul bancar Western Union suma de 400 euro, sumă pe care a ridicat-o de la o banca din R., împreună cu P., care in momentul primirii sumei de 300 euro, îi returnează actul de identitate retinut si îi permite acesteia întoarcerea la familia ei în R.

Din declaratia părții vatamate C. C.-P. reiese faptul că, acesta a fost dus de ,,P. la munca in pădure impreună cu alti barbati din R., doar o singură zi, fără a fi remunerat de acesta. Mai mult decat atat P. i-a solicitat un comision de 150 euro, bani pe care acesta nu îi avea, astfel că avand aceasta obligatie nu a reusit sa se impuna in fata acestuia, fiind nevoit sa accepte conditiile inumane si de batjocură la care acesta si celelalte persoane aflate in situatia lui au fost supuse. Tot din declaratia acestuia, reiese faptul că, in perioada imediat urmatoare, tot prin intermediul făptuitoarei M. I.-N. și a lui M., a ajuns in I. și prietena sa, partea vătămată A. A., cu care s-a intalnit si au locuit în locatia impusă de P., care i-a obligat pe cei doi să îi plateasca un comision în valoare totală de 300 euro, pentru returnarea actelor de identitate, fiindu-le adus la cunostinta de acesta, interdictia de a parasi I. până în momentul achitării acestui comision.

Părtile vătămate C. C.-P. si A. A., au solicitat sprijinul financiar al familiei lor din R., care prin intermediul serviciului bancar Western Union au primit sumele de bani datorate si impuse de P., precum si sumele de bani necesare intoarcerii in R. În momentul achitarii sumei de bani impuse, în vederea returnarii actelor de identitate, părții vătămate C. C. P. i-a fost arătat de către cetățeanul italian P., un pistol si i-a atras atenția ca dacă o să sesizeze organele de poliție, o să-l găsească în R. și o să-l omoare, intrucat ii cunoaste adresa din actul de identitate.

Din declarația părții vătămate A. A., rezultă faptul că, a avut încredere in promisiunea faptuitoarei M. I.-N. de asigurare in I. a unui loc de muncă decent, in agricultură, fapt pentru care odată cu plecarea ei din țară au plecat si alte femei racolate de aceasta din localitatile M., B. si M. de Jos, din judetul S., care odată ajunse in I., au fost predate cetateanului italian P., care le-a perceput ilegal diferite comisioane, exploatându-le prin muncă la diferite ferme agricole, unde acesta le supraveghea si le impunea forțat să muncească în folosul acestuia.

D. o săptamană de la data la care părțile vătămate mentionate anterior au fost duse in I., făptuitoarea M. I.-N., împreună cu M., s-au întors in R. și au racolat personal mai multe persoane, in special femei printre care și părțile vătămate R. M., din localitatea R., jud. S., Râncan L. din localitatea M., jud. S. și Opriș R. din localitatea B., jud. S.

Din declaratia parti vatamate R. M., rezulta că, in acelasi mod cu cel prezentat de celelalte parti vatamate, a fost racolata de faptuitoarea M. I.-N. si M. și sub promisiunea unui contract de muncă pe o perioada de 3 luni de zile in I., în agricultura, a acceptat ca în schimbul unui comision de 150 euro să fie transportată și aceasta, astfel că, odată ajunsă în I., fără să știe ce va urma, a fost predată cetațeanului italian M., care i-a asigurat conditii bune de cazare, munca si securitate, la ferma acestuia de capsuni, muncind pentru acesta 19 zile, pentru care a primit un salariu in suma de 575 euro.

La îndemnul faptuitoarei M. I.-N. si a lui M. de a îi urma la ferma altui cetatean italian care le va asigura un salariu mai mare, aceasta a acceptat impreună cu alte 2 tinere propunerea, astfel că acestia au predat partea vatamata cetateanului italian P., pe care apoi au abandonat-o si au lăsat-o fără sustinerea lor. Apoi M. I.-N. i-a cerut acesteia un comision in valoare de 300 euro pentru transportul ei in I. și pentru asigurarea locului de muncă, comision care urma să fie încasat de P. care ameninta victima că în cazul in care aceasta va refuza, va fi supusa la diferite munci timp de 12 zile in mod gratuit, pentru recuperarea banilor datorati.

