Decizia penală nr. 791/2012, Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECTIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR. (...)
DECIZIA PENALĂ NR.791/R/2012
Ședința publică din 21 mai 2012
Instanța compusă din:
PREȘEDINTE : ANA C., judecător
JUDECĂTOR : M. Ș.
L. M.
GREFIER : M. B.
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de A. C.- reprezentat prin procuror V. T.
S-au luat spre examinare recursurile declarate de către inculpații G. M. și M. F. împotriva sentinței penale nr.164 din 11 aprilie 2012 a J. T., pronunțată în dosarul nr. (...), inculpații fiind trimiși în judecată astfel:
- inculpatul G. M. pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prev.și ped.de art.211 al.1, al.2 lit.c, al.2/1 lit.a C.
- inculpatul M. F. pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prev.și ped.de art.211 al.1, al.2 lit.c, al.2/1 lit.a C., și cu aplicarea art.37 lit.a C.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul G. M., în stare de arest, asistat de către apărător desemnat din oficiu av.Bădău C. și inculpatul M. F., în stare de arest, asistat de către apărător desemnat din oficiu av.Bara S., ambii avocați din cadrul Baroului C., cu delegațiile la dosar.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, întrebați fiind de către instanță, inculpații G. M. și M. F., arată că își mențin recursurile formulate și sunt de acord să fie asistați de către apărătorii desemnați din oficiu.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul G. M., depune la dosar un memoriu care solicită a fi avut în vedere la soluționarea cauzei.
Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților pentru dezbaterea cauzei.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul G. M., solicită admiterea recursului formulat de către inculpat împotriva sentinței penale nr.164 din 2011, casarea acesteia iar în urma rejudecării cauzei, solicită pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie diminuat cuantumul pedepsei aplicate. Consideră că o pedeapsă de 5 ani este una mult prea mare, raportat la faptele comise. Mai mult, consideră că trebuie să se aibă în vedere ca o circumstanță atenuantă și atitudinea pe care a avut-o inculpatul, respectiv aceea de recunoaștere și de regret a infracțiunii, motiv pentru care a și solicitat judecarea în baza procedurii simplificate prev.de art.320/1 C.pr.pen.
Așadar, solicită a se ține seama de faptul că inculpatul a colaborat cu organele de cercetare, a avut o atitudine sinceră, contribuind la aflarea adevărului, motiv pentru care consideră că se impune reținerea circumstanțelor atenuante prev.de art.74 lit.c și 76 C.pr.pen., circumstanțe cărora instanța de fond nu le-a dat eficiență.
Pentru toate aceste motive, solicită admiterea recursului formulat, cu acordarea onorariului avocațial avansat din FMJ.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul M. F., în temeiul art.385/15 pct.2 lit.d C.pr.pen., solicită admiterea recursului cu consecința casării sentinței penale atacate, și, rejudecând cauza, să se pronunțe în principal o soluție de achitare prin prisma prev.art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.c C.pr.pen.
Solicită a se avea în vedere faptul că la dosarul cauzei nu există suficiente elemente din care să rezulte cu certitudine că inculpatul a săvârșit fapta pentru care a fost trimis în judecată. Acesta atât pe parcursul urmăririi penale cât și a cercetării judecătorești, a arătat că nu se face vinovat de săvârșirea faptei și că pe fondul băuturilor alcoolice, l-a căutat pe coinculpat, din dorința de a-l despărți de partea vătămată cu care se bătea.
În subsidiar, solicită a se proceda la o reindividualizare a pedepsei, pronunțând în final o hotărâre prin care să se micșoreze cuantumul pedepsei aplicate inculpatului, considerând că pedeapsa de 7 ani închisoare la care a fost condamnat este mult prea mare raportat la gradul de pericol social al infracțiunii săvârșite.
Solicită acordarea onorariului avocațial avansat din FMJ.
Reprezentantul M.ui P., solicită respingerea ambelor recursuri ca nefondate. În susținerea poziției procesuale arată că în ceea ce privește pe inculpatul
G. M., chiar dacă acestuia i s-au aplicat disp.art.320/1 C.pr.pen., consideră pedeapsa corect dozată raportat la toate împrejurările reținute corect și de către prima instanță, respectiv gravitatea în concret a faptei, raportat la modul de comitere, contribuția inculpatului și comiterea faptei precum și poziția sa procesuală.
