Decizia penală nr. 814/2012, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECTIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR.(...)
DECIZIA PENALĂ NR.814/R/2012
Ședința publică din 28 mai 2012
Instanța compusă din: PREȘEDINTE : M. Ș., judecător JUDECĂTORI : L. M.
G. : M. B.
ANA C.
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de A. C. - reprezentat prin procuror V. T.
S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul S. D. B. împotriva sentinței penale nr.858 din 4 aprilie 2012 a JUDECĂTORIei B. M., pronunțată în dosarul nr.(...), inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de violare de domiciliu prev.de art.192 al.1 C.pen., și furt calificat prev.de art.208 al.1, 209 al.1 lit.a,i C.pen., cu aplic.art.41 al.2 C.pen., și art.33 lit.a C.pen.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul S. D. B., în stare de arest, asistat de către apărător desemnat din oficiu av.Stan A., din cadrul
Baroului C., cu delegația la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, întrebat fiind de către instanță, inculpatul S. D. B. arată că își menține recursul declarat și este de acord să fie asistat de către apărătorul desemnat din oficiu.
Nefiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților pentru dezbaterea recursului.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul S. D. B., solicită admiterea recursului formulat de inculpat și în consecință, rejudecând cauza, a se reține la reindividualizarea pedepsei incidența art.74 al.1 lit.a și c C.pen., respectiv lipsa antecedentelor penale și conduita bună a inculpatului pe tot parcursul procesului penal. Ca modalitate de executare a pedepsei, solicită suspendarea sub supraveghere întrucât scopul pedepsei poate fi atins și fără executare în regim de detenție.
Reprezentantul M.ui P., solicită respingerea recursului, considerând soluția primei instanțe ca fiind legală și temeinică sub aspectele criticate de către inculpat.
În susținerea poziției procesuale arată că faptele comise în modalitatea reținută de instanță și de altfel recunoscută de inculpat, cu multiple calificări a infracțiunii de furt și agravante prev.de disp.art.41 al.2 și 33 lit.a C.pen., raportat și la modul de comitere și urmările produse precum și la modalitatea de recuperare a prejudiciului, justifică alegerea instanței de a doza pedeapsa la cuantumul de 1 an și 6 luni chiar cu reținerea circumstanțelor atenuante. Consideră că modalitatea de executare este de asemenea aleasă în mod temeinic, nu doar din prisma perspectivei de reeducare raportat la speța de față, ci și din perspectiva antecedentelor penale a inculpatului, care, chiar în condițiile unor sancțiuni cu caracter administrativ, se poate afirma că nu este la prima confruntare cu legea penală și din modul de derulare a acestei interacțiuni cu serviciile judiciare, nu a înțeles că o astfel de conduită poate avea efectele date.
Prin urmare, solicită a se respinge recursul ca nefondat.
Inculpatul S. D. B., având ultimul cuvânt arată că regretă faptele și solicită aplicarea unei pedepse cu suspendare.
C U R T E A :
Prin sentința penală nr. nr. 858 din 4 aprilie 2012 a JUDECĂTORIei B. M., pronunțată în dosarul nr. (...) s-a dispus condamnarea inculpatului S. D. B., CNP
1., fiul lui V. și M.-A., născut la data de (...) în B. M., jud. Maramureș, cetățean român, studii 8 clase, fără ocupație, fără loc de muncă, necăsătorit, stagiul militar nesatisfăcut, fără antecedente penale, domiciliat în O. de Jos nr.21, jud. Maramureș, arestat preventiv în Penitenciarul Gherla, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
- violare de domiciliu prev. de art.192 alin.1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 74 lit. c, art. 76 lit. e Cod penal, art. 3201 Cod procedură penală, la pedeapsa de 2 luni închisoare,
- furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a și i Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 74 lit. c, art. 76 lit. d Cod penal, art.
3201 Cod procedură penală, la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare.
În baza art. 33 lit. a,34 lit. b Cod penal, s-au contopit pedepsele de mai sus în cea mai grea de 1 an și 6 luni închiso are, cu consecințele prev. de art. 71, 64 lit. a teza II Cod penal.
În temeiul art. 350 al. 1 Cod procedură penală s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului și în baza art. 88 Cod penal s-a dedus din pedeapsă reținerea și arestul preventiv începând cu data de (...), la zi.
