Decizia penală nr. 782/2012, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR.(...)/a1
DECIZIA PENALĂ NR. 782/R/2012
Ședința publică din 18 mai 2012
Instanța constituită din : PREȘEDINTE : I. C. M.
JUDECĂTORI : V. C. - președinte secție
I. C. I. GREFIER : M. N.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, D. DE I. A I. DE C.
O. ȘI T. S. T. C., reprezentat prin
PROCUROR - DOBOCAN DORU
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul H. D. A. împotriva încheierii penale f.n. din 10 mai 2012, pronunțată în dosar nr. (...) al T.ui B.-N., cauza având ca obiect prelungirea altor măsuri (obligarea de a nu părăsi localitatea de domiciliu).
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul în stare de arest, asistat de apărătorul desemnat din oficiu avocat K. L., din cadrul Baroului de avocați C., cu delegația la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință după care, întrebat fiind de instanță, inculpatul arată că își însușește recursul declarat de apărătorul său și este de acord să fie asistat de apărătorul desemnat din oficiu.
Apărătorul desemnat din oficiu depune la dosar referatul privind plata onorariilor din fondul M.ui Justiției, solicitând ca instanța să se pronunțe asupra acestuia.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul desemnat din oficiu al inculpatului solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și rejudecând cauza, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună, în principal, respingerea propunerii parchetului, cu consecința punerii în stare de libertate a inculpatului. În subsidiar, solicită aplicarea unei alte măsuri neprivative de libertate, respectiv măsura obligării de a nu părăsi țara. În continuare se arată de apărătorul inculpatului că, este real că nu a depus până la acest termen un contract de muncă, însă inculpatul este într- o perioadă de probă la societatea la care lucrează soția acestuia. Inculpatul a avut un comportament dezirabil și se apreciază că așa era și firesc și normal să-și caute un alt loc de muncă după ce a fost pus în libertate.
Dată fiind măsura luată cu ocazia înlocuirii măsurii arestului preventiv respectiv cea de a nu părăsi localitatea inculpatul nu a avut posibilitatea de a-și găsi un loc de muncă în Ș. M. fiind de notorietate că această comună oricât de mare ar fi, nu oferă o bursă a locurilor de muncă astfel încât o persoană să-și găsească loc de muncă.
Cu onorariu avocațial din fondul M.ui Justiției.
Reprezentantul parchetului solicită respingerea recursului declarat de inculpat ca nefondat, cu consecința menținerii încheierii atacate ca fiind legală și temeinică. Instanța de fond a reținut că inculpatul a avut o atitudine sinceră de recunoașterea faptelor pentru care este cercetat, colaborând cu organele de cercetare penală, facilitând identificarea altor făptuitori, că nu are antecedente penale, iar pe de altă parte urmărirea penală este aproape finalizată. În ce privește pericolul pentru ordinea publică pe care l-ar reprezenta lăsarea în libertate a inculpatului s-a apreciat că acesta s-a estompat.
În ce privește măsura preventivă, s-a apreciat că aceasta este potrivită atât raportat la natura și gravitatea activității infracționale reținute în sarcina inculpaților prin actul de sesizare a instanței, cât și scopul măsurilor preventive, astfel cum este stabilit prin dispozițiile procedurale
Inculpatul H. D. A. având ultimul cuvânt, arată că și-a găsit un loc de muncă în Ș.-M., însă nu este angajat efectiv și nu poate prezenta o adeverință de serviciu. S. luarea unei alte măsuri neprivative de libertate, respectiv măsura obligării de a nu părăsi țara.
C U R T E A :
Prin încheierea penală fără număr din 10 mai 2012 pronunțată de Tribunalul Bistrița Năsăud în dosarul nr.(...), în temeiul disp.art. 145 Cod procedură penală s-a dispus luarea față de inculpatul H. D. A., a măsurii obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu Ș. M., jud. B. N., fără încuviințarea instanței care a dispus măsura(Tribunalul Bistrița Năsăud).
În temeiul disp.art. 145 alin. 1 ind. 1 Cod procedură penală pe durata măsurii obligării de a nu părăsi localitatea, s-a impus inculpatului H. D. A. următoarele obligații: a) să se prezinte la organul de urmărire penală sau după caz, în fața instanței, ori de câte ori este chemat; b) să se prezinte la secția de poliție în a cărei rază teritorială își are domiciliul în vederea derulării programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat; c) să nu își schimbe locuința decât cu încuviințarea prealabilă a organului judiciar care a dispus măsura; d) să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nici o categorie de arme; e) să nu intre în legătură cu inculpații B. C. D., P. F., M. F. M., B. I. I.,
C. I. și C. R. L., cu învinuiții și martorii din prezenta cauză.
În conformitate cu disp.art. 145 alin. 2 ind. 2 Cod procedură penală s-a atras atenția inculpatului că în caz de încălcare, cu rea credință a măsurii sau obligațiilor ce-i revin, se poate lua față de el măsura arestării preventive, în condițiile prevăzute de lege.
