Decizia penală nr. 78/2012, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R.IA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR.(...)
DECIZIA PENALĂ NR.78/A/2012
Ședința publică din 19 aprilie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: D. P., judecător
JUDECĂTOR: M. B.
G.: D. S.
Parchetul de pe lângă Curtea de A. C. reprezentat prin procuror: D. SUCIU
S-a luat spre examinare apelul declarat de către inculpatul Ș. G. împotriva sentinței penale nr.669 din (...) a T. M., pronunțată în dosar nr.(...), trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală, prevăzute de art. 6 și art. 9 alin. 1 lit. b din L. nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă apărătorul ales al inculpatului, av.O. M., din Baroul Maramureș, cu delegație la dosar, lipsă fiind inculpatul Ș. G. și părțile civile D. M. și A. B.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că s-a depus la dosar de către apărătorul inculpatului o cerere de scutire de la plata amenzii dispusă la termenul din 29 martie 2012.
Apărătorul inculpatului susține cererea așa cum a fost formulată, solicitând scutirea de la plata amenzii.
Curtea, din oficiu, pune în discuție calea de atac promovată împotriva sentinței instanței de fond, aceasta fiind apel și nu recurs.
Apărătorul inculpatului arată că este vorba de apel și nu de recurs, cum greșit a menționat inculpatul în scriptul depus la dosar. T., arată că nu mai susține cererea formulată în scris la dosar, referitor la efectuarea unei expertize financiar contabile.
Nefiind alte cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul pentru susținerea apelului.
Apărătorul inculpatului solicită admiterea apelului, desființarea sentinței atacate și judecând cauza, să se dispună - pe latură penală - reducerea pedepselor aplicate, apreciind că acestea sunt prea mari raportat la fapta comisă și la atitudinea sinceră a inculpatului, iar pe latură civilă - exonerarea acestuia de la plata despăgubirilor civile, având în vedere că există autoritate de lucru judecat, fiind pronunțată o hotărâre în civil cu privire la suma solicitată de partea civilă. Din probele de la dosar rezultă că societatea administrată de inculpat a fost supusă procedurii de insolvență ca urmare a unei cereri formulate de D. M., iar prin sentința civilă nr.114/2011 a T. M. a fost atrasă răspunderea administratorului, care a fost obligat să suporte cu averea proprie toate creanțele societății, inclusiv suma cu care Finanțele s-au constituit parte civilă în dosarul penal. Dacă s-ar menține sentința T. M. pe latura civilă, inculpatul ar fi obligat de două ori la plata aceleiași sume, ceea ce este inadmisibil. În consecință, solicită exonerarea inculpatului de la plata sumei de 48.527,98 lei, sumă cu care A. prin
D. M. s-a constituit parte civilă în dosarul penal.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea apelului declarat de inculpat ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței atacate.
C U R T E A, Asupra apelului penal de față,
În baza lucrărilor dosarului, constată că Tribunalul Maramureș prin sentința penală nr. 669 din (...), a condamnat pe inculpatul S. G., fiul lui I. și M., născut la data de (...) în V. de Jos, jud. M., cetățean român, fără antecedente penale, domiciliat în V. de Jos nr. 288, jud. M., CNP 1., la următoarele pedepse: 6 luni închisoare, pt. săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 6 din L. nr. 241/2005, cu aplicarea art.
41 alin. 2 C. și art. 74 lit. a și c C. raportat la art. 76 lit. d C.; 1 an închisoare, pt. săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. b din L. nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. și art. 74 lit. a și c C. raportat la art. 76 lit. d C.
În temeiul art. 33 lit. a C. raportat la art. 34 lit. b C. contopește pedepsele stabilite prin prezenta sentință și aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 1 an închisoare.
În temeiul art. 81 C. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului pe un termen de încercare de
3 ani.
În temeiul art. 71 alin. 1 C., s-a interzis inculpatului dreptul prevăzut de art. 64 lit. a teza a II-a C., iar în baza art. 71 alin 5 C. suspendă executarea acestei pedepse accesorii pe durata termenului de încercare stabilit.