În opinia sa, deși inculpatului i s-au reținut disp.art.320/1 C.pr.pen., acesta nu a recunoscut fapta așa cum este descrisă în actul de sesizare, minimizând ca efect al relației personale cu coinculpatul, contribuția acestuia la comiterea activității de tâlhărie, aspecte contrazise de întregul material probator, astfel încât prima instanță a dozat corect noile limite reduse cu 1/3, raportat și la antecedența penală a inculpatului.
În ce îl privește pe inculpatul M. F., nu consideră că există indicii că acesta nu a participat la comiterea faptei cu vinovăție penală specifică, instanța realizând de altfel o cercetare judecătorească pe baza materialul probator complex, ca urmare a modificărilor acestuia, făcând și o analiză pertinentă a acestor alterări raportat la materialul probator din faza de urmărire penală, ținând cont că s-a dovedit încercarea inculpatului M. de a obține înlăturarea vinovăției sale penale prin influențarea altor persoane și s-a avut în vedere relația părții vătămate, nejustificate și de altfel contrare tuturor probelor obiective administrate în faza de urmărire penală, începând cu procesul-verbal de constatare și declarațiile martorilor audiați.
Pe de altă parte, în ceea ce-l privește pe acest inculpat, raportat și la multiplele antecedente penale, inclusiv starea de recidivă, primul termen referindu-se tot la o infracțiune de tâlhărie, dozarea pedepsei în cuantumul realizat de prima instanță, apare legală, temeinică și satisfăcătoare prin prisma principiilor de individualizare.
Prin urmare, față de materialul probator din dosar, raportat la motivarea J. T. pe care o consideră dincolo de critică, recursurile sunt nefondate, motiv pentru care solicită respingerea acestora.
Inculpatul G. M., având ultimul cuvânt, solicită reducerea pedepsei, arătând că nu a săvârșit fapta cu intenție.
Inculpatul M. F., având ultimul cuvânt, solicită achitarea întrucât nu este vinovat.
C U R T E A :
Prin sentința penală nr. 164 din 11 aprilie 2012 pronunțată de Judecătoria Turda în baza art. 211 alin.1, alin.2 lit. c C. penal, alin. 2 ind. 1 lit.a C. penal, art. 37 lit. a C. penal, a fost condamnat inculpatul M. F. - fiul lui F. și V., născut la data de (...) în T., jud. C., cetățean român, studii - 2 clase, fără ocupație, cu antecedente penale, domiciliat în T., str. C.ului, nr. 86/B, jud. C., f.f.l. în T., str. Republicii, nr. 49, jud. C., CNP: 1., în prezent deținut la Penitenciarul Gherla, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, la pedeapsa închisorii în cuantum de 7 ani.
În baza art. 61 C. penal, s-a revocat beneficiul liberării condiționate din executarea pedepsei de 8 ani închisoare aplicate prin SP 2. a T. C. și contopește restul rămas neexecutat, de 848 zile închisoare, cu pedeapsa aplicată prin prezenta, in final inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 7 ani închisoare.
In baza art. 71 C. i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a tz II C. de la data rămânerii definitive a prezentei si pana la finalizarea executării pedepsei.
În baza art. 350 C. pr. penală, s-a menținut starea de arest preventiv a inculpatului.
În baza art. 88 C. penal, d s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive de la (...) la zi.
În baza art. 211 alin.1, alin.2 lit. c C. penal, alin. 2 ind. 1 lit.a C. penal, cu aplicarea art. 320 ind. 1 alin.1-4, 7 C. pr. penală, a fost condamnat inculpatul G. M. - fiul lui M. și L., născut la data de (...) în T., jud. C., cetățean român, studii -
4 clase, fără ocupație, cu antecedente penale, domiciliat în T., str. Ștefan cel Mare, nr. 12, jud. C., CNP: 1., în prezent deținut la Penitenciarul Gherla, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, la pedeapsa închisorii în cuantum de 5 ani.
In baza art. 71 C. i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a tz II C. de la data rămânerii definitive a prezentei si pana la finalizarea executării pedepsei.
În baza art. 350 C. pr. penală, s-a menținut starea de arest preventiv a inculpatului.
În baza art. 88 C. penal, s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive de la (...) la zi.
S-a constatat că nu s-au formulat pretenții civile în cauză.
In baza art. 191 alin. 1, 2 C.pr.pen. a obligat pe fiecare inculpat la plata către stat a sumei de câte 1200 lei, din care suma de 600 lei onorariu av. oficiu
Tomșa Stoian Tudor s-a avansat din FMJ.
