Decizia penală nr. 830/2012, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R.IA
CURTEA DE APEL CLUJ
S. P.Ă ȘI DE MINORI
DOSAR NR.(...)
DECIZIA P.Ă NR.830/R/2012
Ședința publică din 31 mai 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: V. G., judecător JUDECĂTORI: D. P.
M. B. GREFIER: D. S.
P. de pe lângă Curtea de A. C. reprezentat prin procuror: D. S.
S-au luat spre examinare recursurile declarate de P. DE PE L.
JUDECĂTORIA CLUJ-NAPOCA și inculpatul V. T. D. împotriva sentinței penale nr.55 din 19 ianuarie 2012 a Judecătoriei C.-N., inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală gravă prev. de art.
182 al. 1 și 2 C.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul, asistat de apărător ales, av.Anatol Pânzaru, din cadrul Baroului C., cu delegație la dosar, lipsă fiind partea vătămată V. C. B., părțile civile S. C. J. de U. C. - S. C. C. M.-F. II, S. C. J. de U. C. - S. C. O.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că s-a depus la dosar referatul de evaluare psihosocială cu privire la inculpat, întocmit de S. de P. de pe lângă Tribunalul Cluj.
Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul pentru susținerea recursurilor.
Reprezentantul P.ui solicită admiterea recursului, casarea sentinței atacate și rejudecând, pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să se dispună ca pedeapsa aplicată inculpatului să fie executată în regim de detenție, având în vedere că fapta comisă prezintă un grad de pericol social ridicat raportat la modalitatea concretă de comitere și urmările asupra stării de sănătate a părții vătămate. A. a suferit leziuni ce au necesitat 180 zile de îngrijiri medicale, dar care au condus și la o infirmitate cu caracter permanent la nivelul ochiului stâng. Așa cum rezultă din fișa de cazier, inculpatul a mai fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunilor de lovire și vătămare corporală, ceea ce demonstrează că persistă în comportamentul infracțional, iar în prezenta cauză nu a recunoscut comiterea faptei și a încercat să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea părții vătămate și a martorilor. P. toate aceste motive, solicită aplicarea unei pedepse cu executare în regim de detenție.
Apărătorul inculpatului solicită respingerea recursului declarat de P. ca nefondat. S. că starea de fapt se bazează pe declarația părții vătămate, dată în etapa premergătoare a cercetărilor penale, respectiv la momentul la care a înregistrat plângerea penală la P. A. declarație putea sta la baza unui act de începere a urmăririi penale, dar ulterior se impunea audierea părții vătămate în etapa efectivă a cercetărilor penale. Numai în această etapă, inculpatul putea să participe la audierea părții vătămate, lucru care, însă, nu s-a realizat. A., i s-a încălcat inculpatului dreptul la apărare și la un proces echitabil. Partea vătămată nu și-a mai susținut declarația, iar parchetul consideră că aceasta s-a datorat inculpatului, deși nu există probe în acest sens. În opinia sa, partea vătămată nu-și mai menține plângerea penală pentru că urmările faptei nu mai erau aceleași. Instanța trebuia să analizeze probele administrate în etapa cercetărilor penale. Chiar partea vătămată spune inițial, că nu a fost lovit direct cu sticla de inculpat, ci că s-a aruncat cu sticla spre el, iar apoi că s-a împiedicat și că nu este nimeni vinovat de ceea ce s-a întâmplat. Martorii audiați la instanță au confirmat poziția oscilantă a părții vătămate. Nu se impune schimbarea modalității de executare a pedepsei, deoarece i s-a aplicat o pedeapsă de 3 ani și
6 luni, cu aplic.art.86/1 C. și astfel, pentru o perioadă de aproape 6 ani, inculpatul va fi sub supravegherea atentă a autorităților. Totodată, a fost arestat timp de 6 luni, după care, fiind pus în libertate, a reușit să se integreze în societate. Până la data arestării sale, inculpatul făcea parte dintr-un anturaj mai periculos, dar ulterior, a realizat că soarta sa depinde de comportamentul avut în societate. Are posibilitatea să se angajeze, a depus eforturi pentru a o ajuta pe sora lui și a reușit să-și legalizeze relația cu prietena sa. E. important să execute pedeapsa în libertate, pentru a da un exemplu pozitiv grupului din care făcea parte.