P. vatamată, fiind speriată de aceste amenintări, care veneau în acelasi timp si din partea faptuitoarei M. I.-N. și a lui M., care erau adresate si copilului ei rămas cu ceilalti membrii ai familiei sale in R., aceasta a acceptat, astfel că din banii primiti de la M., pentru munca prestata de ea la ferma lui, i-a platit lui P., suma de 300 euro, primind in schimb actele de identitate, retinute ilegal de acesta. R. M., avand asupra sa actul de identitate, împreună cu alte tinere aflate in situatia sa, s-a decis să păraseasca incinta locatiei unde P. a cazat-o, fără stirea acestuia, si au plecat la ferma unui alt cetatean italian, pentru care a muncit cateva zile, iar sumele de bani primite le-a folosit pentru intoarcerea la familia ei in țară.

P. vatamata Râncan L.-G., mentionează în declaratia sa, ca in urma racolarii ei de catre faptuitoarea M. I.-N. si M., și-a pierdut locul de munca avut înainte de plecarea in I., crezand in promisiunea ei de asigurare a unui loc de munca mai bine platit in I., în agricultura. A. că, după ce partea vatamată s-a inteles cu faptuitoarea de a plati comisionul de 150 euro din primul ei salariu in I., a acceptat sa fie dusă la muncă, astfel că, impreuna cu alte 20 de persoane din judetul S., pe cheltuiala lor proprie, au ajuns in I. fiind indrumate telefonic pe toata durata transportului de M. I. N., care le-a asteptat la destinatie.

Odată ajunsă la destinatie, au fost preluată împreună cu celelalte persoane, de catre făptuitoarea M. I.-N. si cetățenii italieni ,,M.’’ și ,,P., care le-au pus in vedere sa nu mentioneze nimenui numele lor si i-au împartit in trei grupuri de persoane.

P. vatamata, impreuna cu alte 7 femei din judetul S., au fost preluate de catre P. si din primele zile, acesta le-a exploatat prin munca cate 8 ore pe zi, tot acesta fiind cel care le transporta timp de 4 ore la ferma de fructe a unui cetatean italian situata la o distanta de aproximativ 200 km de la locul de cazare fiind si cel care le supraveghea în permanenta la locul de munca, avand o atitudine aroganta si sfidatoare la adresa lor.

P. vatamată a fost exploatată prin muncă timp de 2 luni de zile, primind la sfârșitul primei luni de muncă doar suma de 75 euro, iar după a doua lună de muncă suma de 375 euro.

Nemultumita fiind de faptul că a fost supusa unui tratament inuman de munca, remunerația fiind cu totul alta decât cea promisă din țară, partea vatamata a decis sa se intoarca in tara fara a-i anunta in prealabil pe faptuitori.

Împreună cu partea vatamata mentionata anterior, a fost racolată, transportată, cazată si exploatată prin muncă in I., de catre făptuitoarea M. I.-N. si cei doi cetateni italieni M. și P. și partea vatamata Opris R., care avand incredere in gasirea locului de munca promis de faptuitoarea M. I.-N., a acceptat sa plece in I. la munca, in domeniul agriculturii, in vederea obtinerii unor castiguri materiale consistente pentru intretinerea familiei ramase in R.

Odara ajunsa in I., partea vatamata a fost preluată de P., cazată în conditii improprii și apoi a fost exploatată prin muncă la ferma unui cetatean italian pe nume G., fapt care reiese si din declaratia acesteia. P. i-a retinut actul de identitate si i-a pretins suma de 240 euro pentru cazare și suma de

50 euro pentru mancare, astfel ca aceasta după munca prestata de ea la acea fermă, timp de 2 luni de zile, a primit de la P. doar suma de 475 euro, care era mult mai mica in comparatie cu munca prestata de ea în acea perioada si cu promisiunile facute cu ocazia racolarii sale, astfel ca a decis sa se intoarca in tară, pe cheltuiala sa proprie.