Pentru a pronunța această sentință judecătoria a reținut că în data de (...) în jurul orelor 17,00 în timp ce se afla în zona Pieței Agroalimentare din centrul municipiului T. partea vătămată O. T. a fost acostată de către inculpații G. M. și M. F. pe care îi cunoștea din vedere.
Cei doi inculpați se aflau pe treptele magazinului unde se comercializează produse din pește din piața centrală, observând-o pe partea vătămată. În momentele următoare partea vătămată a fost lovită din spate cu pumnul în urechea stângă de către unul dintre inculpați și în zona feței de către celălalt inculpat după care ambii inculpați au prins partea vătămată de geacă, toți deplasându-se după un chioșc aflat în imediata apropiere. Aici, partea vătămată a fost lovită în față din nou cu pumnul acesta pierzându-și cunoștința pentru un timp scurt după care inculpatul M. F. i-a sustras din buzunarul interior al gecii portofelul, iar inculpatul G. M. i-a sustras din buzunarul exterior al gecii un pachet de țigări, un telefon mobil, marca Nokia 1100.
Întrucât părții vătămate îi curgea sânge din nas și din gură le-a solicitat celor doi inculpați să nu-l mai lovească pentru a se putea șterge de sânge moment în care inculpatul M. F. a căutat prin portmoneul părții vătămate și neidentificând nici o sumă de bani i l-a restituit acestuia.
În continuare, partea vătămată, profitând de neatenția celor doi inculpați care se aflau în stare de ebrietate a fugit, fiind observat de către martorii R. S. și M.
V., aceștia sesizând faptul că partea vătămată are mai multe leziuni ocazie cu care au și înțeles de la acesta că fusese agresat de către cei doi inculpați care îi sustrăseseră bunurile menționate.
Fiind alertate organele de poliție, au reușit identificarea celor doi inculpați, ocazie cu care asupra inculpatului G. M. a fost identificat telefonul mobil sustras de la partea vătămată, acesta fiind ridicat și predat acesteia ( f.65, 66 dosar u.p.).
Pentru leziunile suferite de partea vătămată, s-a dispus efectuarea unui
Raport de expertiză medico - legală care a stabilit că necesită 3 - 4 zile îngrijiri medicale (f. 26 dosar u.p.).
Starea de fapt descrisă mai sus reiese din declarațiile părții vătămate, ale martorilor și chiar ale inculpaților, precum și din procesul verbal de cercetare la fața locului și planșele foto aferente, dovezi de ridicare - predare telefon, raportul de constatare medico-legală
Martora Nap F. precizează că în data de (...), în jurul orelor 17,30, în timp ce se afla la serviciu, respectiv vânzătoare la un chioșc din P-ța centrală din municipiul T. a auzit în spatele chioșcului mai multe zgomote specifice unei agresiuni, iar ulterior i - a observat pe cei doi inculpați, pe care i-a recunoscut dintr-un album de fotografii la sediul poliției, în momentul în care au ieșit din spatele chioșcului menționat.
Martorul M. V. precizează faptul că în data de (...), în jurul orelor 17,30, în timp ce se afla la standul de flori pe care îl deține în p-ța centrală a observat că partea vătămată avea mai multe urme de agresiune și sânge, aceasta aducându-i la cunoștință că cei doi inculpați l-au bătut și i-au sustras telefonul mobil.
Aceste împrejurări au fost confirmate și de martora R. S. și de martorul C.
G.
Declarațiile inculpatului G. au fost oscilante pe parcursul cercetării sale, comportamentul său arătând că avea intenția, pe de o parte, de a găsi diverse justificări pentru a nu fi tras la răspundere, iar pe de altă parte, de a-l exonera pe inculpatul M. de răspundere.
Astfel, în prima sa declarație (f. 28 dosar u.p.) a recunoscut comiterea faptei, precizând însă că inculpatul M. nu a agresat partea vătămată, acest inculpat intervenind doar pentru a-l despărți pe inculpatul G. de partea vătămată care ripostase la agresiunea inculpatului G.
În următoarea declarație (f. 31 dosar u.p.), inculpatul, după ce susține că nu își mai menține prima declarație, a aratat că ambii inculpați au agresat partea vătămată, însă neagă sustragerea vreunui bun al părții vătămate și nu oferă o explicație cu privire la faptul că asupra sa a fost găsit telefonul părții vătămate.