Conform art. 359 C.pr.pen.s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C.
În temeiul art. 14 C.pr.pen. raportat la art. 346 C. fost obligat inculpatul la plata către partea civilă S. R., reprezentat prin A. - prin D.
M. la plata sumei de 48.527,98 lei, din care 10.371 lei reprezintă obligații cu reținere la sursă, 20.713,79 lei - TVA și 17.443,19 lei - impozit pe profit, precum și a dobânzilor și penalităților de întârziere aferente acestor sume, până la achitarea integrală a debitului.
În temeiul art. 353 C.pr.pen.s-a menținut măsura asiguratorie a sechestrului instituită prin ordonanța nr. 4. din data de (...) a
Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureș.
Conform art. 13 din L. nr. 241/2005, s-a dispus, după rămânerea definitivă a prezentei sentințe, comunicarea unei copii a dispozitivului către Oficiul Național al Registrului Comerțului.
În temeiul art. 191 alin. 1 C.pr.pen. a fost obligat inculpatul la plata către stat a sumei de 800 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de acesta, din care, 200 lei onorariul apărătorului desemnat din oficiu se va plăti din fondurile M.ui Justiției către dl. av. R. V..
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut în fapt următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 445/P/(...) al Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureș a fost trimis în judecată inculpatul Ș. G., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 6 din L. nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și de art. 9 alin. 1 lit. b din L. nr.
241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și respectiv, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
Prin actul de sesizare a instanței s-a reținut că inculpatul, în calitate de administrator al S. S. P. 04 S. V. de Sus, în perioada februarie 2008-ianuarie 2009 a reținut, dar nu a vărsat la bugetul statului sumele reprezentând impozite și contribuții individuale ale angajaților societății, cauzând astfel un prejudiciu de 10.371 lei. De asemenea, inculpatul Ș. G., în aceeași calitate, în perioada 2008-2009 a omis să înregistreze în contabilitate operațiunile comerciale efectuate, respectiv stocul lipsă din gestiune și să calculeze obligațiile fiscale aferente, cauzând bugetului statului un prejudiciu în cuantum de
38.156,98 lei.
În cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele probe: sesizarea nr. 608.396/(...) a G. F., Secția M. (filele 5,6); procesul- verbal de constatare nr. 606.731/(...) al G. F., Secția M. și nota explicativă dată de învinuit (filele 7-11); adresa nr. 8334/(...) a I.T.M. M. privind statele de plată depuse de S. S. P. 04 S. V. de Sus (filele 23-
32); fișa de evidență sintetică emisă de A. F. P. V. de Sus pentru S. S.
P. 04 S. V. de Sus privind situația impozitelor și contribuțiilor cu reținere la sursă individuale (filele 37-53); adresa nr. 10.181/(...) a Direcției Generale a F. P. M. privind constituirea de parte civilă (fila 55); adresa nr. 6229/(...) a Administrației F. P. V. de Sus privind debitele cu care figurează societatea administrată de către învinuit (fila 56); actele constitutive ale S. S. P. 04 S. V. de Sus (filele 57, 58); adresele nr.
392/(...) și nr. 659/(...) ale administratorului judiciar C. I. S. (filele 60,
62); sentința civilă nr. 3530/(...) a T. M. privind deschiderea procedurii prevăzută de L. nr. 8. față de S. S. P. 04 S. (filele 63, 64); ordonanța de instituire a măsurilor asiguratorii asupra imobilului deținut de către învinuit și comunicarea luării acestei măsuri (filele 80-83); declarația martorului C. V. (filele 85, 86); declarațiile învinuitului (filele 87, 88,
91, 92); procesul-verbal de prezentare a materialului de urmărire penală (fila 93).
În cadrul cercetării judecătorești, instanța a procedat la audierea inculpatului, precum și a martorului C. V., declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosar (filele 56, 58).
În cauză s-a constituit în calitate de parte civilă S. R., reprezentant prin A. N. a F. - D. G. a F. P. M., solicitând obligarea inculpatului la plata sumei de 48.527,98 lei, precum și dobânzile și penalitățile de întârziere aferente (fila 43).