Din probatoriul administrat rezultă că învinuiții P. N. și M. (S.) I. N. au desfășurat această activitate de recrutare a forței de muncă și de mediere a angajărilor vicitimelor în străinătate fără a avea dreptul să desfășoare astfel de activități potrivit Legii 156/(...). A. au săvârșit acțiunile element material al laturii obiective a infracțiunii, prin inducerea în eroare a victimelor, în scopul exploatării lor prin muncă, în sensul dispozițiilor art.2 pct.2 lit.a din Legea 678/2001 (fie prin executarea unei munci sau îndeplinirea de servicii în mod forțat, fie prin prin executarea unei munci sau îndeplinirea de servicii cu încălcarea normelor legale privind condițiile de muncă salarizare, sănătate și securitate).

Din probatoriul administrat rezultă că învinuiții au acționat în baza unei rezoluții infracționale unice și în aceleași condiții de loc și timp față de toate victimele arătate mai sus, astfel că în raport de D. 4. a Î. C. de C. și

Justiție fiind reținută în sarcina învinuiților o singură infracțiune de trafic de persoane în formă continuată compusă din mai multe acte materiale corespunzător numărului de victime la traficarea cărora și-a adus contribuția fiecare învinuit.

În propunerea de arestare preventivă a inculpaților, D.-B. T. S. a făcut referire la dispozițiile 136, art.143, art.148 lit. f) și art.1491 Cod procedură penală ca posibile temeiuri pentru arestarea preventivă a acestora.

Inculpatul P. N. a fost reținut, prin O. nr.2D/P/2012 a D. - B. T. S., pentru o durată de 24 de ore, începând cu data de (...) ora 21,00 până la data de (...), ora 10,00, în care s-a inclus și perioada conducerii la sediul D. - B. T. S. și care a fost pusă în aplicare începând cu data de (...) ora 10,00.

Măsura reținerii lui P. N. a încetat în data de (...), ora 10,00, acest aspect fiind adus la cunoștința inculpatului, care a fost prezent la dezbateri și la pronunțarea în prezenta cauză.

F. de inculpata M. I. N. (fostă S.), s-a emis mandat de aducere la domiciliul indicat în actele dosarului, cu ocazia executării acestuia constatându-se că inculpata nu a locuit niciodată la adresa respectivă, iar în prezent locuiește în I.

Analizând actele și lucrările e xistente, se constată că în cauză însă nu

sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.149 1 Cod procedură penală

referitoare la luarea măsurii arestării preventive a inculpaților în cursul

urmăririi penale.

A., potrivit art.1491 Cod procedură penală, pentru a se putea dispune arestarea preventivă a inculpatului, trebuie să fie întrunite condițiile prevăzute de art.143 Cod procedură penală, respectiv - să existe probe sau indicii temeinice că inculpatul a săvârșit fapta pentru care este cercetat și să existe în mod corespunzător vreunul din cazurile prevăzute de art.148 Cod procedură penală.

P. art. 681 C.p.p., sunt indicii temeinice atunci când din datele existente în cauză rezultă presupunerea rezonabilă că persoana față de care se efectuează acte premergătoare sau acte de urmărire penală a săvârșit fapta.

Din materialul probatoriu administrat în acest dosar rezultă indicii cu privire la faptul că în perioada aprilie 2010 - iunie/iulie 2011, în mod repetat, în baza unei rezoluții infracționale unice, inculpații P. N. și M. I. N. (fostă S.) au racolat mai multe persoane de pe raza județului S., în vederea transportării în I. și a exploatării prin muncă în diferite locații din această țară, până în prezent stabilindu-se racolarea unui număr de 34 de astfel de persoane.

Așadar, în cauză există indicii temeinice, în accepțiunea dată de lege acestei noțiuni, că inculpații au comis faptele pentru care sunt cercetați. În acest sens, sunt relevante declarațiile date în cauză de persoanele și părțile vătămate, de martori, procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate în perioadele iunie - septembrie 2010, ianuarie -februarie 2011, de către învinuiți și inculpați.