În temeiul disp.art. 145 Cod procedură penală s-a dispus luarea față de inculpatul B. C. D., a măsurii obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu B., jud. B. N., fără încuviințarea instanței care a dispus măsura(Tribunalul Bistrița
Năsăud).
În temeiul disp.art. 145 alin. 1 ind. 1 Cod procedură penală pe durata măsurii obligării de a nu părăsi localitatea, s-a impus inculpatului B. C. D. următoarele obligații: a) să se prezinte la organul de urmărire penală sau după caz, în fața instanței, ori de câte ori este chemat; b) să se prezinte la secția de poliție în a cărei rază teritorială își are domiciliul în vederea derulării programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat; c) să nu își schimbe locuința decât cu încuviințarea prealabilă a organului judiciar care a dispus măsura; d) să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nici o categorie de arme; e) să nu intre în legătură cu inculpații H. D. A., P. F., M. F. M., B. I. I., C.
I. și C. R. L., cu învinuiții și martorii din prezenta cauză.
În conformitate cu disp.art. 145 alin. 2 ind. 2 Cod procedură penală s-a atras atenția inculpatului că în caz de încălcare, cu rea credință a măsurii sau obligațiilor ce-i revin, se poate lua față de el măsura arestării preventive, în condițiile prevăzute de lege.
S-a dispus comunicarea prezentei încheieri organelor și instituțiilor prev.de art. 145 alin. 2 ind. 1 Cod procedură penală.
Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că prin încheierea penală nr. 110/CC/17 decembrie 2011 pronunțată de Tribunalul Bistrița Năsăud în dosarul penal nr. (...) s-a dispus arestarea preventivă pentru 29 de zile începând cu 18 decembrie 2011 și până la 15 ianuarie 2011 a inculpaților B. C. D. pentru comiterea infracțiunilor de tentativă la infracțiunea de scoatere din țară de droguri de risc prev. de art. 20 Cod penal rap.la art. 3 alin. 1 din Legea nr. 143/2000, trafic de droguri de risc prev.de art.2 alin. 1 din Legea nr.
143/2000 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal și trafic de droguri de risc prev.de art. 2 alin. 1 din legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, toate cu aplic. art. 33 lit. c Cod penal și H. D. A. pentru comiterea în concurs real prev. de art. 33 lit. c Cod penal a infracțiunilor de introducere în țară de droguri de risc, prev. de art. 3 al. 1 din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, trafic de droguri de risc, prev. De art. 2 alin. 1 din Legea nr.143/2000, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal și trafic de droguri de risc prev. de art. 2 al.
1 din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal.
În esență s-a reținut că la dosarul 16 D. al DIICOT-B. T. B. N. există probe și indicii temeinice în sensul art. 143 Cod procedură penală, de natură a justifica presupunerea rezonabilă că inculpații au comis infracțiunile pentru care sunt cercetați.
Totodată, s-a apreciat că în privința ambilor inculpați sunt îndeplinite cumulativ și cerințele prev. de art. 148 lit. f Cod procedură penală, întrucât pedepsele prevăzute de lege sunt mai mari de 4 ani închisoare ( între 3 și 15 ani și interzicerea unor drepturi și de la 10 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi), iar lăsarea lor în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Î. penală prin care s-a luat măsura arestării preventive față de ambii inculpați a rămas definitivă ca urmare a respingerii recursurilor inculpaților prin
Î. penală nr. 2089/R/22 decembrie 2011 a Curții de A. C., ulterior, măsura arestării preventive dispuse cu privire la inculpați a fost prelungită prin Î. penală nr. 4/CC/ (...) pronunțată de Tribunalul Bistrița Năsăud, încheiere menținută de Curtea de A. C. prin Î. penală nr. 57/R/2012 a Curții de A. C.
Totodată, prin Î. penală nr. 13/CC/2012 a T.ui B. N. s-a dispus prelungirea arestării preventive față de inculpați începând cu (...) și până la
15.III.2012.
Curtea de A. C. prin Î. penală nr. 250/R/2012 pronunțată în dosarul nr.