În ceea ce privește solicitarea formulată de partea civilă în sensul introducerii în cauză a S. S. P. 04 S. în calitate de parte responsabilă civilmente, nu i s-a putut da curs, instanța a constatat că această societate comercială și-a încetat existența ca urmare a închiderii procedurii de faliment prin sentința civilă 2. a T. M. și dizolvării acesteia.
S. S. P. 04 S., administrată de inculpatul Ș. G. a fost supusă procedurii de insolvență ca urmare a unei cereri formulate de D. G. a F. P. M., iar prin sentința civilă nr. 114/(...) a T. M. a fost atrasă răspunderea administratorului, care a fost obligat să suporte cu averea proprie toate creanțele societății. Ulterior, prin sentința civilă nr. 2. a T. M. s-a dispus închiderea procedurii de faliment față de societatea administrată de inculpat (filele 62, 70 dosar urmărire penală).
Din declarația inculpatului coroborată conform art. 69 Cod procedură penală cu declarația martorului C. V. a rezultat că în perioada februarie 2008-ianuarie 2009 societatea administrată de inculpat a avut un nr. de 4 și 7 angajați și care au beneficiat de salarii lunare (filele 91, 85 dosar urmărire penală fila 58).
Potrivit adresei nr. 8334/(...) a Inspectoratului Teritorial de M. M., S. S. P. 04 S. V. de Sus a depus statele de plată pentru perioada februarie 2008-ianuarie 2009, conform cărora au fost reținute impozitele și contribuțiile individuale ale angajaților (filele 23-32 dosar urmărire penală).
De asemenea, potrivit mențiunilor procesului-verbal de constatare nr. 606.731/(...) întocmit de Garda Financiară - Secția M., până la data de (...) S. S. P. 04 S. nu a virat la bugetul statului, începând cu luna februarie 2008, sumele reprezentând impozitele și contribuțiile cu reținere la sursă ale angajaților în termenul legal de 30 de zile de la scadență, respectiv 1130 lei impozit pe salarii, 3200 lei CASS angajați, 5701 lei CAS angajați și 280 lei șomaj angajați, aspecte confirmate și din fișe de evidență sintetică a Administrației F. P. V. de Sus (filele 37-53 dosar urmărire penală).
Prin declarațiile date în cursul urmăririi penale și ulterior, al cercetării judecătorești, inculpatul Ș. G. a recunoscut săvârșirea faptei de care este acuzat, arătând că a reținut, dar nu a vărsat la bugetul statului sumele reprezentând contribuții individuale ale angajaților societății (filele 91 și 54 dosar urmărire penală).
De asemenea, în urma controlului efectuat de comisarii G. F. s-a constatat că S. S. P. 04 S. V. de Sus figura cu un stoc scriptic de materii prime (buștean și cherestea) în valoare de 109.019,97 lei, însă acestea nu au fost evidențiate și faptic (fila 9 dosar urmărire penală). În nota explicativă dată de inculpat la data controlului, acesta a arătat că nu deține faptic în stoc materii prime, că nu le-a predat în custodie și nici nu a efectuat achiziții ori vânzări de materii prime în perioada (...)-
(...) (fila 10 dosar urmărire penală).
În consecință, câtă vreme potrivit documentelor contabile societatea comercială administrată de inculpat a deținut un stoc de materii prime în valoarea menționată, fără ca acesta să se mai regăsească și faptic, rezultă că operațiunile comerciale privind aceste materii, inclusiv eventuale constatări referitoare la degradarea, distrugerea sau sustragerea lor, nu au fost evidențiate, determinând sustragerea de la plata obligațiilor fiscale către stat.
Potrivit procesului-verbal de constatare nr. 606731/(...) întocmit de Garda Financiară, diferența dintre stocul scriptic și cel faptic de materii prime este de 109.019,97 lei și reprezintă o lipsă de bunuri din gestiunea societății fiind echivalentă cu o livrare de bunuri în conformitate cu prevederile art. 128 alin. 3 lit. d din L. nr. 571/2003, operațiune în raport de care s-a calculat un prejudiciu de 38.156,98 lei, din care TVA - 20.713,79 lei și impozit pe profit 17.443,19 lei (fila 7 dosar urmărire penală).