În baza art. 14 Cod procedură penală raportat la art. 1357 Cod civil, a fost obligat inculpatul la despăgubiri civile către părțile civile R. V. și R. C., domiciliați în O. de Jos nr. 18, jud. Maramureș, în sumă de 12.760 lei.
În temeiul art. 118 lit. b Cod penal, s-a confiscat în favoarea statului bunul înregistrat în registrul de corpuri delicte al acestei instanțe la poziția 8., reprezentând o cheie și dispune distrugerea acesteia.
În temeiul art. 191 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la cheltuieli judiciare în favoarea statului în sumă de 1100 lei din care 200 lei reprezintă onorariul pentru apărătorul din oficiu, care s-a avansat din fondurile M.ui Justiției către av. Ghiran C..
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul P. de pe lângă Judecătoria Baia Mare, din 24 februarie 2012 - dos. nr. 246/P/2012, a fost trimis în judecată inculpatul S. D. B., pentru comiterea infracțiunilor de: violare de domiciliu, prev. de art. 192 alin.1 Cod penal și furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a, i Cod penal, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 33 lit. a Cod penal.
Inculpatul a recunoscut faptele pentru care a fost trimis în judecată prin actul de inculpare.
Trecând la soluționarea cauzei, instanța de fond a reținut în fapt următoarele:
Inculpatul S. D. B. și învinuitul A. M. I. sunt vecini cu părțile vătămate R. V. și R. C., care domiciliază în localitatea O. de Jos nr.18, iar locuințele susnumiților sunt amplasate la o distanță mică astfel încât între acestea există câmp vizual direct.
În virtutea raporturilor de vecinătate, inculpatul și învinuitul cunoșteau foarte bine programul părților vătămate, iar inculpatul cunoștea și situația financiară a părților vătămate, de multe ori fiind împrumutat de acestea cu diverse sume de bani.
La data de (...), pe timp de zi, inculpatul S. D. I., s-a deplasat singur la domiciliul aparținând părților vătămate, a intrat în curte pe poarta de acces care nu era închisă, iar cu ajutorul unei chei potrivite pe care o avea asupra sa, a pătruns în interiorul locuinței, de unde a sustras suma de 2.600 lei, care se găsea într-o Biblie.
În seara zilei de (...), inculpatul S. D. a fost vizitat de A. M. I., iar cu ocazia discuțiilor purtate, i-a relatat acestuia, faptul că a sustras bani din locuința vecinilor lor - părțile vătămate R. V. și R. C. și că intenționează să mai sustragă.
Totodată, susnumiții au stabilit un plan conform căruia în dimineața zilei de (...), când părțile vătămate cel mai probabil se aflau la biserică, inculpatul S. D. I. urma să intre în locuința acestora, timp în care învinuitul trebuia să-i asigure paza locului faptei, patrulând între imobilul său de domiciliu și cel al inculpatului, iar în cazul întoarcerii părților vătămate să-l atenționeze pe inculpat, fluierând.
Astfel, în (...), în jurul orei 07,00, învinuitul s-a deplasat la locuința inculpatului pentru a-l trezi și a pune în practică planul, însă inculpatul, în scurt timp, a adormit.
În jurul orei 09,30, învinuitul a revenit la imobilul inculpatului, după ce în prealabil se informase că părțile vătămate nu sunt la domiciliu.
Apoi, învinuitul i-a comunicat inculpatului faptul că părțile vătămate nu sunt la domiciliu și că poate să acționeze. Pentru mai multă siguranță, inculpatul a sunat de pe telefonul său mobil pe telefonul fix al părților vătămate și constatând că nu răspunde nimeni, a luat hotărârea de a intra în locuință.
Prin urmare, inculpatul a intrat în locuința părții vătămate prin escaladarea unei ferestre și a sustras echivalentul sumei de 9.500 lei (compusă din 100 euro, iar diferența în lei), timp în care învinuitul a patrulat între domiciliul său și cel al inculpatului, asigurând paza locului faptei.
După comiterea faptei, inculpatul s-a deplasat la domiciliul său unde era așteptat de către învinuit, relatându-i acestuia din urmă că a sustras suma de
800 lei.
Totodată, inculpatul a cumpărat atunci de la învinuit o țigară electronică cu suma de 250 lei, respectiv i-a mai remis și suma de 100 lei pentru ajutorul acordat.