Cu privire la recursul inculpatului, solicită a se reține că partea vătămată a avut o poziție oscilantă, că urmările faptei nu sunt chiar atât de grave și că partea vătămată nu s-a prezentat la proces decât atunci când a fost citat cu mandat de aducere. De asemenea, la dosar nu există latură civilă, aspect favorabil inculpatului și solicită a se analiza dacă pedeapsa aplicată nu este exagerată, în condițiile în care inculpatul a stat în arest preventiv 6 luni.
Reprezentantul P.ui solicită respingerea recursului declarat de inculpat, deoarece din probe rezultă că partea vătămată nu s-a împiedicat, ci că a fost lovit de inculpat cu sticla în zona ochiului stâng.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, regretă că a fost implicat în acest scandal și arată că a stat în arest preventiv 6 luni, timp în care a conștientizat ceea ce s-a întâmplat și dorește să se integreze în societate și să muncească.
C U R T E A
Prin sentința penală nr.55 din 19 ianuarie 2012 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr.(...), în temeiul art. 182 alin.1 și 2 Cod penal a fost condamnat inculpatul V. T. -. zis Ochiu Mic la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală gravă .
În temeiul art. 71 alin.1 și 2 Cod penal s-a interzis inculpatului exercițiul dreptului prevăzut de art. 64 alin.1 lit. a) teza a II-a Cod penal pe durata prev de art.71 alin.2 Cod penal.
În temeiul art.86/1 alin.1 Cod penal s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate de 3 ani și 6 luni închisoare pe durata unui termen de încercare stabilit în conditiile art.86/2 alin.1 Cod penal de
5 ani și 6 luni care începe să curgă de la data ramânerii definitive a prezentei hotărâri.
În temeiul art.86/3 Cod penal s-a pus în vedere inculpatului să se supună următoarelor măsuri de supraveghere, care vor fi aduse la îndeplinire de S. de P. de pe lângă Tribunalul Cluj: a)să se prezinte la S. de P. de pe lângă Tribunalul Cluj ori de câte ori va fi solicitat la termenele fixate în acest sens de către serviciu; b)să anunțe orice schimbare de domiciliu, reședința sau locuința și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; c)să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă. d)să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.
În temeiul art.359 Cod procedură penală s-a atras atenția inculpatului asupra cauzelor de revocare a suspendării sub supraveghere, prevăzute de art.8. raportat la art.83 și 84 Cod penal, atenționare ce a fost comunicată în scris inculpatului.
S-a pus în vedere S. de P. de pe lângă Tribunalul Cluj să anunțe instanța de executare în caz de sustragere a inculpatului de la măsurile de supraveghere dispuse și să întocmească rapoarte anuale de evaluare cu privire la inculpat.
În temeiul art.71 alin.5 Cod P. s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale.
În temeiul art.88 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată durata retinerii și a arestării preventive de la data de (...) la data de (...).
În temeiul art.3 , 4 alin.1 lit.b) și art.7 rap la pct.8 din Anexa parte integranta din Legea nr.76/2008 s-a dispus la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri prelevarea probelor biologice de la inculpatul V. T. D. zis Ochiu Mic , fiul lui V. și M., născut la data de (...) in mun.C.-N., jud.C. cu domiciliul in mun.C.- N., str.Ion M. nr.3 ap.37 jud.C., cetătean român, studii 10 clase, fără ocupatie, necăsătorit , cu antecedente penale, CNP 1. , in masura in care nu sunt incalcate alte drepturi.