În raport de situația de fapt expusă, instanța a reținut că fapta inculpatului Ș. G. care în calitate de administrator al S. S. P. 04 S. în perioada februarie 2008-ianuarie 2009, a reținut dar nu a vărsat la bugetul statului în termenul legal de 30 de zile de la scadență, sumele reprezentând impozite și contribuții cu reținere la sursă ale angajaților societății, cauzând un prejudiciu în cuantum de 10.371 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 6 din
L. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.
De asemenea, fapta inculpatului Ș. G. care în aceeași calitate, în perioada 2008-2009 a omis să înregistreze în contabilitate operațiunile comerciale efectuate privind livrarea unor materii prime în valoare de
109.019,97 lei, având drept consecință sustragerea de la plata taxei pe valoare adăugată și impozit pe profit în cuantum total de 38.156,98 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. b din L. nr. 241/2005 cu aplicarea art.
41 alin. 2 Cod penal.
La încadrarea juridică a infracțiunii reținute în sarcina inculpatului, instanța a avut în vedere că acesta, în calitate de administrator al S. S. P. 04 S. V. de Sus, nu a respectat obligațiile prevăzute de art. 128 alin. 3 lit. e din L. 571/2003, respectiv de înregistrare în evidențele contabile a eventualelor lipsuri în gestiune, prin procese-verbale de scoatere din uz. În consecință, conform art. 128 alin. 4 lit. d din L. 571/2003 lipsa din gestiune este asimilată livrării de bunuri cu plată, operațiune impozabilă în sensul art. 9 alin. 1 lit. b din L. 241/2005.
Instanța a reținut în favoarea inculpatului circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 lit. a și c Cod penal, având în vedere că acesta nu este cunoscut cu antecedente penale și a avut o comportare sinceră pe parcursul procesului.
În consecință, în considerarea dispozițiilor art. 72 Cod penal, instanța a condamnat inculpatul la următoarele pedepse: 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 6 din L. nr.
241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 74 lit. a și c
Cod penal raportat la art. 76 lit. d Cod penal; 1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. b din L. nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 74 lit. a și c Cod penal raportat la art. 76 lit. d Cod penal apreciind că acestea corespund scopului și funcțiilor prevăzute de art. 52 Cod penal.
La individualizarea judiciară a pedepselor aplicate, instanța a avut în vedere gradul de pericol social relativ redus al infracțiunilor săvârșite, cuantumul prejudiciului cauzat, dar și lipsa antecedentelor penale și comportarea sinceră a inculpatului pe parcursul procesului.
În temeiul art. 33 lit. a Cod penal raportat la art. 34 lit. b Cod penal constatând că faptele care formează obiectul prezentei cauze au fost săvârșite în concurs real, instanța a dispus contopirea pedepselor stabilite și a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare.
În temeiul art. 81 Cod penal, constatând că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de acest text legal și apreciind că scopul pedepsei poate fi realizat chiar fără executarea acesteia în regim privativ de libertate, instanța a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului pe un termen de încercare de 3 ani, stabilit conform art. 83 Cod penal.
În temeiul art. 71 alin. 1 Cod penal, instanța a interzis inculpatului dreptul prevăzut de art. 64 lit. a teza a II-a Cod penal, iar în baza art. 71 alin 5 Cod penal a suspendat executarea acestei pedepse accesorii pe durata termenului de încercare stabilit.
Conform art. 359 Cod procedură penală, instanța a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal.
Instanța, în temeiul art. 14 Cod procedură penală raportat la art. 346 Cod procedură penală, a obligat inculpatul la plata către partea civilă S. R., reprezentat prin A. - prin D. M. la plata sumei de
48.527,98 lei, din care 10.371 lei reprezintă obligații cu reținere la sursă, 20.713,79 lei - TVA și 17.443,19 lei - impozit pe profit, precum și a dobânzilor și penalităților de întârziere aferente acestor sume, până la achitarea integrală a debitului.