În cea de-a treia declarație (f. 34 dosar u.p.), inculpatul G. a recunoscut că a agresat partea vătămată, precizând că inculpatul M. i-a cerut să își asume integral comiterea faptei întrucât ar putea scăpa din cauza tulburărilor psihice.
În următoarea declarație (f. 35 dosar u.p.) inculpatul G. a aratat că nu-și mai amintește ce s-a petrecut acolo, recunoaște că a sustras telefonul mobil, însă neagă exercitarea agresiunilor.
Cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală, inculpatul G. a recunoscut agresarea părții vătămate, negând sustragerea bunului.
A. atitudine a inculpatului denotă nesinceritatea acestuia cu privire la desfășurarea incidentului.
Inculpatul M. nu a recunoscut comiterea faptei, susținând că doar a intervenit pentru a aplana conflictul iscat între inculpatul G. (care îi aplica lovituri părții vătămate) și partea vătămată care ripostase.
Declarațiile părții vătămate date imediat după comiterea faptei, precum și ulterior în fața polițiștilor și a procurorului conțin o prezentare cronologică și detaliată a întregului incident, așa cum instanța a reținut-o mai sus. A. stare de fapt a fost confirmată și de declarațiile martorilor audiați care au perceput informațiile relatate imediat ce fapta a fost comisă, precum și de recunoașterea, în cele din urmă, de către inculpatul G., a comiterii faptei.
Împrejurarea că partea vătămată a nuanțat în fața instanței declarațiile sale nu poate avea ca efect înlăturarea stării de fapt menționate cât timp partea vătămată nu a explicat într-un mod verosimil schimbarea declarațiilor sale prin aceea că nu mai știe exact care dintre inculpați l-a agresat, aceste susțineri fiind în contradicție evidentă cu relatările anterioare ale sale în care a fost explicit , ale martorilor și chiar ale inculpaților.
Susținerile inculpatului M. potrivit căreia a intervenit doar să-i despartă pe inculpatul G. și pe partea vătămată au fost înlăturate de probele evidențiate anterior.
Din analiza materialului probator expus anterior rezultă că inculpații sunt autorii infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată.
În drept, fapta inculpatului G. M. care, în data de (...), în jurul orelor
17,30, în loc public și împreună cu inculpatul M. F. a sustras prin întrebuințarea de violențe, de la partea vătămată O. T. , suma de 3,60 lei , un pachet de țigări, un telefon mobil Nokia 1100 cu cartelă și un portofel , întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie, prev. și ped. de art. 211 al. 1, al. 2 lit. c, al. 2 ind. 1 lit. a C. pen.
Fapta inculpatului M. F. care, în data de (...) , în jurul orelor 17,30, în loc public și împreună cu inculpatul G. M. a sustras prin întrebuințarea de violențe, de la partea vătămată O. T., suma de 3,60 lei , un pachet de țigări, un telefon mobil Nokia 1100 cu cartelă și un portofel, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie, prev. și ped. de art. 211 al. 1, al. 2 lit. c, al. 2 ind. 1 lit. a
C. pen.
Față de inculpatul M. F. sunt aplicabile prevederile art. 37 lit. a C. pen., referitoare la recidiva postcondamnatorie întrucât a fost condamnat anterior în nouă rânduri pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, iar prin S. penală nr.2. a T. C. a fost condamnat la 8 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, fiind arestat la data de (...) și eliberat la data de (...) condiționat, cu un rest de 848 zile de închisoare.
La individualizarea pedepsei la care a fost condamnat fiecare inculpat instanța a avut in vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 C., cu referire împrejurările comiterii faptei - în loc public, perseverența infracțională a inculpaților care au mai suferit anterior condamnări, atitudinea de recunoaștere a inculpatului G. și de negare a inculpatului M., împrejurarea că prejudiciul a fost recuperat.
Prin urmare, în baza art. 211 alin.1, alin.2 lit. c C. penal, alin. 2 ind. 1 lit.a
C. penal, art. 37 lit. a C. penal, l-a condamnat pe inculpatul M. F., pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, la pedeapsa închisorii în cuantum de 7 ani.
În baza art. 61 C. penal, a revocat beneficiul liberării condiționate din executarea pedepsei de 8 ani închisoare aplicate prin SP 2. a T. C. și a contopit restul rămas neexecutat, de 848 zile închisoare, cu pedeapsa aplicată prin prezenta, in final inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 7 ani închisoare.