Inculpatul P. N. nu a recunoscut cele reținute în sarcina sa, arătând că el a efectuat mai multe transporturi de persoane în I., fără a fi autorizat în acest sens și fără a deține licență de transport, însă nu le-a promis acestor persoane angajarea, cu contracte de muncă, asigurarea cazării și a unui anume venit, ci, eventual, a promis unora dintre persoanele transportate că va încerca să le găsească locuri de muncă. Cele care au fost contactate de mai multe persoane, în urma unor anunțuri date în presa sălăjeană și care au convenit cu acestea modalitatea concretă de transport, cazare și angajare, au fost M. I. N., fosta sa concubină și mama acesteia, M. A.. Inculpata și învinuita solicitau respectivelor persoane ca, la plecarea din R., să le achite contravaloarea transportului în I. - 100 euro și un comision pentru intermedierea angajării/prestării de servicii în I. - 150 euro. Pentru mai multe persoanele dintre cele transportate de inculpat în I., cei pentru care urmau să lucreze au obținut „codice fiscale"; care le permiteau prestarea de munci pe teritoriul I. P. N. a mai declarat că el nu a cunoscut concret modul în care lucrau persoanele transportate în I., dar cunoaște faptul că unele dintre acestea, nemulțumite munca prestată ori de retribuire, au revenit în R. Inculpatul a negat obținerea de venituri pentru intermedierea „angajării"; persoanelor transportate din R., obligarea acestora la munci peste puterile lor ori însușirea sumelor datorate acestora de către „., singurele sume obținute de el fiind cele reprezentând contravaloarea transportului efectuat - aproximativ 800- 900 euro pentru un transport. Totodată, inculpatul a dat detalii cu privire la numărul persoanelor transportate, numărul transporturilor efectuate, locurile de destinație din I., persoanele cu care a avut legături în I., în ce au constat aceste legături. Inculpatul a mai precizat că, începând cu primăvara anului 2011, el nu s-a mai deplasat în I., întrucât a început să obțină venituri având alte îndeletniciri.

Inculpata M. I. N. (fostă S.) nu a fost audiată în cauză.

Dacă în raport cu probatoriul administrat până în prezent, este dovedită existența indiciilor rezonabile că inculpații au comis infracțiunea trafic de persoane, sub aspectul condițiilor reglementate cumulativ de art. 148 lit. h) C.p.p., se constată existentă doar condiția pedepsei pe care legea o prevede pentru infracțiunea de trafic de persoane pentru care sunt cercetați inculpații, respectiv închisoarea mai mare de 4 ani. Interpretând dispozițiile art. 148 lit. f) C.p.p. prin raportare la prevederile art. 23 din Constituția R.,dar și prin prisma jurisprudenței C.i europene a Drepturilor Omului, se constată că în speță nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art.148 lit. f) Cod procedură penală referitoare la existența de probe cu privire la faptul că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.

În acest sens, se reține că la data de (...) organele de poliție din cadrul

S.ui de C. a C. O. S. s-au sesizat din oficiu cu privire la săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane de către P. N., S. I. N. și M. A., dosarul fiind înaintat, în data de (...), B.ui T. S. - D. de I. a I. de C. O. și T. pentru atribuirea numărului unic - 20D/P/2010 (vol. I, f.2-6).

A., cercetarea penală a fost declanșată în data de (...), o mare parte a persoanelor vătămate au dat declarații în cursul aceluiași an ((...)- (...)) (vol.II, f.1-99). Faptele pentru care sunt cercetați inculpații vizează perioada aprilie

2010 - iunie/iulie 2011. Or, măsura arestării preventive după o perioadă atât de lungă nu-și găsește justificarea, câtă vreme este întemeiată numai pe prevederile art. 148 lit. f) C.p.p. D. declanșarea anchetei penale, inculpații s- ar fi putut afla la dispoziția organelor de cercetare penală, cu atât mai mult cu cât, astfel după cum a precizat inculpatul P. N. în declarația dată în fața judecătorului, dar astfel cum au reținut și organele de urmărire penală, începând cu primăvara anului 2011, el nu s-a mai deplasat în I., întrucât a încetat relația de concubinaj cu M. I. N. (fostă S.) și a început să obțină venituri din alte îndeletniciri.