Potrivit art. 353 Cod procedură penală, instanța a menținut măsura asiguratorie a sechestrului instituită prin ordonanța nr. 4. din data de (...) a Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureș.
Conform art. 13 din L. nr. 241/2005, instanța a dispus, după rămânerea definitivă a prezentei sentințe, comunicarea unei copii a dispozitivului către Oficiul Național al Registrului Comerțului.
Împotriva sentinței instanței de fond, a declarat apel inculpatul S. G., care a solicitat admiterea căii de atac promovate, desființarea soluției tribunalului și judecând în fond cauza, a se dispune în principal reducerea pedepselor componente ale concursului de infracțiuni aplicate pentru cele două fapte de evaziune fiscală, precum
și a sancțiunii rezultante, iar sub aspectul laturii civile, a fi exonerat de la plata despăgubirilor întrucât prin sentința civilă nr. 114 din (...) a Secției comerciale a T. M., a fost obligat inculpatul să suporte cu averea proprie pasivul debitoarei falite S.S. P. 04 SRL V. de Jos, respectiv creanțele declarate în faliment în sumă de 448.369,04 lei, invocându-se ca text legal art. 22 C.proc.pen., în sensul că hotărârea instanței civile are autoritate de lucru judecat în fața celei penale.
Curtea examinând apelul declarat, prin prisma motivelor invocate, ajunge la următoarele constatări:
La dozarea și individualizarea pedepselor aplicate apelantului, s-au avut în vedere dispozițiile art. 72 și 52 Cod penal, împrejurarea că acesta nu posedă antecedente penale, a fost încadrat în muncă, în vârstă de 52 de ani.
Potrivit art.72 din Codul penal la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Chiar dacă individualizarea pedepsei este un proces interior, strict personal al judecătorului, ea nu este totuși un proces arbitrar, subiectiv, ci din contră el trebuie să fie rezultatul unui examen obiectiv al întregului material probatoriu, studiat după anumite reguli și criterii precis determinate.
Înscrierea în lege a criteriilor generale de stabilire a pedepsei înseamnă consacrarea explicită a principiului individualizării sancțiunii, așa încât respectarea acestuia este obligatorie pentru instanță.
De altfel, ca să-și poată îndeplini funcțiile care-i sunt atribuite în vederea realizării scopului său și al legii, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii (privativă sau neprivativă de libertate) și duratei, atât gravității faptei și potențialului de pericol social pe care îl prezintă, în mod real persoana infractorului, cât și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența ei.
Funcțiile de constrângere și de reeducare, precum și scopul preventiv al pedepsei, pot fi realizate numai printr-o justă individualizare a sancțiunii, care să țină seama de persoana căreia îi este destinată, pentru a fi ajutată să se schimbe, în sensul adaptării la condițiile socio-etice impuse de societate. Sub aspectul individualizării pedepselor în speță, trebuie efectuată o justă adecvare cauzală a criteriilor generale prevăzute de art.72 C., ținându-se cont de gradul de pericol social, în concret ridicat al faptelor comise agravat de circumstanțele reale ale săvârșirii lor, dar și de circumstanțele personale ale inculpatului S. G. care a avut o atitudine parțial sinceră cu privire la faptele comise, nu posedă antecedente penale, așa cum rezultă din fișa de cazier, a colaborat cu organele judiciare.
Exemplaritatea pedepsei produce efecte atât asupra conduitei infractorului, contribuind la reeducarea sa, cât și asupra altor persoane care, văzând constrângerea la care este supus acesta, sunt puse în situația de a reflecta asupra propriei lor comportări viitoare și de a se abține de la săvârșirea de infracțiuni.
Fermitatea cu care o pedeapsă este aplicată și pusă în executare, intensitatea și generalitatea dezaprobării morale a faptei și făptuitorului, condiționează caracterul preventiv al pedepsei care, totdeauna, prin mărimea privațiunii, trebuie să reflecte gravitatea infracțiunii și gradul de vinovăție a făptuitorului.