In baza art. 71 C. a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a tz II C. de la data rămânerii definitive a prezentei si pana la finalizarea executării pedepsei.
Întrucât temeiurile avute în vedere cu ocazia luării și menținerii măsurii arestului preventiv subzistă în continuare, în baza art. 350 C. pr. penală, a menținut starea de arest preventiv a inculpatului.
În baza art. 88 C. penal, a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive de la (...) la zi.
În baza art. 211 alin.1, alin.2 lit. c C. penal, alin. 2 ind. 1 lit.a C. penal, cu aplicarea art. 320 ind. 1 alin.1-4, 7 C. pr. penală, l-a condamnat pe inculpatul G. M., pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, la pedeapsa închisorii în cuantum de 5 ani.
In baza art. 71 C. a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a tz II C. de la data rămânerii definitive a prezentei si pana la finalizarea executării pedepsei.
Întrucât temeiurile avute în vedere cu ocazia luării și menținerii măsurii arestului preventiv subzistă în continuare, în baza art. 350 C. pr. penală, a menținut starea de arest preventiv a inculpatului.
În baza art. 88 C. penal, a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive de la (...) la zi.
S-a constatat că nu s-au formulat pretenții civile în cauză.
Împotriva sentinței mai sus menționate au declarat recurs inculpații G. M. și
M. F. solicitând, în principal, reducerea pedepselor ce le-au fost aplicate pentru infracțiunea reținută în sarcina lor.
Apărătorul desemnat din oficiu al inculpatului G. M. a apreciat că o pedeapsă de 5 ani închisoare este mult prea severă raportat la condițiile concrete în care a fost comisă fapta dedusă judecății și că nu s-a ținut cont de atitudinea sinceră pe care inculpatul a avut-o pe parcursul procesului penal și de faptul că a solicitat judecarea cauzei în baza procedurii simplificate.
Inculpatul M. F., prin apărătorul din oficiu, a solicitat în principal achitarea sa în baza art.11 pct.2 lit.a rap. la art.10 lit.c C. deoarece la dosarul cauzei nu există suficiente probe din care să rezulte cu certitudine că a săvârșit fapta pentru care a fost trimis în judecată. În subsidiar, a cerut a-i fi redusă pedeapsa de 7 ani închisoare care a fost aplicată de instanța fondului.
Analizând recursurile declarate din prisma motivelor invocate, a probatoriului administrat și a disp. art. 3856 alin.3 C. Curtea constată că acestea sunt nefondate pentru următoarele considerente:
Instanța fondului, constatând că în faza de urmărire penală au fost administrate în condiții de legalitate și de către un organ competent probe suficiente pentru a dovedi fără putință de tăgadă vinovăția inculpatului G. M., având în vedere și poziția procesuală exprimată de acesta cu ocazia audierii în ședința publică din data de 1 febr.2012, a făcut o corectă aplicare a disp. art.
3201 C.
Având în vedere că coinculpatul M. F. nu a dorit să dea declarații în fața instanței fondului arătând că își menține declarația dată în fața organelor de urmărire penală s-a procedat la judecarea cauzei pe procedura dreptului comun audiindu-se partea vătămată O. T., martorii R. S., M. V., Nap F. și C. G.
Aceste probe administrate în mod direct și nemijlocit de către instanță cu ocazia cercetării judecătorești, coroborate cu probele administrate de organele de urmărire penală, respectiv procesul verbal de cercetare la fața locului și planșe foto, raportul de constatare medico-legală din care rezultă că partea vătămată prezintă leziuni corporale ce s-au putut produce prin lovire cu corp dur și ce necesită 3-4 zile de îngrijiri medicale în vederea vindecării precum și cu dovezile de ridicare primire de la f.70,71 d.u.p. dovedesc fără putință de tăgadă că inculpații se fac vinovați de comiterea infracțiunii de tâlhărie reținută în sarcina lor, respectiv că în data de 14 dec. 2011 în jurul orelor 17,30, în loc public, respectiv în zona Pieței Agroalimentare din centul mun. T., au sustras prin întrebuințarea de violență de la partea vătămată O. T. mai multe bunuri.