În temeiul art.14 și 15 raportat la art.346 alin.1 Cod procedură penală s-a luat act că partea vătămată V. C. B., cu domiciliul in mun. C.-N., str.D. R. nr.16 nu s-a constituit parte civilă in procesul penal.
În temeiul temeiul art.14 și 15 raportat la art.346 alin.1 Cod procedură penală raportat la art.998 -999 cod civil art.313 din Legea nr.95/2006 a fost admisă actiunea civilă formulată de partea civilă S. C. J. DE U. C. si obligat inculpatul la plata către partea civilă a sumei de 1319,96 Ron cu titlu de despăgubiri civile si a majorărilor de intârziere aferente calculate de la (...) și pâna la achitarea integrală a debitului principal precum și a sumei de 1513,39
Ron cu titlu de despăgubiri civile si a majorărilor de intârziere aferente calculate de la (...) și pâna la achitarea integrală a debitului principal .
În baza art.191 alin.1 din Codul de procedură penală a fost obligat inculpatul V. T. D. la plata sumei de 700 Ron, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300 Ron reprezintă cheltuielile efectuate în cursul urmăririi penale, iar 400 Ron cheltuielile efectuate pe parcursul cercetării judecătorești.
P. a pronunța această soluție instanța a reținut că din declaratiile inculpatului V. T. D. date in cursul urmăririi penale (f.30, f.32-34, 35-36 dosUP ) insusite de către inculpat in cursul cercetării judecătoresti(f.55 dosI) coroborate cu plângerea și declaratiile initiale ale părtii vătămate V. C. B. (f. 7-8 , f.29 dosUP) și declaratiile martorilor audiati in cursul urmăririi penale și cercetării judecătoresti B.-A.-SIMINA(f. 54 dosUP, f.105 dosI), D. D. I. (f.55 dosUP, f.106 dosI), B. (H.) Ș. R. (f.50 dosUP, f. 107 dosI), NEMETI ISTVAN EDUARD (f. 58 dosUP, f.108 dosI), B. P. E. (f. 109 dosI), BOZBICI DUMITRU (f.61 dosUP, f. 201 dosI), T. I. V. (f.66 dosUP, f. 202 dosI), BACIU R.-V. (f. 60 dosUP, f. dosI ), F. A. (f.
64 dosUP, f. dosI ) și M. B. D. (f. 62 dosUP, f. dosI), reiese că în noaptea de
26/(...) partea vătămată V. C.-B. se afla împreună cu mai mulți prieteni în incinta clubului „Allegria"; din C.-N., str. L. P. nr. 75m, fiind in stare avansată de ebrietate. De asemenea în același club, la o altă masă, împreună cu trei fete, se afla inculpatul V. T.-D.
La un moment dat, în jurul orei 03.00, fiind sub influența băuturilor alcoolice, partea vătămată s-a apropiat de masa la care stătea inculpatul, fluturând ostentativ în fața acestuia o bancnotă de 500 euro. Drept consecință, inculpatul a prins de bancnota aflată în mâna părții vătămate, trăgând de aceasta. Cum partea vătămată nu a dat drumul bancnotei, aceasta s-a rupt, ceea ce a provocat nemulțumirea părții vătămate, care a început să-i reproșeze inculpatului, pe un ton agresiv , faptul că i-a rupt bancnota. Inculpatul i-a cerut să înceteze, însă partea vătămată i-a adresat unele invective, ceea ce l-a iritat pe inculpat, care pentru un scurt moment, a ieșit din local. S-a înapoiat însă la scurt timp, îndreptându-se spre partea vătămată cu intenția de a o lovi. A fost însă oprit de martorul H. Ș., care s-a interpus între cei doi, apucându-l pe inculpat de brațe. A. din urmă a reușit însă să se elibereze și, de pe o masă, a luat o sticlă de whisky, cu care a lovit puternic partea vătămată în ochiul stâng, determinând prăbușirea imediată a acesteia la pământ și pierderea cunoștiinței. Datorită loviturii, partea vătămată a început să sângereze, motiv pentru care a fost tamponată cu mai multe șervețele din hârtie de către martora B. P., până la sosirea ambulanței.