La dosar nu există probe cu privire la continuarea activității infracționale de către inculpați, împreună, începând cu primăvara anului

2011, respectiv cu privire la continuarea activității infracționale de către inculpata M. I. N. - începând cu luna iulie a anului 2011, cei doi nu au antecedente penale, nu sunt cunoscuți cu comiterea de alte fapte antisociale, care să justifice aprecierea, după aproximativ 2 ani de la primele acte materiale ale infracțiunii continuate (în aprilie 2010), că prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

Urmărirea penală în cauză a fost începută in rem în data de (...), iar față de inculpații P. N. și M. I. N. (fostă S.) s-a început urmărirea penală în data de (...), cu toate că din declarațiile date în cauză de persoanele vătămate și din celelalte probatorii administrate în perioada (...) - (...), rezultă indicii de comitere a faptelor de către inculpați și învinuiți, aceștia fiind identificați în urma audierii unui număr de 14 persoane vătămate (de altfel, sesizarea din oficiu a vizat activitatea infracțională a numiților P. N., S. I. N. și M. A., datele de identificare ale acestora fiind cunoscute organelor de cercetare penală la acel moment). De remarcat mai este faptul că în perioada septembrie 2010 - noiembrie 2011 nu au fost audiate persoane în cauză, nu au fost efectuate constant acte de urmărire penală în cauză.

Prin O. din data de (...), s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de cei doi inculpați, iar în data de (...) s-a formulat referatul cu propunere de arestare preventivă. În ceea ce o privește pe M. I. N. (fostă S.), s- a solicitat arestarea preventivă în lipsă, invocându-se prevederile art.150 al.2

C.p.p. (inculpatul se află în străinătate), întrucât, emițându- se de către procuror, la data de (...), mandat de aducere la domiciliul acesteia din Z., mătușa inculpatei a declarat că aceasta se află în I., punând la dispoziția organelor de urmărire penală documente care să facă această dovadă, respectiv - o carte de identitate eliberată de autoritățile italiene la data de (...) (vol.V, f.105-107). Or, se poate conchide, fără teama de a greși, că în ipoteza în care organele de urmărire penală ar fi efectuat aceste demersuri după momentul la care au identificat autorii faptei cu privire la care s-au sesizat la data de (...), ar fi putut obține aceste date și ar fi putut cita inculpata în I., astfel încât aceasta să aibă cunoștință despre ancheta desfășurată în ceea ce o privește, eventual - acesteia să i se poată aduce la cunoștință învinuirea și să i se poată asigura dreptul la apărare.

În lumina jurisprudenței C.i E.pene a Drepturilor Omului, pericolul concret pentru ordinea publică trebuie raportat la doua elemente, și anume gravitatea faptei comise, care nu trebuie confundată cu pericolul social al infracțiunii și persoana autorului infracțiunii.

Prin urmare, pericolul concret pentru ordinea publică se stabilește, printre altele, și pe baza circumstanțelor personale ale inculpaților care, în concret, trebuie să releve un pericol social pentru ordinea publică, ceea ce în cauză nu se constată, având în vedere lipsa antecedentelor penale ale inculpaților, faptul că nu există probe din care să rezulte că inculpații au încercat să zădărnicească aflarea adevărului în cauză ori s-au sustras în vreun mod de la urmărirea penală, precum și faptul că niciuna dintre părțile vătămate ori martorii audiați până în prezent nu au relatat că, de la momentul întoarcerii lor în țară, ar fi fost contactați în vreun mod de către inculpați ori constrânși în vreun mod să nu dea declarații care să-i inculpe, după cum nu există probe din care să rezulte că inculpații au continuat activitatea infracțională din vara anului 2011 și până în prezent.

Este adevărat că trebuie avută în vedere necesitatea unei reacții prompte, corespunzătoare a organelor judiciare față de cei bănuiți ca autori ai unor astfel de fapte, însă această promptitudine privește și organele de urmărire penală, cărora le incumbă obligația de efectua cu celeritate ancheta.

Dispozițiile art. 21 alin. (3) din Constituția R., precum și art. 10 din

Legea nr. 304/2004 prevăd că toate persoanele au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil.

Conform jurisprudenței constante a C.i E.pene a Drepturilor Omului (a se vedea, cu titlu de exemplu, cauza Slezevicius c. Lituaniei; cauza T.ache c. R., cauza Allenet de R. c. F.), caracterul rezonabil al procedurilor în materie penală se apreciază în funcție de complexitatea cauzei în fapt și în drept, atitudinea inculpatului, comportamentul părților, comportamentul autorităților și importanța pentru cel interesat a obiectului procedurii. De asemenea, s-a opinat în sensul că gravitatea unei infracțiuni poate determina autoritățile să dispună arestarea pentru împiedicarea săvârșirii de noi infracțiuni, dacă circumstanțele cauzei, în special antecedentele și personalitatea acuzatului fac ca riscul săvârșirii unei noi infracțiuni să fie plauzibil, iar măsura arestării preventive adecvată (cauza Dumont-Maliverg c. F.).