Numai o pedeapsă justă și proporțională este de natură să asigure atât exemplaritatea cât și finalitatea acesteia, prevenția specială și generală înscrise și în Codul penal român, art. - 52 alin.1 - , potrivit căruia "scopul pedepsei este prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni";.
La individualizarea tratamentului penal, instanța de apel trebuie să efectueze o corectă analiză și evaluare a tuturor datelor concrete ale cazului, cât și a împrejurărilor săvârșirii faptei, în raport cu criteriile prevăzute de art.72 C.
Pentru determinarea gradului de pericol social se ține cont de două etape. Mai întâi, se apreciază dacă gradul de pericol e suficient de ridicat pentru a fi în prezența unei infracțiuni. Apoi, se valorifică acest grad ținându-se cont de o scară de valori personală a fiecărui judecător.
Orice sancțiune produce efecte diferite asupra fiecărui inculpat în parte, în funcție de caracteristicile biologice, psihologice sau sociologice ale acestuia.
Dar, firește, în lumina criteriilor prevăzute de art.72 C., gravitatea concretă a unei activități infracționale trebuie stabilită consecutiv unui examen aprofundat și cuprinzător al tuturor elementelor interne, specifice faptei și făptuitorului.
În cauză, Tribunalul Maramureș printr-o aplicare și corelare judicioasă a prevederilor art.74 lit.a C., l-a condamnat pe inculpat la pedepse care se situează sub minimul special prevăzut de lege, sancțiuni apreciate de către instanța de apel ca adecvate pericolului social concret al faptei și făptuitorului.
În egală măsură însă, analiza actelor și lucrărilor dosarului relevă o suită întreagă de alte aspecte a căror justă cuantificare, este în măsură să orienteze instanța de apel în menținerea sancțiunii și a modalității de executare a pedepsei neprivativă de libertate față de inculpat, aceea a suspendării condiționate a executării pedepsei, conform art. 81 Cod penal.
Astfel, în privința inculpatului S. G. nu se poate ignora că acesta în vârstă de 52 de ani la data comiterii infracțiunilor, este încadrat în muncă și nu posedă antecedente penale. Nu poate fi omisă nici valoarea prejudiciului cauzat bugetului de stat în sumă de 48.527,98 lei cu dobânzile și penalitățile de întârziere aferente, rămasă nerecuperată în totalitate.
Atingerea dublului scop preventiv și educativ al pedepsei, este esențial condiționată de caracterul adecvat al acesteia, revenind, în mod obiectiv, instanței judecătorești datoria asigurării unui real echilibru între gravitatea faptei și periculozitatea socială a infractorului, pe de o parte, și durata sancțiunii și natura sa (privativă sau nu de libertate), pe de altă parte. Mijloacele ce permit realizarea acestui obiectiv sunt reprezentate de criteriile de individualizare expres indicate în art.72 C., iar orice altă abatere de la judicioasa lor utilizare în procesul de stabilire și aplicare a sancțiunii afectează temeinicia și legalitatea hotărârilor judecătorești de condamnare.
Curtea examinând modul în care instanța de fond a analizat critica privind individualizarea pedepsei principale aplicată apelantului, constată că a respectat toate regulile ce caracterizează stabilirea pedepsei, atât în ceea ce privește cuantumul, cât și modalitatea de executare, în sensul unei evaluări concrete a criteriilor statuate de legiuitor în dispozițiile art.72 din Codul penal, evidențiind gravitatea faptei comise, prin prisma circumstanțelor reale efective, dar și a circumstanțelor personale ale inculpatului, nu numai a celor legate de comportamentul procesual, cât și a celor care vizează strict persoana acestuia, aprecierea, fiind făcută fără o preeminență a vreunuia din criteriile arătate, precum și consecințele pedepsei și a modalității de executare neprivative de libertate, prin prisma funcțiilor unei asemenea sancțiuni.
Curtea, în baza propriei analize, față de critica formulată în sensul reducerii cuantumului pedepselor consideră că nu se impune a se da curs celor susținute, deoarece nu s-ar putea da eficiență într-un mod prioritar circumstanțelor personale, în raport cu celelalte, față de regula examinării plurale a criteriilor ce caracterizează individualizarea judiciară a pedepselor.