Partea vătămată a fost transportată apoi la spital, unde i-au fost acordate primele îngrijiri, ulterior suferind mai multe intervenții chirurgicale. Din raportul de constatare medico-legală cu nr.3179/II/a/84 din data (...) eliberat de IML C. N. rezultă faptul că, urmare a agresiunii la care a fost supusă, partea vătămată a suferit leziuni(plaga contuză și hematom) care au necesitat pentru vindecare 180 de zile de îngrijiri medicale și încetarea funcției vizuale a ochiului stâng, pentru refacerea căreia a fost necesară scurtarea mușchiului ridicător al pleoapei superioare, ceea ce reprezintă o infirmitate cu caracter permanent (f. 14-16 dosUP).
De asemenea , din certificatul medico legal nr.1459/I/a/259/(...) eliberat initial de IML C.(f.10 dosUP) dar si din raportul de expertiză medico legală nr.3179/II/a/84 eliberat la data (...)(f.16 dosI ) și suplimentul la raportul de expertiză medico legală nr.3179/II/a/84 din data (...)(f.21 dosI) reiese fără putinta de tăgadă că leziunile corporale cauzate părtii vătămate V. C. B. s-au putut produce prin lovire activa cu corp dur si tăietor(sticlă), având in vedere forma si localizarea leziunii periorbitare fiind exclusă posibilitatea producerii acestor leziuni prin cădere si lovire de coltul unei mese din lemn. Plansele foto efectuate cu prilejul examinării părtii vătămate vin să sustina in mod neindoielnic concluziile actelor medicale (f.22-26 dosUP).
Pe tot parcursul procesului inculpatul V. T. D. a negat comiterea faptei, arătând că nu a lovit partea vătămată, între cei doi existând doar conflicte verbale și o ușoară îmbrânceală ( f. 30-36 dos UP , f. 55 dosI).
Partea vătămată V. C. B. inițial, atât în plângerea formulată(f.7-8 dosUP) cât și cu ocazia primei sale audieri din data de (...) desfăsurată in prezenta apărătorului său ales(f.28 dosUP) a descris în mod amănunțit șirul evenimentelor, arătând că în urma unei altercații avute cu inculpatul V. T.-D., acesta din urmă a luat de pe masa o sticlă de whisky pe care a aruncat-o cu putere înspre el lovindu-l în zona ochiului stâng, lovitură în urma căreia partea vătămată susține că a suferit multiple leziuni în zona ochiului stâng și a arcadei sprâncenoase, sângerând abundent și pierzându-și pentru moment cunoștiința.
Ulterior insă , după eliberarea Raportul de expertiză medico-legală cu nr.
3179/II/a/84 din data de (...) și punerea sub învinuire a inculpatului V. T.-D., partea vătămată cu prilejul declaratiei dată in fata organelor de cercetare penală la data de (...) a revenit asupra declarațiilor sale anterioare, susținând că a căzut singur intrucât a alunecat iar în cădere s-a lovit cu ochiul stâng de colțul mesei la care se afla(f.27-28 dosUP). În fata instantei de judecată partea vătămată a aratat că ulterior incidentului cu bancnota de 500 E., inculpatul a iesit cinci minute din bar, insă s-a intors la masa sa pentru a vorbi cu el, moment in care s- a creat o imbulzeală , iar el s-a ridicat in picioare insă fiind in stare de ebrietate iar pe jos umezeală a alunecat și s-a lovit de masă pe care erau niste pahare de sticlă(f.56 dosI). Partea vătămată a mai precizat că in momentul in care era plin de sânge jos a auzit unele voci din apropiere care spuneau că inculpatul l-a lovit cu o sticlă, insă prietenii săi i-au spus in decursul aceleiasi zile că nu inculpatul l-a lovit.