În speță, chiar dacă faptele cu privire la care se efectuează urmărirea penală sunt încadrate într-o lege specială vizând în mod general și abstract infracțiunile pretins a fi comise de inculpați, infracțiuni pentru care pedeapsa prevăzută de lege este mare, iar complexitatea cauzei nu poate fi negată, judecătorul trebuie să aibă în vedere și celelalte criterii menționate, raportate la contextul concret al cauzei și, față de toate cele mai sus expuse, nu se poate aprecia în nici un caz că acestea ar putea sta la baza luării măsurii arestării preventive a celor doi inculpați.

Date fiind existența indiciilor temeinice de comitere a faptelor pentru care s-a început urmărirea penală și necesitatea asigurării prezenței inculpatului P. N. în fața autorităților, se constată însă că se impune, față de acesta, aplicarea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi țara pe timp de

29 de zile. F. de inculpata M. I. N. (fostă S.), se constată că o astfel de măsură nu este posibilă, potrivit susținerilor organelor de urmărire penală aceasta neaflându-se în momentul de față în R.

A. fiind, în baza art.146 al.1111 C.p.p. rap. la art. 1451 Cod procedură penală, s-a dispus luarea, față de inculpatul P. N., a măsurii obligării de a nu părăsi țara pe o perioadă de 29 zile, începând cu data de (...) și până la data de (...), pe durata măsurii, inculpatul urmând să respecte obligațiile prevăzute de art.145 alin.11 și alin. 12 Cod procedură penală, respectiv cele menționate în dispozitivul hotărârii.

În temeiul art.145 al.22 C.p.p., s-a atras atenția inculpatului că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor ce îi revin, se va lua față de acesta măsura arestării preventive.

S-au aplicat prev. art.145 al.21 C.p.p. și a fost desemnată P. M. C. ca organ de verificare a respectării măsurii și obligațiilor impuse inculpatului.

Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs în termen legal DIICOT B. T.

S., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și luarea măsurii arestării preventive față de inculpații P. N. și M. (S.) I. pe o durată de 29, respectiv 30 de zile.

S-a arătat că sunt întrunite condițiile pentru a se lua măsura arestării preventive față de inculpați, având în vedere că există indicii și probe cu privire la faptul că inculpații au săvârșit infracțiunea pentru care sunt cercetați aspecte care rezultă din declarațiile părților vătămate și din interceptările convorbirilor telefonice efectuate în cauză.

Referitor la cerințele art.148 lit.f Cod pr.pen. s-a arătat că sunt îndeplinite în cauză având în vedere că lăsarea în libertate a inculpaților în acest moment prezintă pericol concret pentru ordinea publică, pericol care rezultă din gravitatea faptelor prezumat a fi săvârșite de inculpați, pericolul social materializat în limitele de pedeapsă , numărul mare de părți vătămate, impactul pe care îl au asemenea fapte asupra societății.

S-a apreciat că cercetarea inculpaților în stare de libertate poate determina zădărnicirea aflării adevărului prin influențarea părților.

Propunerea de arestare a fost formulată la o perioadă mai îndelungată de la data săvârșirii faptelor datorită dificultății de efectuare a cercetării penale, întrucât inculpații se află în străinătate și faptele au fost comise acolo.

Verificând hotărârea atacată, pe baza actelor și lucrărilor din dosarul cauzei, conform prevederilor art.385/14 Cod procedură penală, curtea constată că recursul nu este fondat și îl va respinge pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.

A., în dosarul nr.20/D/P/2010 al DIICOT B. T. S. se efectuează cercetări față de inculpatul P. N. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de persoane, prev. și ped. de art.12 al.1 și al.2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu referire la art.2 pct. lit.a din Legea nr.678/2001, cu aplic. art.41 al.2 Cod penal și față de inculpata M. I. N. (fostă S.) sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de persoane, prev. și ped. de art.12 al.1 și al.2 lit.a din

Legea nr.678/2001 cu referire la art.2 pct.2 lit.a din Legea nr.678/2001, cu aplicarea art.41 al.2 Cod penal.