La data de (...), tot pe timp de zi și folosind chei potrivite, cu toate că își recunoscuse actele materiale anterioare și se angajase față de părțile vătămate să le restituie sumele de bani sustrase, inculpatul a pătruns din nou în curtea, respectiv locuința acestora și a sustras suma de 600 lei.
Sesizând lipsa banilor și bănuind că autorul furtului poate fi inculpatul S.
D. I., părțile vătămate au hotărât să-l prindă în flagrant.
Astfel, în (...), după ce inculpatul s-a deplasat din nou în aceeași locație, cu intenția de a mai sustrage sume de bani și a intrat în imobil folosind aceeași cheie potrivită, a fost surprins de către partea vătămată R. C., care se închisese în casă, partea vătămată R. V. fiind plecat la biserică, apoi aceasta a anunțat organele de poliție.
Inculpatul a fost depistat de către organele de poliție în locuința părților vătămate, iar asupra sa s-a găsit cheia folosită la deschiderea ușii.
După comiterea faptei, inculpatul S. D. B. a cheltuit în totalitate întreaga sumă sustrasă, iar învinuitul A. a restituit părților vătămate suma de 100 lei primită de la inculpat.
Prin săvârșirea infracțiunii de furt calificat, părților vătămate R. V. și R. C. li s-a cauzat un prejudiciu total în cuantum de 12.760 lei, reprezentând suma de bani sustrasă, respectiv contravaloarea sistemului de închidere a ușii de acces în locuință, sumă cu care acestea s-au constituit părți civile în procesul penal.
Faptele și vinovăția inculpatului rezultă din probele administrate în cursul procesului penal, respectiv: plângerea și declarațiile părților vătămate (f.8-17 și
44-46 dosar urmărire penală); procesul verbal de cercetare a locului faptei și planșa foto aferentă (f.18-26 dosar urmărire penală); procesele verbale de reconstituire și planșele foto anexă (f.27-33 și 36-42 dosar urmărire penală); procesul verbal de constatare a infracțiunii flagrante (f.34-35 dosar urmărire penală); dovada de ridicare de la inculpatul S. D. a cheii folosite la deschiderea ușii de acces în locuința părților vătămate (f.43 dosar urmărire penală); declarațiile martorilor B. G. I., M. O. Cot G., M. V., Rob D. C., P. N. L., L. R. T., B. C. (f.47-64, dosar urmărire penală); declarațiile inculpatului (f.79-81,83-
84,86-93 dosar urmărire penală și fi.29 dosar instanță) din care rezultă recunoașterea faptelor.
În drept: Fapta inculpatului S. D. B., care în perioada (...)-(...), în baza aceleiași rezoluții infracționale, pe timp de zi și în mod repetat, a pătruns fără drept în locuința părților vătămate R. V. și R. C. pentru a sustrage sume de bani, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de violare de domiciliu prev. de art.192 alin.1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.
Fapta aceluiași inculpat, care în perioada (...)-(...), în baza aceleiași rezoluții infracționale, pe timp de zi și în mod repetat, prin escaladare, dar și folosind chei potrivite, singur, și uneori sprijinit de învinuitul A. M. I., în baza unei înțelegeri prealabile, care în data de (...) i-a comunicat informații despre absența de la domiciliu a părților vătămate și i-a asigurat paza locului faptei, a pătruns în locuința acestora și a sustras suma de 12.700 lei, cauzând părților vătămate un prejudiciu în cuantum de 12.760 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a și i Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.
Având în vedere dispozițiile art. 3201 Cod procedură penală introdus prin
L. nr. 2. și constatând că inculpatul la termenul din (...) a recunoscut în totalitate faptele pentru care a fost trimis în judecată, instanța de fond a dat eficiență dispozițiilor art. 3201 alin. 7 Cod procedură penală, astfel că, după aplicarea circumstanței atenuante prev. de art. 74 lit. c Cod penal, cu consecința reducerii pedepsei conform art. 76 lit. e și d Cod penal l-a condamnat pe inculpat la pedepsele de 2 luni închisoare, pentru infracțiunea de violare de domiciliu, respectiv 1 an și 6 luni închisoare pentru infracțiunea de furt calificat.
În temeiul art. 33 lit. a, art. 34 lit. b Cod penal instanța a contopit pedepsele de mai sus în cea mai grea, inculpatul urmând să execute rezultanta de 1 an ș i 6 lun i înch iso are .
În temeiul art.71 Cod penal, pe durata executării pedepsei, s-a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza II din Codul penal, apreciind în raport de natura și gravitatea infracțiunii săvârșite precum și de persoana inculpatului, că este incompatibil să-și exercite drepturile arătate mai sus.