S-a reținut că din punct de vedere probator părtile in procesul penal pot să isi modifice declaratiile , insă aceasta trebuie să aibă la bază motive plauzibile , in speta de fată partea vătămată nereusind să ofere instantei de judecată motive intemeiate care să justifice modificarea pozitiei sale procesuale. Mai multe decât atât este greu de crezut că după trecerea timpului (aproximativ 4 luni de la data producerii agresiunii) memoria părții vătămate este mai precisă. Modificarea declarațiilor poate fi explicată prin împrejurarea că, după agresiune, partea vătămată a încercat să cadă la învoială cu inculpatul ca acesta din urmă să o despăgubească pentru prejudiciul cauzat, fără a reuși acest lucru. Drept urmare, a formulat plângere prealabilă împotriva inculpatului sub aspectul săvârșirii infracțiunii de lovire sau alte violențe (având în vedere concluziile certificatul medico-legal cu nr. 1459/I/a/259 din (...), conform cărora leziunile suferite necesitau pentru vindecare 16-18 zile de îngrijiri medicale), cu intenția de a-l determina pe acesta să-i achite o sumă de bani pentru prejudiciul suferit și convinsă fiind că ulterior își va putea retrage plângerea inițial formulată. La baza acestei explicații se află declarațiile martorilor audiați în cauză, care au arătat că între părți au existat mai multe discuții directe sau mediate după agresiune și pe împrejurarea că partea vătămată a formulat plângerea abia la data de (...), deși agresiunea a avut loc la data de 26/(...). Mai mult decât atât din declaratiile martorilor dar si din declaratiile inculpatului si ale părtii vătămate rezultă că cei doi se cunosc de o bună perioadă de timp(cel putin 5 ani) obisnuind să se intălnească săptămânal in cluburile din mun.C.-N..
Deși în faza de urmărire penală în declaratia data la data de (...) partea vătămată a incercat să acrediteze ideea că în cădere s-a lovit de colțul mesei (f. 28 dosUP), fapt despre care s-a concluzionat în raportul de expertiză medico-legală că nu poate avea ca urmări leziunile suferite de partea vătămată (f. 21 dos UP), în fața instanței, în ciuda trecerii timpului, aceeasi parte vătămată și-a amintit și alte detalii despre producerea evenimentelor favorabile inculpatului. A., aceasta a arătat că a căzut și s-a lovit cu fața de masă, pe care erau niște pahare de sticlă (f. 56 dosI), în timp ce martorii audiați și inculpatul au declarat de existența unor cioburi pe podea.
Mai mult, astfel cum rezultă din concluziile raportului de constatare tehnico-științifică nr. 422.302/(...) privind detecția comportamentului simulat (f.
41, 46 dosUP), inculpatul și partea vătămată s-au înțeles să ofere ca variantă de producere a leziunilor căderea părții vătămate și lovirea de colțul unei mese aflate în club, cu scopul de a-l scăpa pe inculpatul arestat de răspundere penală. Același raport a concluzionat în sensul că partea vătămată și inculpatul sunt nesinceri atunci când afirmă că cel din urmă nu a lovit-o pe cea dintâi cu sticla în zona ochiului stâng. De remarcat faptul că, pe parcursul testului, subiectul V. T.-D. a fost extrem de agitat (mișcări din degetele pe care erau așezați senzorii, respirație sacadată etc.) fapt care a influențat reactivitatea psihoemoțională înregistrată la poligraf. Prin acest comportament, inculpatul dinadins a putut urmări să ascundă faptul că nu este sincer.
