Decizia penală nr. 80/2012, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR.(...)
DECIZIA PENALĂ NR.80/A/2012
Ședința publică din 19 aprilie 2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: D. P., judecător
JUDECĂTOR: M. B.
GREFIER: D. S.
P. de pe lângă Curtea de A. C. reprezentat prin procuror: D. SUCIU
S-a luat spre examinare apelul declarat de inculpatul C. V. împotriva sentinței penale nr.12/15 februarie 2012 a T.ui S., pronunțată în dosar nr.(...), trimis în judecată pentru săvârșirea tentativei la infracțiunea de omor calificat, prev.de art.20 Cod penal raportat la art.174 alin.1, art.175 alin.1 lit.c Cod penal.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul, aflat în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu, av.V. Flavia, din Baroul Cluj, cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care inculpatul arată că-și menține apelul declarat împotriva sentinței T.ui S. și că este de acord să fie asistat de apărătorul desemnat din oficiu. Totodată, arată că nu are de făcut completări la declarațiile date până în prezent.
Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul pentru susținerea apelului.
Apărătorul inculpatului solicită admiterea apelului, desființarea sentinței atacate și judecând cauza, să se dispună reducerea pedepsei aplicate, având în vedere criteriile generale prev.de art.72 C.pen., sinceritatea inculpatului, gradul de pericol social al faptei și împrejurarea că victima dorește să se împace cu inculpatul. S. să se țină seama la pronunțarea soluției de valorile acceptate de societate și de practica instanțelor judecătorești. Cu onorariu avocațial din FMJ.
Reprezentantul P.ui solicită respingerea apelului declarat de inculpat ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței atacate, apreciind că pedeapsa aplicată este pe măsura gravității faptei comise.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită reducerea pedepsei aplicate, iar ca modalitate de executare să se dispună suspendarea condiționată a executării pedepsei, având în vedere că nu are antecedente penale, iar mama lui este în vârstă de 80 ani și este nevăzătoare.
C U R T E A :
Asupra apelului penal de față,
În baza lucrărilor dosarului constată că Tribunalul Sălaj prin sentința penală nr.12 din (...) a condamnat pe inculpatul C. V. (fiul lui P. și M., născut la data de (...) în S. S., com. Chieșd jud. S., domiciliat în S. S. nr.95 com. Chieșd jud. S., necăsătorit, stagiul militar satisfăcut CNP 1.);
În baza art. 20 raportat la art.174 alin.1 și art.175 lit.c Cod penal, cu aplicarea art.3201 alin.4 și 7 Cod procedură penală, la: 5 (cinci) ani închisoare și 2 (doi) ani interzicerea drepturilor, prev.de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal, după executarea pedepsei
S-a făcut aplicarea art.71 raportat la art.64 lit.a teza a II-a lit.b Cod penal, pe timpul executării pedepsei închisorii.
S-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului și deduce din pedeapsă prevenția, începând cu data de (...), la zi.
S-a dispus păstrarea la camera de corpuri delicte a T.ui S. respectiv camera de corpuri delicte a P.ui de pe lângă Tribunalul Sălaj, până la soluționarea definitivă a cauzei, a următoarelor mijloace materiale de probă: un cuțit din metal a cărui mâner face corp comun cu lama și două probe biologice ridicate de pe pardosea.
S-a constatat că partea vătămată C. I. (fratele inculpatului) și S. J. de A.-S., nu s-au constituit părți civile în proces.
A fost obligat inculpatul la despăgubiri materiale în sumă de 2314,73 lei, actualizată cu dobânda de referință B., de la data de (...) și până la plata integrală, către partea civilă S. J. de U.
A fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 900 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 600 lei, reprezintă onorar pentru apărător din oficiu, în faza de urmărire penală și judecată, ce va fi avansată către Baroul de A. S.
(av.Opriș Anastasia) din fondurile M.ui Justiției și Libertăților Cetățenești.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut în fapt următoarele:
La data de (...), in jurul orelor 03,20 organele de politie din cadrul Sectiei de P. R. nr. 8 S. au fost sesizate prin intermediul serviciului unic apel de urgenta
112 , de catre partea vatamata C. I. despre faptul ca in noaptea de (...)/(...), in jurul orelor 3,00, a fost injunghiat cu un cutit de catre fratele sau, inculpatul C. V., in timp ce se aflau in casa parinteasca situata in localitatea S. S. nr 95, comuna C. La fata locului s-a deplasat echipa operativa condusa de catre procurorul criminalist din cadrul P.ui de pe langa T. S., ocazie cu care s-a constatat ca cele reclamate de catre partea vatamata se confirma.