În temeiul art. 350 al. 1 Cod procedură penală instanța de fond a menținut măsura arestării preventive a inculpatului și în baza art. 88 Cod penal a dedus din pedeapsă reținerea și arestul preventiv începând cu data de (...), la zi.
La individualizarea pedepsei aplicate inculpatului, instanța a avut în vedere gradul de pericol social al faptelor, rezultând atât din modalitatea și împrejurările concrete în care au fost comise, cât și din valoarea mare a prejudiciului care nu a fost recuperat.
Astfel, cu privire la circumstanțele reale ale comiterii faptelor, s-a avut în vedere îndrăzneala și lipsa unui set minim de valori de care a dat dovadă inculpatul, profitând de împrejurarea că părțile vătămate îi erau vecini și cunoștea situația financiară a acestora, anterior fiind împrumutat de aceștia cu diverse sume de bani, apoi intervalul scurt de timp în care inculpatul a pătruns în imobilul părților vătămate, în mod repetat (de patru ori ) și nu în ultimul rând suma mare de bani sustrasă, care pentru părțile vătămate, persoane în vârstă, constituiau economii pentru bătrânețe și pe care inculpatul i-a lăsat fără folosul acestora, nefăcând nici un efort pentru a le restitui măcar a parte din suma sustrasă.
Cu privire la persoana inculpatului, deși din fișa de cazier judiciar, rezultă că acesta nu este cunoscut cu antecedente penale, nu s-a putut ignora faptul că în minorat a mai fost cercetat pentru comiterea unor fapte similare, împreună cu alte persoane, printre care și învinuitul A. M. I., (f.72 dos. urm. penală), când li s- au aplicat măsuri cu caracter administrativ, astfel că se poate vorbi de o perseverență infracțională în ceea ce îl privește pe inculpatul S. D. I..
Totuși, poziția sinceră a inculpatului a fost valorificată de instanța de fond în sensul reducerii limitelor de pedeapsă, conform art.320 ind.1 al.7 Cod procedură penală, dar și reținând circumstanța atenuantă prev. de art. 74 lit. c
Cod penal cu consecința reducerii pedepsei conform art. 76 lit. e și d Cod penal.
În ce privește latura civilă a cauzei, instanța de fond constatând justificate pretențiile părților civile, R. V. și R. C., în baza art. 14 Cod procedură penală, raportat la art. 1357 Cod civil, l-a obligat pe inculpat la despăgubiri civile, în sumă de 12.760 lei.
În temeiul art. 118 lit. b Cod penal, s-a dispus confiscarea în favoarea statului a bunului înregistrat în registrul de corpuri delicte al acestei instanțe la poziția 8., reprezentând o cheie și va dispune distrugerea acesteia.
Împotriva acestei hotărâri, inculpatul S. D. B. a declarat recurs, fără a indica motivele de nelegalitate ori netemeinicie.
În ședința publică din data de (...), prin apărător din oficiu, inculpatul recurent a solicitat instanței admiterea recursului, cu consecința reducerii cuantumului pedepsei și suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, întrucât scopul pedepsei poate fi atins și fără executare în regim de detenție.
Verificând hotărârea atacată, pe baza actelor și lucrărilor din dosarul cauzei, conform prevederilor art.38514 Cod procedură penală curtea constată că recursul nu este fondat și îl va respinge pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.
Astfel se constată că instanța de fond a reținut o stare de fapt corectă, susținută de probele administrate în cauză, stabilind în mod corect vinovăția inculpatului S. D. B. în comiterea infracțiunilor de furt calificat în formă continuată, prev. și ped. de art.208, 209 lit.a și i Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și violare de domiciliu în formă continuată, prev. și ped.de art.192 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, vinovăție de altfel recunoscută de inculpat, care a solicitat a fi judecat în procedura reglementată de art.3201 Cod procedură penală privind recunoașterea vinovăției.
La individualizarea judiciară a pedepsei instanța de fond a dat dovadă de suficientă clemență față de inculpat, aplicând acestuia pedepse sub minimul special prevăzută de lege, ca efect al reținerii circumstanței atenuante prev.de art.74 lit.c Cod penal, respectiv conduita sinceră a inculpatului pe parcursul procesului penal, dând eficiență și prevederilor art.320/1 alin.7 Cod procedură penală, respectiv reducând cu o treime limitele de pedeapsă prevăzute de lege.