În afara acestor concluzii, faptul că inculpatul și partea vătămată oferă o variantă diferită de cea reală în privința modului în care s-au petrecut evenimentele în noaptea de 26/(...) rezultă și din contradicțiile existente între pozițiile oferite de cei doi cu ocazia declarațiilor și reconstituirilor efectuate în cauză, pe de-o parte, și de unele aspecte neplauzibile susținute de partea vătămată, pe de altă parte. A., fiind audiată după ce a înțeles să-și schimbe radical declarația, partea vătămată a susținut că, ulterior consemnării primei declarații, a constatat că, în noaptea respectivă, nu a fost lovită de V. T.-D. Mai mult, partea vătămată a declarat că nu-și aduce aminte cu exactitate cum a alunecat și că își aduce aminte vag că i s-a deplasat piciorul, a alunecat, a căzut în genunchi și s-a lovit de colțul mesei, dar, este convinsă că V. T.-D. nu a lovit-o în vreun fel. Așadar, partea vătămată nu este sigură în privința celor întâmplate în intervalul cu pricina, însă lipsa agresiunii îi apare clară și distinctă (f. 28 dos UP). Ulterior, cu ocazia reconstituirii, partea vătămată a învederat faptul că i-a alunecat piciorul, fiind încălțată cu șlapi, astfel că a căzut și s-a lovit de colțul mesei, ceea ce i-a cauzat leziunile constatate ulterior. Întrucât fapta care face obiectul acestei cauze a fost comisă în luna februarie, apare ca total neverosimilă varianta oferită de partea vătămată că ar fi fost încălțată cu șlapi (f. 70 verso dosUP). Acest „detaliu"; a scăpat părții vătămate, concentrată să dea declarații favorabile inculpatului și să justifice extrem de amănunțit și de convingător cum de i-a alunecat piciorul și a căzut tocmai cu ochiul în colțul mesei.
Fată de aceste imprejurări apreciem declaratiile părtii vătămate date in fata organelor de cercetare penală la data de (...) și ulterior acestei date precum și cea dată in fata instantei de judecată ca fiind nesincere, motiv pentru care vor fi inlătur
Pe lângă aceste aspecte, concluziile suplimentului la raportul de expertiză medico-legală susțin întrutotul situația de fapt redată inițial de partea vătămată,
și anume lovirea sa de către inculpat cu o sticlă: „Leziunile numitului V. C.-B. s-au putut produce prin lovire activă cu corp dur (de exemplu ambalaj de sticlă). Având în vedere forma și localizarea leziunii periorbitare se exclude posibilitatea producerii acesteia prin cădere și lovire de colțul unei mese din lemn."; (f. 21 dos UP)
P. a se disculpa, inculpatul a încercat să inoculeze ideea că partea vătămată a căzut și s-a lovit de colțul mesei. Î., cum leziunile nu s-au putut produce astfel, de fapt, partea vătămată s-ar fi tăiat în cioburile existente pe jos, lângă masa de care s-a lovit partea vătămată, aspect pe care aceasta nu l-a invocat deloc în faza de urmărire penală, ci doar în fața instanței, cum s-a observat anterior.
Cu toate acestea, inculpatul a propus audierea martorilor F. A., T. I.-V. și
M. B. D., cu privire la care a susținut că, personal, nu i-a văzut în cursul nopții cu pricina în incinta clubului, deși localul nu era aglomerat (f. 32 verso, 34 dos UP), dar care, de asemenea, au dat declarații oarecum favorabile inculpatului. A., martorii (care, în general, și-au menținut declarațiile din fața de urmărire penală și în fața instanței) au declarat că inculpatul nu a lovit partea vătămată, că aceasta a căzut și s-a lovit în modul în care experții au spus că nu este posibil, că, pe jos, se aflau cioburi, întrucât anterior fuseseră sparte mai multe sticle și pahare și chiar au încercat să acrediteze ideea că inculpatul nu se afla în local la momentul căderii părții vătămate. Î. între declarațiile acestora există discrepanțe majore. A., martorul M. B. D. a declarat că l-a văzut pe inculpat ieșind afară din club și după aproximativ un minut a auzit un strigăt din zona din spate al localului și imediat a văzut-o pe partea vătămată căzută pe jos și sângerând, fără a-l mai vedea pe inculpat în local în acel moment (f. 62 verso dosUP). În schimb martorul F. A. susține că l-a văzut pe inculpat ieșind din local, întorcându-se după 15-30 minute, moment după care la scurt timp a văzut-o pe partea vătămată căzând, fără a mai vedea unde se afla inculpatul (f. 64 verso dosUP). Se observă însă că martorul M. B. D., în fața instanței, a declarat că partea vătămată a căzut la aproximativ 10 minute de la momentul când l-a văzut pe inculpat părăsind localul. Martorul T. V.-I. este singurul care a văzut-o pe partea vătămată căzând și a susținut că în acel moment inculpatul se afla în local, lângă el. Și totuși, deși s-a evidențiat anterior o prezență redusă în club la momentul incidentului, inculpatul a declarat că nu l-a văzut personal pe martorul T. V.-I. care, potrivit acestuia din urmă, era chiar în aproprierea sa (f.