Inculpatul C. V. locuieste in localitatea S. S. in acelasi imobil cu mama sa C. M. si cu partea vatamata , fratele sau C. I. . Partea vatamata C. I. a locuit o perioada indelungata de timp in localitatea A. , pana in urma cu trei ani de zile , cand s-a intors la locuinta parinteasca.
Dupa acest moment intre cei doi frati au inceput sa apara neintelegeri, inculpatul reprosandu-i partii vatamate ca s-a intors acasa pentru a pune mana pe casa parinteasca. Pe acest fond intre inculpat si partea vatamata existau certuri dese si chiar amenintari cu moartea, iar atunci cand erau sub influenta bauturilor alcoolice acestia exercita si acte de violenta unul asupra celuilalt .
In seara zilei de (...) partea vatamata C. I. s-a dus de acasa, prin sat iar inculpatul C. V., impreuna cu mama sa, martora C. M., au ramas acasa, uitandu- se la televizor. Pe parcursul serii atat C. I. cat si C. V. au consumat bauturi alcoolice. Partea vatamata C. I. s-a intors acasa in jurul orelor 02,00 noaptea si s- a pus sa manance, continuand sa consume tuica si vin impreuna cu C. V..
La un moment dat intre cei doi frati a inceput o cearta, pe motivul ca partea vatamata a baut din paharul cu vin al inculpatului, iar acesta din urma a luat in mana un cutit de bucatarie. A. a intervenit martora C. M. care i-a luat inculpatului C. V. cutitul din mana. Inculpatul C. V. a iesit afara din casa iar martora C. M. a luat toate cutitele care erau in casa si le-a pus intr-o lada de carton pe care a ascuns-o sub lada de haine., unde a si fost gasita de catre organele de urmarire penala.
Inculpatul C. V. a luat din curte un cutit al carui maner face corp comuna cu lama si este din metal si a intrat din nou in casa, continuand sa se certe cu fratele sau . In acel moment martora C. M. a iesit afara din casa si s-a deplasat la vecina sa G. V. .
După ce a reintrat in casa C. V. i-a aplicat o lovitura cu cutitul descris mai sus partii vatamate C. I., in zona toraco-abdominala, lovitura penetranta In momentul agresiunii inculpatul si partea vatamata se aflau in zona usii despartitoare dintre cele doua camere ale locuintei. In urma acestei lovituri partea vatamata a inceput sa sangereze puternic si a anuntat salvarea prin intermediul serviciului unic de urgenta 112.
La fata locului s-a deplasat politia si salvarea iar intre timp si martora C. M. a juns la domiciliu insotita de martorul G. I., constand si ei cele intamplate.
Partea vatamata a fost transportata la S. J. de U. Z. unde a fost supusa imediat unei interventii chirurgicale.
Potrivit concluziilor medico-legale provizorii, partea vătămată C. I. a prezentat un traumatism toraco-abdominal prin agresiune umană (lamă de cuțit), plagă penetrantă hipocondru stâng cu eviscerare de epilon, secțiunea rebordului costal stâng, plagă la nivelul epilonului, secțiunea arterei și venei subcostale X stângi. Leziunile s-au putut produce prin lovire activă cu un corp tăietor-înțepător
(posibil cuțitul corp delict). În urma leziunilor, care pot data din (...), viața victimei a fost pusă în pericol.
Inculpatul a fost reținut la data de (...), ora 11,40 de către P. de pe lângă
Tribunalul Sălaj , pentru 24 de ore iar prin incheierea penala nr 1/C din (...) a T.ui S., fata de inculpat a fost luata masura arestarii preventive pe o durata de 29 de zile incepand cu data de (...), pana la data de (...), măsură care a fost prelungită și menținută pe tot parcursul procesului penal.
Prin declarațiile date, atât în cursul urmăririi penale cât și în fața instanței, partea vătămată C. I., fratele inculpatului, a arătat că nu înțelege să se constituie parte civilă în procesul penal, neavând pretenții față de inculpat.
S. J. de U. Z. s-a constituit parte civilă în proces încă din cursul urmăririi penale, cu suma de 2314,73 lei, actualizată cu dobânda de referință B., până la data plății efective, reprezentând medicamente, îngrijiri medicale și alte cheltuieli de spitalizare a părții vătămate C. I., în perioada 01.01-(...) iar S. J. de A. S., nu s- a constituit parte civilă în procesul penal (f.60-71).