Este adevărat că inculpatul nu posedă antecedente penale și a avut o conduită sinceră, însă aceste împrejurări în sine nu sunt suficiente pentru a conduce la o modalitate de executare a pedepsei mai puțin severă, deoarece la individualizarea pedepsei instanța trebuie să țină seama de toate criteriile prevăzute de art.72 Cod penal, nu doar de elementele care caracterizează persoana inculpatului.
În plus din fișa de cazier judiciar rezultă că în minorat inculpatul recurent a mai fost cercetat pentru comiterea unor fapte similare, împreună cu alte persoane, printre care și învinuitul A. M. I., (f.72 dos. urm. penală), aplicându-li- se măsuri cu caracter administrativ, astfel că se poate vorbi de o perseverență infracțională a inculpatului.
Pedeapsa trebuie să reflecte nu doar datele referitoare la persoana inculpatului, ci și pe acelea care țin de gradul de pericol social concret al faptei comise.
Din acest ultim punct de vedere se constată că faptele inculpatului recurent S. D. B. prezintă un grad de pericol social ridicat, inculpatul dând dovadă de îndrăzneală, de lipsa unui set minim de valori morale, acesta profitând de împrejurarea că părțile vătămate îi erau vecini, cunoscând situația financiară a acestora, anterior fiind împrumutat de părțile vătămate cu diverse sume de bani, a pătruns în imobilul părților vătămate în mod repetat (de patru ori) într-un interval scurt de timp, de circa 1 lună și jumătate, a sustras o sumă mare de bani, ce constituia economiile pentru bătrânețe ale părților vătămate, persoane în vârstă, inculpatul nefăcând nici un efort pentru a restitui măcar o parte din suma sustrasă.
Cu privire la persoana inculpatului, deși din fișa de cazier judiciar rezultă că acesta nu este cunoscut cu antecedente penale, nu s-a putut ignora faptul că în minorat a mai fost cercetat pentru comiterea unor fapte similare, împreună cu alte persoane, printre care și învinuitul A. M. I., (f.72 dos. urm. penală), când li s- au aplicat măsuri cu caracter administrativ, astfel că se poate vorbi de o perseverență infracțională în ceea ce îl privește pe inculpatul S. D. I..
În consecință, curtea consideră că pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare cu executare în regim de detenție, stabilită sub nivelul minimului special prevăzut de lege ca efect al reținerii prevederilor art.3201 Cod procedură penală (noile limite fiind de la 2 ani la 10 ani închisoare), este în măsură să conducă la atingerea scopului pedepsei astfel cum este acesta reglementat de art.52 Cod penal, realizând totodată un just echilibru între gravitatea faptei și pedeapsa aplicată.
Ca urmare, în baza art.38515 pct.1 lit.b Cod procedură penală curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de către inculpatul S. D. B., fiul lui V. și
M. A., născ.la 29 august 1993, în prezent încarcerat în Penitenciarul Gherla, împotriva sentinței penale nr. 858 din 4 aprilie 2012 a JUDECĂTORIei B. M..
Potrivit articolului 88 Cod penal se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului S. D. timpul arestului preventiv, începând cu data de (...) și până în prezent.
În baza art.189 Cod procedură penală se va stabili suma de 200 lei ca onorariu pentru apărător din oficiu, sumă ce se va avansa din FMJ pentru Stan
A..
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală va fi obligat inculpatul recurent să plătească în favoarea statului suma de 350 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorar avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE, IN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge ca nefondat recursul declarat de către inculpatul S. D. B., fiul lui
V. și M. A., născ.la 29 august 1993, în prezent încarcerat în Penitenciarul Gherla, împotriva sentinței penale nr. 858 din 4 aprilie 2012 a JUDECĂTORIei B. M..
Potrivit articolului 88 Cod Penal deduce din pedeapsa aplicată inculpatului
S. D. timpul arestului preventiv, începând cu data de (...) și până în prezent.
Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 200 lei onorar pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției, pentru av. Stan A..
Obligă pe inculpatul recurent să plătească în favoarea statului suma de
350 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorar avocațial.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 28 mai 2012 .
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | G. | |
M. Ș. L. M. | ANA C. | M. B. |
Red.L.M./(...). Dact.H.C./4 ex. J..fond: M. C.S..
| ← Decizia penală nr. 826/2012, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 280/2012, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