În cauză există probe și indicii temeinice, în sensul art.143 Cod procedură penală care fac rezonabilă presupunerea că inculpații P. N. și M. I. N., fostă S., sunt autorii faptelor pentru care sunt cercetați, după cum reiese din declarațiile date în cauză de persoanele și părțile vătămate, de martori, din procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate în perioadele iunie - septembrie 2010, ianuarie -februarie 2011, de către învinuiți și inculpați.

Cercetarea penală a fost declanșată în data de (...), o mare parte a persoanelor vătămate au dat declarații în cursul aceluiași an ((...)- (...), vol.II, f.1-99).

Faptele pentru care sunt cercetați inculpații vizează perioada aprilie

2010 - iunie/iulie 2011.

În mod corect a reținut instanța de fond că măsura arestării preventive după o perioadă atât de lungă de la debutul cercetărilor nu-și găsește justificarea, câtă vreme este întemeiată numai pe prevederile art.148 lit.f Cod procedură penală.

Urmărirea penală în prezenta cauză a fost începută in rem în data de

(...), după care abia la data de (...) s-a început urmărirea penală față de inculpații P. N. și M. I. N. (fostă S.), cu toate că din declarațiile date de persoanele vătămate și din celelalte probe administrate în perioada (...)-(...) au rezultat indicii de comitere a faptelor de către inculpați și învinuiți, aceștia fiind identificați în urma audierii unui număr de 14 persoane vătămate, sesizarea din oficiu vizând activitatea infracțională a numiților P. N., S. I. N. și M. A., datele de identificare ale acestora fiind cunoscute organelor de cercetare penală la acel moment.

D. declanșarea anchetei penale inculpații s-ar fi putut afla la dispoziția organelor de cercetare penală, cu atât mai mult cu cât, astfel după cum a precizat inculpatul P. N. în declarația dată în fața judecătorului, dar astfel cum au reținut și organele de urmărire penală, începând cu primăvara anului

2011, el nu s-a mai deplasat în I., întrucât a încetat relația de concubinaj cu

M. I. N. (fostă S.) și a început să obțină venituri din alte îndeletniciri.

În perioada septembrie 2010 - noiembrie 2011 nu au fost audiate persoane în cauză și nu au fost efectuate constant acte de urmărire penală.

La dosar nu există probe cu privire la continuarea activității infracționale de către inculpați, împreună, începând cu primăvara anului

2011, dimpotrivă chiar Parchetul afirmă că începând cu anul 2011 inculpatul P. N. nu a mai desfășurat activități infracționale, încetând relația cu inculpata M. I. N.

De asemenea nu există date cu privire la continuarea activității infracționale de către inculpata M. I. N. începând cu luna iulie a anului 2011.

Modul de comitere a actelor materiale ce compun infracțiunea de trafic de persoane în formă continuată pentru care sunt cercetați cei doi inculpați nu relevă un caracter violent al acestora, nici recurgerea la violențe sau amenințări pentru recrutarea și transportul persoanelor vătămate în I.

Părțile vătămate J. A., M. A. G., Ș. A. M. G., M. F. și D. S. au fost amenințate de M. A. D. și nu de cei doi inculpați din prezentul dosar.

Inculpații P. N. și M. I. N. nu posedă antecedente penale, nu sunt cunoscuți cu comportament constant antisocial, care să justifice aprecierea, după aproximativ 2 ani de la primele acte materiale ale infracțiunii continuate (în aprilie 2010), că prin lăsarea lor în libertate ordinea publică este efectiv amenințată.

Este incontestabil că acuzațiile aduse inculpaților, raportat la conjunctura economică actuală, la modalitatea de comitere - prin presupusa inducere în eroare a părților vătămate cu privire la condițiile de muncă și modul de remunerare, urmărind obținerea de beneficii materiale din exploatarea acestora, sunt de o gravitate peste medie, însă tulburarea ordinii publice nu este dovedită cu probe până la acest moment al procesului penal.

Practica judiciară și literatura juridică de specialitate au dat diferite interpretări sintagmei ordine publică.