Prin declarațiile date în cursul urmăririi penale inculpatul a recunoscut faptul că între el și fratele său, partea vătămată C. I., există neînțelegeri mai vechi legate de moștenire, neînțelegeri apărute după moartea tatălui lor, la data de (...) și din cauza acestor neînțelegeri au existat între ei mai multe scandaluri și chiar acte de violență. Pe fondul acestor neînțelegeri și a consumului de băuturi alcoolice a avut loc și agresiunea cu cuțitul asupra fratelui său, în noaptea de (...)/(...).
În ședința de azi, inculpatul a arătat că recunoaște săvârșirea faptei reținută în sarcina sa prin actul de sesizare și dorește ca judecata să aibă loc pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, pe care le cunoaște și le însușește, în conformitate cu prevederile art.3201 Cod procedură penală.
Soluționând așadar cauza, pe baza materialului probator existent la dosar, în conformitate cu prevederile art.3201Cod procedură penală, și a stării de fapt reținută prin actul de sesizare a instanței, în drept, tribunalul a reținut că fapta inculpatului C. V., de a aplica o lovitura cu un cutit in zona toraco-abdominala a partii vatamate C. I., fratele sau, cauzandu-i leziuni ce au pus in pericol viata victimei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă la omor calificat, prev. și ped. de art. 20 Cod penal, raportat la art.174 alin.1, 175 alin.1 lit.c Cod penal, urmînd a fi condamnat la o pedeapsă minimă de 5 (cinci) ani închisoare, cu privare de libertate și interzicerea drepturilor prev.de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, pe o durată de 2 (doi) ani, după executarea pedepsei închisorii.
La cuantificarea și individualizarea pedepsei, instanța a ținut cont de limitele legale de pedeapsă, după reducerea lor cu o treime, potrivit art.3201 alin.(7) Cod procedură penală, precum și, în conformitate cu prev.art.72 și art.181 alin.2 Cod penal, de circumstanțele reale ale săvârșirii faptei respectiv starea de ebrietate a inculpatului, precum și de circumstanțele personale respectiv vârsta inculpatului și lipsa antecedentelor penale, fără a neglija însă comportamentul agresiv al acestuia în situații similare, față de fratele său, pe fondul unor neînțelegeri mai vechi privind dreptul la moștenire asupra casei părintești.
Fiind vorba de pedeapsa închisorii, instanța a facut aplicarea art.71 raportat la art.64 lit.a teza a II-a lit.b Cod penal, privind pedeapsa accesorie a interzicerii unor drepturi, din momentul în care hotărârea de condamnare rămâne definitivă și până la terminarea executării pedepsei.
În baza art.350 Cod procedură penală și art.88 Cod penal, instanța a menținut măsura arestării preventive a inculpatului raportat la pedeapsa aplicată și conduita acestuia față de membrii familiei și a dedus din pedeapsă prevenția, începând cu data de (...), la zi.
În baza art.109 Cod procedură penală, instanța a dispus păstrarea la camera de corpuri delicte a T.ui S., respectiv camera de corpuri delicte a P.ui de pe lângă Tribunalul Sălaj, până la soluționarea definitivă a cauzei, a următoarelor mijloace materiale de probă: un cuțit din metal a cărui mâner face corp comun cu lama și două probe biologice ridicate de pe pardosea.
În ce privește soluționarea laturii civile a cauzei, instanța a constatat că partea vătămată C. I. (fratele inculpatului) și S. J. de A.-S., nu s-au constituit părți civile în proces.
În baza art.14 Cod procedură penală comb. cu art.998-999 Cod civil, a obligat pe inculpat la despăgubiri materiale în sumă de 2314,73 lei, actualizată cu dobânda de referință B., de la data de (...) și până la plata integrală, către partea civilă S. J. de U.
Împotriva sentinței instanței de fond a declarat apel inculpatul C. V. solicitând admiterea căii de atac promovate, desființarea hotărârii pronunțate de tribunal și judecând pe fond cauza, reducerea pedepsei mult sub minimul special prevăzut de lege, întrucât are o mamă grav bolnavă și bătrână, în întreținere, solicitând totodată și suspendarea condiționată a executării pedepsei, conform art.81 C.pen.