Curtea consideră că pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare, cu suspendarea condiționată a acesteia, reprezintă o pedeapsă proporțională, atât cu gravitatea efectivă a faptelor comise de apelant, concretizată prin modul în care acesta a acționat, prin comiterea unor acțiuni de fraudare a bugetului de stat, în perioada 2008-2009 cauzând acestuia un prejudiciu de 48.527,98 lei, rămas nerecuperat, constând în aceea că nu a plătit impozite și contribuții cu reținere la sursă ale angajaților societății și totodată a omis să înregistreze în contabilitate operațiunile comerciale efectuate, în aceeași perioadă și ea reliefează periculozitatea excesivă a modului de operare al inculpatului, cât și profilul socio-moral și de personalitate a acestuia, a cărui atitudine în societate și procesuală în cauză, este pozitivă.
Cuantumul sancțiunii nu se impune a fi redus față de gravitatea faptei comise, consecințele acesteia, rezonanța în comunitate și a reacției pe care societatea prin organele judiciare trebuie să o aibă, față de săvârșirea unor asemenea infracțiuni, așa încât nu este incident cazul de apel invocat.
Împrejurarea că la dosar s-a depus o sentință comercială în cursul anului 2011, prin care S. G. a fost obligat să suporte cu averea proprie pasivul debitoarei falite S. S. P. 04 SRL V. de Jos, în cuantum de 448.369,04 lei, nu poate împiedica obligația instanței penale de a se pronunța odată cu acțiunea penală și asupra celei civile, întrucât dacă în speță vor exista două titluri executorii, pentru aceeași sumă, se va pune în executare, doar unul dintre acestea.
Pe de altă parte, suma la care a fost obligat inculpatul prin hotărârea T. M., este de 48.527,98 lei, mult diferită față de cea stabilită prin sentința comercială a aceleiași instanțe, care face referire la lipsa documentelor contabile pe perioada 2005-2008, pe când durata infracțională reținută în prezentul dosar este 2008-2009.
Mai mult, în speță, nu s-au încălcat prev. art. 22 C.p.p. întrucât hotărârea definitivă a instanței civile nu are autoritate de lucru judecat în fața instanței penale, cu privire la existența faptei, a persoanei care a comis-o și a vinovăției acesteia.
Așa fiind, se va respinge ca nefondat apelul promovat de inculpat în baza art. 379 pct.1 lit.b C.p.p.
Se va stabili în favoarea Baroului de A. C.- suma de 50 lei onorariu partial pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul
M.ui Justiției, în baza art. 189 C.proc.pen.
Se va înlătura amenda aplicată apărătorului O. M., prin încheierea din 29 martie 2012 în sumă de 3000 lei, întrucât acesta a depus în probațiune acte, din care rezultă că la data aplicării amenzii s-a aflat în imposibilitate de a se prezenta în fața curții, având cauze la alte trei instanțe și apreciind greșit asupra duratei în timp a acestora, nu a lăsat în substituire un alt avocat, ajungând în fața instanței de apel după terminarea dezbaterilor, în jurul orei 15.00, conform art. 199
C.p.p.
A fost obligat inculpatul să plătească în favoarea statului suma de 150 lei cheltuieli judiciare, din care 50 lei reprezentând onorar avocațial, conform art. 192 alin.2 C.p.p.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul Ș. G. împotriva sentinței penale nr. 669 din 20 decembrie 2012 a T. M..
Stabilește în favoarea Baroului de A. C.- suma de 50 lei onorariu partial pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui
Justiției.
Înlătură amenda aplicata apărătorului O. M., prin încheierea din
29 martie 2012.
Obligă pe inculpatul Ș. G. să plătească în favoarea statului suma de 150 lei cheltuieli judiciare, din care 50 lei reprezentând onorar avocațial.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 19 aprilie
2012.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTOR, | G. |
D. P. M. B. | D. S. |
red.PD/CA
4 ex.- (...)
jud.fond.R. A.
| ← Decizia penală nr. 857/2012, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 877/2012, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