(...) a admis recursul declarat de inculpatul B. C. D. împotriva Încheierii penale nr. 13/CC/(...) a T.ui B. N., a casat încheierea atacată, în parte, în ce-l privește pe inculpatul recurent și rejudecând a dispus respingerea propunerii formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D. de I. a I. de C. O. și T. - B. T. B.-N. de prelungire a măsurii arestării preventive față de inculpatul B. C. D. și în temeiul disp.art. 145 Cod procedură penală s-a dispus înlocuirea măsurii preventive a arestării cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea pe o durată de 30 de zile, începând cu 15.II.2012 și până la 15.III.2012. pe cale de consecință, în conformitate cu art. 145 alin. 1 ind. 1 Cod procedură penală s-au impus în sarcina inculpatului obligațiile corelative prevăzute sub literele a-e al articolului sus menționat, până la soluționarea definitivă a cauzei.
În motivarea încheierii penale pronunțată de Curtea de A. C., sus menționate, s-a reținut că din probele existente până la acea dată, rezultă existența indiciilor temeinice că inculpatul este autorul faptelor pentru care este cercetat, fiind îndeplinite disp.art. 143 Cod procedură penală. S-a mai reținut că inculpatul recurent a avut o atitudine sinceră de recunoaștere a faptelor pentru care este cercetat, colaborând cu organele de cercetare penală, facilitând identificarea altor făptuitori, că nu are antecedente penale și pe de altă parte că urmărirea penală este aproape finalizată. În ce privește pericolul pentru ordinea publică pe care l-ar reprezenta lăsarea în libertate a inculpatului s-a apreciat că acesta s-a estompat, constatându-se că există garanții că, odată lăsat în libertate conduita procesuală a inculpatului să fie cea corectă, iar prin înlocuirea măsurii privative de libertate cu o măsură restrictivă de libertate, inculpatul va putea fi supravegheat și monitorizat, în conformitate cu obligațiile impuse de art. 145 Cod procedură penală.
S-a statuat și în legătură cu caracterul excepțional al măsurii arestării preventive, în conformitate cu jurisprudența CEDO, apreciindu-se că, în cazul inculpatului B. C. D. urmărirea penală se poate desfășura și fără privarea sa de libertate, fiind îndestulătoare la acel moment procesual, măsura restrictivă a obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu.
În ce-l privește pe inculpatul H. D. A., se reține că prin Î. penală nr.
20/CC/2012 pronunțată de Tribunalul Bistrița Năsăud la 7.III.2012 în dosarul penal nr. (...) s-a admis cererea inculpatului de înlocuire a măsurii arestului preventiv cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu pe o durată de 30 de zile, începând cu 7.III.2012 și până la 5.IV.2012 inclusiv și s- a dispus ca pe durata măsurii obligării de a nu părăsi localitatea, în conformitate cu disp.art. 145 alin. 1 ind. 1 Cod procedură penală, s-au impus inculpatului obligațiile prevăzute sub literele a-e din articolul respectiv, în conformitate cu dispozițiile încheierii.
Pentru a dispune în acest sens s-a reținut că inculpatul a avut atitudine sinceră pe parcursul urmăririi penale, colaborând cu organele de cercetare penală, acesta denunțându-se cu privire la unele fapte, cercetările penale fiind finalizate cu privire la el, că inculpatul nu are antecedente penale, că a rămas în sfera infracțională o perioadă relativ scurtă, de 3 luni de zile, astfel că pericolul pe care l-ar reprezenta lăsarea inculpatului în libertate este scăzut, estompat, cu atât mai mult cu cât prin obligațiile impuse acesta va putea să fie supravegheat și monitorizat, astfel ca desfășurarea procesului penal să poată să se desfășoare în bune condiții.
S-a apreciat și că scopul măsurii preventive astfel cum a fost precizat de art. 136 Cod procedură penală, poate fi atins și prin luarea față de inculpat a unei măsuri mai puțin restrictive.
Această încheiere a fost menținută prin încheierea penală nr. 435/R/2012 pronunțată de Curtea de A. C. la 14.III.2012.
În speță, primul termen de judecată în instanță a fost stabilit la (...), termen la care cauza s-a amânat pentru lipsa de apărare a inculpatului H. D. A. pentru termenul din 23 mai 2012.
T. a apreciat că în speță nu s-au schimbat în nici un fel temeiurile avute în vedere de instanțele ce au dispus luarea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu față de ambii inculpați cercetați în prezenta cauză.
Pe de altă parte s-a reținut și că de la data la care față de inculpați s-a dispus luarea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea, a trecut o perioadă scurtă de timp, pentru desfășurarea cercetării judecătorești și a procesului penal în bune condiții impunându-se luarea acestei măsuri dispuse anterior, măsură pe durata căreia în sarcina inculpaților se pot impune acele obligații legale care asigură o atitudine corespunzătoare a acestora prin monitorizarea și supravegherea lor, atât pentru ca să nu se poată sustrage de la judecată, cât și pentru ca să nu poată comunica între ei, cu martorii și ceilalți învinuiți din dosar și totodată, pentru a preveni săvârșirea unor noi infracțiuni de către inculpați.