Curtea examinând apelul promovat prin prisma motivului invocat, ajunge la următoarele constatări:
Verificând modul în care instanța de fond a analizat critica privind individualizarea pedepsei principale aplicată inculpatului C. V., constată că a respectat toate regulile ce caracterizează stabilirea pedepsei, atât în ceea ce privește cuantumul, cât și modalitatea de executare, în sensul unei evaluări concrete a criteriilor statuate de legiuitor în dispozițiile art.72 din Codul penal, evidențiind gravitatea faptei comise, prin prisma circumstanțelor reale efective, dar și a circumstanțelor personale ale inculpatului, nu numai a celor legate de comportamentul procesual, cât și a celor care vizează strict persoana acestuia, aprecierea, fiind făcută fără o preeminență a vreunuia din criteriile arătate, precum și consecințele pedepsei și a modalității de executare privative de libertate, prin prisma funcțiilor unei asemenea sancțiuni.
Curtea, în baza propriei analize, față de critica formulată în sensul reducerii cuantumului pedepsei consideră că nu se impune a se da curs celor susținute, deoarece nu s-ar putea da eficiență într-un mod prioritar circumstanțelor personale, în raport cu celelalte, față de regula examinării plurale a criteriilor ce caracterizează individualizarea judiciară a pedepselor.
Curtea consideră că pedeapsa principală de 5 ani închisoare, cu executare prin privare de libertate, reprezintă o pedeapsă proporțională, atât cu gravitatea efectivă a faptei comise de apelant, concretizată prin modul în care acesta a acționat, respectiv la 1 ianuarie 2012 pe fondul consumului de alcool a încercat să-și ucidă fratele, aplicându-i mai multe lovituri cu cuțitul în regiunea toracică și ea reliefează periculozitatea excesivă a modului de operare al acestuia, cât și profilul socio-moral și de personalitate a apelantului, a cărui atitudine în societate și procesuală în cauză, este parțial pozitivă. De relevat, că inculpatul a uzat de procedura prev de art. 3201 Cod procedură penală, recunoscându-și vinovăția și dorind ca judecarea cauzei să se realizeze în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.
Față de modul concret de săvârșire a faptei, cuantumul pedepsei principale de 5 ani închisoare, asigură realizarea concretă a scopurilor pedepsei, iar executarea sa, prin privare de libertate, va da posibilitate inculpatului, ca prin programele educaționale desfășurate și în mediu închis, cu valorificarea aptitudinilor acestuia, să conducă, chiar și prin restrângerea libertății presupusă de o asemenea modalitate de executare la conștientizarea consecințelor faptei sale, în vederea unei reinserții sociale reale a acestuia.
Nu se impune suspendarea condiționată a executării pedepsei, întrucât fapta comisă de inculpat este o infracțiune contra vieții, cu un pericol social ridicat, o asemenea modalitate de executare neasigurând o reinserție socială corespunzătoare a acestuia.
Cuantumul sancțiunii nu se impune a fi redus față de gravitatea faptei comise, consecințele acesteia, rezonanța în comunitate și a reacției pe care societatea prin organele judiciare trebuie să o aibă, față de săvârșirea unor asemenea infracțiuni contra vieții, așa încât apelul inculpatului apare ca nefondat, respingându-se în baza art. 379 pct 1 lit b Cod procedură penală.
Se va mentine starea de arest a inculpatului C. V. conform art. 350 C.p.p..
În conformitate cu disp.art.160b cod proc.pen. dacă instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea preventivă impun în continuare privarea de libertate a inculpatului sau că există temeiuri noi care justifică această măsură, dispune menținerea acesteia.
Cum, în cauză, temeiul arestării îl constituie dispozițiile art. 148 alin.1 lit.f cod proc.pen. și acesta nu a dispărut, iar în cursul judecății în primă instanță s-a stabilit vinovăția inculpatului urmează a se constata că se impune necesitatea menținerii în continuare a măsurii arestării preventive.
Întrucât infracțiunea presupus a fi săvârșită denotă un deosebit grad de pericol social, inculpatul fiind, de altfel, condamnat la 5 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară de către instanța de fond, se impune menținerea stării de arest, persistând motivele ce au stat la baza luării acestei măsuri.
Constatând că sunt întrunite atât cerințele legislației interne, cât și prevederile art. 5 pct.1 lit. a și c din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, Curtea va menține starea de arest a inculpatului deținut în Penitenciarul Gherla, întrucât hotărârea provizorie de condamnare justifică privarea de libertate în scopul garantării executării pedepsei aplicate potrivit art. 5 paragraf 1 din CEDO (cauza Tommasi vs.Franța).