Solicitarea inculpatului M. F. de a fi achitat deoarece nu a comis fapta reținută în sarcina sa ci doar inculpatul G. M. a fost autorul infracțiunii este combătută de mijloacele de probă administrate în cauză, respectiv din declarația părții vătămate O. T. care a declarat că a fost agresat de către ambii inculpați pe care îi cunoștea arătând în mod expres că inculpatul M. F. împreună cu coinculpatul G. l-au prins de geacă, l-au târât în spatele unui chioșc unde au continuat să îl lovească căutându-l prin buzunare. A. declarație a părții vătămate se coroborează cu declarația inculpatului G. M., cu cele ale martorilor Nap F. care i-a identificat pe ambii inculpați în preajma chioșcului unde s-a desfășurat activitatea infracțională, cu depoziția martorului M. V. căreia partea vătămată i-a relatat imediat după comiterea infracțiunii că a fost agresat de către ambii inculpați care l-au deposedat de bunuri ,dar și cu declarația martorei R. S. care i- a văzut pe cei trei, respectiv pe inculpați și pe partea vătămată împreună atât înainte ,cât și imediat după comiterea infracțiunii.
Apreciem așadar, raportat la cele expuse anterior, că și vinovăția inculpatului M. F. este dovedită fără putință de tăgadă.
În drept, faptele celor doi inculpați întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie prev. de art.211 alin.1, alin.2 lit.c, alin.21 lit.a C. cu aplic.art.37 lit.a Cp în ceea ce-l privește pe inculpatul M. F.
Pedepsele aplicate celor doi inculpați de 7 ani închisoare inculpatului M. și respectiv 5 ani închisoare coinculpatului G. au fost just individualizate având în vedere gradul de pericol social concret al faptei săvârșite, împrejurările în care aceasta a fost comisă respectiv în loc public, pe timp de zi, prin agresarea repetată a părții vătămate și sustragerea tuturor bunurilor de valoare pe care aceasta le avea asupra ei, dar și prin atitudinea pe care inculpații au avut-o pe parcursul procesului penal negând la început comiterea infracțiunii, inculpatul G., și menținând aceeași opoziție de nerecunoaștere și neasumare a responsabilității inculpatul M., dar și antecedentele penale ale inculpaților ambii suferind anterior condamnări care în ceea ce îl privește pe inculpatul M. a atras starea de recidivă postcondamnatorie raportat la pedeapsa de 8 ani închisoare aplicată pentru comiterea unei infracțiuni de tâlhărie aplicată prin sent.pen.233 din (...) a T. C. fiind arestat la data de 23 mai 2005 și liberat la 25 ian.2011 cu un rest neexecutat de 848 zile.
În sarcina celor doi inculpați nu poate fi reținută niciuna din circumstanțele atenuante prev. de art.74 C. deoarece aceștia nu au recunoscut săvârșirea faptei, nu au avut o atitudine sinceră pe parcursul întregului proces penal, nu avut nicio conduită bună înainte de comiterea acestei infracțiuni, inculpatul M. suferind un număr de 13 condamnări începând cu anul 1996 și până în prezent, iar inculpatul G. M. 5 condamnări pentru infracțiuni comise începând cu anul 1998, condamnări pentru fapte comise în perioada minoratului
și nici nu au contribuit la repararea pagubei suferită de către partea vătămată.
Apreciem că pedepsele aplicate la minimul special prevăzut de lege sunt apte să contribuie la reeducarea inculpaților și la formarea unei atitudini corespunzătoare față de valorile ocrotite de legea penală.
Constatând că nu există motive de nelegalitate sau de netemeinicie a hotărârii atacate Curtea va respinge ca nefondate recursurile declarate de către inculpați conform dispozitivului cu consecința directă a obligării inculpaților la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat cu prezentul recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE :
Respinge ca nefondate recursurile declarate de către inculpații G. M. și M.
F. împotriva sentinței penale nr. 164 din 11 aprilie 2012 a J. T..
Potrivit articolului 88 Cod Penal deduce din pedeapsa aplicată inculpaților timpul arestului preventiv, începând cu data de (...) și până în prezent.
Stabilește în favoarea Baroului C. - suma de 2. lei onorar pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.
Obligă pe inculpații recurenți să plătească în favoarea statului suma de câte 450 lei cheltuieli judiciare, din care câte 300 lei reprezentând onorar avocațial.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 21 mai 2012.
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | GREFIER | |
ANA C. M. Ș. | L. M. | M. B. |
Red.MȘ Dact.SzM/3ex. (...)
← Decizia penală nr. 1627/2012, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 10/2012, Curtea de Apel Cluj → |
---|