A., îmbinând înțelesul din dreptul constituțional cu cel din limbajul comun, ordinea publică a fost definită ca semnificând ordinea politică, economică și socială dintr-un stat care se asigură printr-un ansamblu de norme și măsuri și se traduce prin funcționare anormală a aparatului de stat, menținerea liniștii cetățenilor și a respectării drepturilor acestora.

Într-un alt demers a fost definită ordinea publică ca fiind echivalent al părții interne ce permite cetățenilor să trăiască normal în societate.

În prezent pericolul concret pentru ordinea publică este înțeles ca o reacție colectivă față de infracțiunea săvârșită care prin rezonanța ei afectează echilibrul social firesc, creează o stare de indignare, de temere și insecuritate socială, stimulează temerea că justiția nu acționează suficient de ferm împotriva unor manifestări infracționale de accentuat pericol social și poate încuraja alte persoane să comită fapte asemănătoare.

Aceste perturbații ale disciplinei publice trebuie să fie dovedite cu probe.

Aceasta presupune ca organele judiciare care propun și respectiv, iau măsura arestului preventiv trebuie să adune și să administreze probe nu numai în legătură cu existența infracțiunii, identificarea persoanei care a săvârșit-o și celelalte împrejurări privind justa soluționare a cauzei, ci și cu privire la pericolul concret pe care lăsarea în libertate a persoanei cercetate îl prezintă pentru ordinea publică.

Or, în speța dedusă judecății vom observa că astfel de probe nu au fost administrate.

De asemenea nu există date din care să rezulte că inculpații ar fi încercat să zădărnicească aflarea adevărului până în acest moment.

În condițiile în care măsura preventivă, atât potrivit practicii interne , cât și a practicii CEDO constituie o măsură de excepție care se ia în scopul de a se asigura buna desfășurare a procesului penal ori pentru a împiedica sustragerea învinuitului sau inculpatului de la urmărire penală, în cauza dedusă judecății o măsură atât de severă nu se impune.

Instanța de control judiciar apreciază că măsura preventivă neprivativă de libertate dispusă față de inculpatul P. N. este aptă, pe de o parte să atingă scopul prev. de art.136 Cod procedură penală și pe de altă parte să prevină comiterea de către inculpat a unor infracțiuni similare.

De asemenea în mod just s-a considerat de instanța de fond că luarea unei măsuri similare față de inculpata M. I. N. este practic lipsită de obiect, câtă vreme inculpata nu se află în țară.

La momentul la care va fi identificată pe teritoriul R. o astfel de măsură va putea fi dispusă de procuror.

Pentru considerentele prezentate, constatând că hotărârea atacată este temeinică și legală, curtea va respinge în baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală ca nefondat recursul declarat de DIICOT B. T. S., împotriva încheierii penale nr. 13/C din 22 martie 2012 a Tribunalului S.

În baza art.189 Cod procedură penală se va stabili în favoarea Baroului

C. - suma de 125 lei onorar pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției (100 lei - C. M., 25 lei - Chilea M.).

În baza art.189 Cod procedură cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Respinge ca nefondat recursul declarat de DIICOT B. T. S., împotriva încheierii penale nr. 13/C din 22 martie 2012 a Tribunalului S.

Stabilește în favoarea Baroului de A. C. - suma de 125 lei onorar pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției (100 lei - C. M., 25 lei - Chilea M.).

Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Decizia este definitivă.

Dată și pronunțată în ședința publică din data de 23 aprilie 2012.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,

L. M. M. Ș. M. R.

GREFIER, M. V.-G.

Red.L.M/(...).

Dact. H.C./ 4 ex./ Jud.fond. Tăran D. B.

← Decizia penală nr. 747/2012, Curtea de Apel Cluj		Sentința penală nr. 53/2012, Curtea de Apel Cluj →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Decizia penală nr. 1186/2012, Curtea de Apel Cluj Decizia penală nr. 1122/2012, Curtea de Apel Cluj Încheierea penală nr. 86/2012, Curtea de Apel Cluj Decizia penală nr. 747/2012, Curtea de Apel Cluj Sentința penală nr. 53/2012, Curtea de Apel Cluj Decizia penală nr. 601/2012, Curtea de Apel Cluj Încheierea penală nr. 1083/2012, Curtea de Apel Cluj Decizia penală nr. 4/2011, Curtea de Apel Cluj