Chiar dacă hotărârea de condamnare a inculpatului pronunțată pe fond de
Tribunalul Sălaj nu are caracter definitiv, fiind apelată de către inculpat, ea este totuși de natură să justifice continuarea privării de libertate a acestuia, în condițiile art. 5 paragraf 1 lit. a din CEDO, astfel cum a fost interpretat de aceeași instanță în cauza Wemhoff contra Germaniei.
Cu privire la menținerea măsurii arestării preventive, în cauză s-a constatat că subzistă temeiurile prevăzute de art 148 lit f Cod procedură penală, respectiv sunt indicii temeinice de a se crede că inculpatul ar fi comis fapte pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și, de asemenea, sunt probe că lăsarea în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
În același timp nu se poate ignora împrejurarea că în speță, s-a pronunțat deja o condamnare de către tribunal pentru faptele deduse judecății.
Pericolul pentru ordinea publică nu se confundă cu pericolul social, dar acestea prezintă puncte de interferență, astfel că, în practica judiciară s-a conturat un punct de vedere majoritar, în sensul că pericolul concret pentru ordinea publică se apreciază atât în raport cu datele referitoare la faptă, adică natura și gravitatea infracțiunii comise, cât și cu rezonanța socială negativă produsă în comunitate ca urmare a săvârșirii acesteia, datele referitoare la persoana inculpatului, antecedentele penale ale sale. Numai criteriul referitor la pericolul social concret sau generic al infracțiunii săvârșite de inculpat nu poate constitui temei pentru luarea sau menținerea măsurii arestării preventive. O parte a doctrinei naționale a susținut că pentru infracțiuni deosebit de grave, cum sunt și infracțiunile contra vieții, probele referitoare la existența acestor infracțiuni și identificarea făptuitorului constituie tot atâtea probe cu privire la pericolul concret pentru ordinea publică, întrucât prin natura lor au o rezonanță și implicații negative asupra siguranței colective.
Prin urmare, există anumite tipuri de infracțiuni care, prin natura lor, conduc la ideea unui pericol concret pentru ordinea publică, fie prin amploarea socială a fenomenului infracțional pe care îl presupun și îl dezvoltă, fie prin impactul asupra întregii colectivități, și care justifică luarea măsurii arestării preventive. Este și cazul infracțiunilor de omor.
Art.5 paragraf 1 lit c din Convenție și implicit practica CEDO au dezvoltat noțiunea autonomă de „ motive plauzibile"; ( cauza Fox, Campbell și Hartley contra Regatului Unit, hotărârea din 30 august 1990). Această noțiune depinde de circumstanțele particulare ale fiecărui caz. Faptele pe care se bazează aceste motive plauzibile trebuie să fie nu doar autentice, ci și să convingă un observator independent că acea persoană este posibil să fi comis acea infracțiune, motive puse în evidență de circumstanțele particulare ale speței de față.
Din piesele dosarului rezultă fără putință de tăgadă că menținerea măsurii arestării preventive s-a făcut atât cu respectarea procedurii prevăzute de legea procesual penală, prin raportare și la dispozițiile constituționale cât și la cele din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Potrivit articolului 88 Cod Penal se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului timpul arestului preventiv, începând cu data de (...) și până în prezent.
Se va stabili în favoarea Baroului de A. C.- suma de 200 lei onorar pentru apărător din oficiu, avocat V. A., ce se va plăti din fondul M.ui Justiției, conform art.189 Cod procedură penală.
Inculpatul va fi obligat să plătească în favoarea statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorar avocațial, conform art.
192 alin.2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul C. V., detinut in Penitenciarul Gherla, împotriva sentinței penale nr. 12 din 15 februarie 2012 a T.ui S..
Mentine starea de arest a inculpatului.
Potrivit articolului 88 Cod Penal deduce din pedeapsa aplicată inculpatului timpul arestului preventiv, începând cu data de (...) și până în prezent.
Stabilește în favoarea Baroului de A. C.- suma de 200 lei onorar pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.
Obligă pe inculpatul C. V. să plătească în favoarea statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorar avocațial.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 19 aprilie 2012.
PREȘEDINTE | JUDECĂTOR | GREFIER | |
D. P. | M. B. | D. S. |
Red.D.P./M.N.
5 ex./(...) Jud.fond.-M. S.
| ← Decizia penală nr. 991/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 1206/2012, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