67 dos UP).
Contradicții există și între declarațiile date de martori în faza de judecată, drept pentru care instanța le consideră neverosimile și le va înlătura. A., martorul B. P. E. (f. 108) a declarat că după conflictul izbucnit de la bancnota de 500 de E., când a intervenit între inculpat și partea vătămată, inculpatul a plecat acasă, iar vătămarea părtii vătămate V. C. B. a avut loc ulterior. În schimb, martorul T. I. V. (f. 202) a arătat că inculpatul se afla în local în momentul când a fost rănită partea vătămată, acest fapt fiind imediat ulterior unui alt conflict verbal dintre partea vătămată și inculpat, când una dintre cele două persoane care au intervenit între cei doi a fost chiar martorul B. P. E., care, se pare, nu avea cum să nu fi știut de prezența inculpatului în apropierea părții vătămate la momentul rănirii sale.
În al doilea rând, martorii H. Ș. R. (filele 50 verso, 52 verso) și D. D. I. (fila
57 verso), confirmă prezența inculpatului în club la momentul imediat anterior celui în care au auzit strigătul de durere al părții vătămate. Mai mult, martorul H. Ș. R. a declarat că, după ce a intervenit pentru a-i despărți pe cei doi, s-a întors cu spatele, în momentul imediat următor întorcându-se din nou cu fața și văzând partea vătămată întinsă la pământ și sângerând la nivelul ochiului stâng.
Cu privire la modul în care partea vătămată ar fi căzut și s-ar fi lovit de colțul mesei, martorii H. Ș. R. și T. I.-V. au oferit variante diametral opuse. A., în timp ce martorul H. Ș. R. a declarat că, după ce a intervenit între inculpat și partea vătămată, l-a văzut pe acesta din urmă cum s-a speriat și a fugit (în declarația anterioară martorul era întors cu spatele), iar după câteva secunde l-a văzut căzut pe jos orientat către colțul ultimei mese din local, martorul T. I.-V. a declarat că a văzut partea vătămată că a stat așezată pe canapea la una din mese și, când s-a ridicat, a căzut singur printre două mese.
Agresiunea exercitată de inculpat asupra părții vătămate rezultă, indirect din declarațiile acelorași martori. A., martorul H. Ș. a declarat că partea vătămată i-a spus că a fost lovită cu sticla în ochi de către inculpat, iar martora D. D. I. a arătat că a auzit „de la diverse persoane"; că inculpatul a lovit partea vătămată în zona ochiului cu o sticlă. Mai mult, martorul H. Ș.-R. a declarat că, în timp ce se afla împreună cu partea vătămată la UPU C.-N., a fost contactat telefonic de către inculpatul V. T.-D., care l-a rugat să-i transmită părții vătămate că îi pare rău de cele întâmplate și în cazul în care acesta are nevoie de bani este dispus să îl ajute. Or, este greu de crezut că inculpatul care nu are loc de muncă ar fi fost dispus să ajute cu bani o persoană care a căzut pur și simplu și s-a lovit de colțul unei mese fără vreo legătură cu vreo acțiune din partea sa (a inculpatului).