În ce privește măsura preventivă aleasă, s-a apreciat că aceasta este cea potrivită atât raportat la natura și gravitatea activității infracționale reținute în sarcina inculpaților prin actul de sesizare al instanței, cât și la scopul măsurilor preventive, astfel cum este stabilit prin dispozițiile procedurale incidente.
Instanța a apreciat că interesul public de a se afla adevărul în cauză și de a se desfășura în bune condiții procesul penal au prioritate față de interesul particular al inculpaților de a nu se lua față de ei vreo măsură restrictivă de libertate sau de a se lua o măsură mai puțin restrictivă de libertate, cu atât mai mult cu cât nu s-a făcut dovada că prin măsura preconizată ar avea de suferit și vreun prejudiciu.
Pentru toate aceste considerente, s-a admis cererea precizată formulată în cauză, în conformitate cu dispozitivul încheierii pronunțate, dispunându-se luarea față de inculpați a măsurii obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu și totodată impunându-li-se și obligațiile legale prev. de art. 145 alin. 1 ind. 1 a-d Cod procedură penală și în plus, cea de a nu lua legătura între ei, cu învinuiții și ceilalți inculpați, precum și cu martorii precizați de rechizitoriul întocmit în dosarul dedus judecății (de sub litera e).
În conformitate cu art. 192 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs în termenul legal inculpatul H.
D. A. solicitând admiterea recursului, casarea încheierii atacate și rejudecând cauza, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună, în principal, respingerea propunerii parchetului, cu consecința punerii în stare de libertate a inculpatului, iar în subsidiar, aplicarea unei alte măsuri neprivative de libertate, respectiv măsura obligării de a nu părăsi țara.
În motivarea recursului se arată că, este real că nu a depus până la acest termen un contract de muncă, însă inculpatul este într-o perioadă de probă la societatea la care lucrează soția acestuia. Inculpatul a avut un comportament dezirabil și se apreciază că așa era și firesc și normal să-și caute un alt loc de muncă după ce a fost pus în libertate.
Dată fiind măsura luată cu ocazia înlocuirii măsurii arestului preventiv respectiv cea de a nu părăsi localitatea inculpatul nu a avut posibilitatea de a-și găsi un loc de muncă decât în Ș. M. fiind de notorietate că această comună oricât de mare ar fi, nu oferă o bursă a locurilor de muncă astfel încât o persoană să-și găsească loc de muncă.
Examinând probele dosarului Curtea va constata că recursul declarat în cauză este nefondat.
Instanța de fond în mod corect a apreciat că până în prezent nu s-au schimbat temeiurile avute în vedere de către instanță care au dispus luarea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu inclusiv față de inculpatul H. D. A., iar pe de altă parte a trecut o perioadă relativ scurtă de timp de la luarea acestei măsuri.
De asemenea în mod pertinent instanța de fond a apreciat că raportat la natura și gravitatea activității infracționale reținute în sarcina inculpatului prin actul de sesizare al instanței precum și la scopul măsurilor preventive măsura obligării de a nu părăsi localitatea este oportună și asigură derularea în condiții optime a procesului penal.
Este superfluă solicitarea inculpatului de a se dispune față de acesta măsura obligării de a nu părăsi țara în contextul în care acesta nu a dovedit prin probe certe că este angajat iar atribuțiile de serviciu îi impun deplasarea acestuia înafara localității de domiciliu.
Ca atare Curtea în baza art.385/15 pct.2 lit.b C.p.p. va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul H. D. A. împotriva încheierii penale f.nr. din 10 mai 2012 a T.ui B. N..
În baza art.189 C.p.p. se va stabili în favoarea Baroului de A. C.- suma de
100 lei onorar pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.
În baza art.192 alin.2 va obliga pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorar avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul H. D. A., domiciliat in comuna Ș. M. nr.165. jud. B. N., împotriva încheierii penale f.nr. din 10 mai 2012 a T.ui B. N..
Stabilește în favoarea Baroului de A. C.- suma de 100 lei onorar pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.
Obligă pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorar avocațial.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 18 mai 2012 .
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
I. C. M. V. C. I. C. I.
GREFIER M. N.
Red.I.C.M./S.M.D.
2 ex./(...) Jud.fond.B. D.
| ← Decizia penală nr. 558/2012, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 167/2012, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