S-a apreciat declaratiile martorilor audiati in cursul urmăririi penale , reaudiati in cursul cercetării judecătoresti ca fiind nesincere in ceea ce priveste momentul in care inculpatul a agresat partea vătămată, pozitiile acestora fiind subiective dar in contradictie vădita cu probele stiintifice administrate in cauză, acestia intelegând de teama (martorele B. și D.) sau din tovarasie(martorii (H.) B. S., NEMETI ISTVAN, BACIU R. V. , BOZBCI DUMITRU , M. B., F. A. , T. I. și B. P. E. ) să sprijine intr-un fel varianta prezentată de inculpat, desi martori oculari fiind, nu au observat momentul agresiunii sau al căderii părtii vătămate intrucât, erau intorsi cu spatele, nu erau atenti sau erau in altă parte, sau chiar anterior despărtind părtile, dar in momentul imediat următor nemaivâzând comportamentul părtilor (martorul (H.) B. S.), ceea ce pare greu de acceptat, dacă nu chiar neverosimil. De asemenea nu putem să nu observăm că martorii au dat declarații favorabile inculpatului după o înțelegere prealabilă. A., martorul M. B. a susținut că înainte cu aproximativ două săptămâni de data audierii sale ((...)) a fost contactat de către martorul F. A., iar acesta din urmă a susținut că a luat cunoștință despre necesitatea audierii sale doar în momentul în care a fost contactat telefonic de către organele de poliție, respectiv la data de (...), dată la care l-a contactat telefonic și pe martorul M. B., arătând că, anterior acestei date, nu a avut nici un fel de discuții cu acesta legat de audierea în prezenta cauză.
S-a reținut că din punct de vedere probator din perspectiva art.63 alin.2
Cod procedură penală probele nu au valoare mai dinainte stabilita , aprecierea fiecărei probe urmând a se face de către instanta d ejudecată in urma examinării tuturor probelor administrate in scopul aflării adevărului judiciar. De asemenea la pronuntarea unei unei solutii de condamnare instanta trebuie să isi intemeieze convingerea vinovătiei inculpatului pe bază de probe certe si sigure , decisive si complete, intrucât in caz contrar se impune a se da eficienta regulii potrivit căreia orice indoială este in favoarea inculpatului(in dubio pro reo), regulă ce constituie un complement al prezumtiei de nevinovătie garantată de prevederile art.5/1 și art.66 alin.1 Cod procedură penală .
În cauză s-a aprecit că prezumtia de nevinovătie recunoscuta in favoarea inculpatului a fost răsturnată prin probe certe , neindoielnice de vinovătie, rezultând din probele stiintifice de la dosar, constând in certificatul medico legal initial eliberat părtii vătămate și ulterior raportul de expertiză medico legală și suplimentul la acesta coroborate cu plângerea si declaratiile initiale ale părtii vătămate precum și declaratiile martorilor H. S. și D. D. dar si raportul de constatare efectuat in cursul urmăririi penale care a evidentiat un comportament simulat la intrebările relevante atât a inculpatului cât și a părtii vătămate si mai mult decât o coniventa a celor doi cu privire la prezentarea aceleiasi variante(nesincera) de desfăsurare a evenimentelor din noaptea de 26/(...) , că inculpatul a fost cel care cu ajutorul unui corp dur si tăietor(sticlă) a lovit partea vătămată in zona capului rezultând leziuni la nivelul ochiului stâng care au necesitat pentru vindecare 180 de zile de îngrijiri medicale și încetarea funcției vizuale a ochiului stâng, pentru refacerea căreia a fost necesară scurtarea mușchiului ridicător al pleoapei superioare, ceea ce reprezintă o infirmitate cu caracter permanent
În drept, fapta inculpatului V. T.-D., care, la data de (...), în timp ce se afla în clubul „Allegria"; din C.-N., situat pe str. L. P. nr. 75, a lovit partea vătămată V. C. B. cu o sticlă în ochiul stâng, cauzându-i leziuni care au necesitat pentru vindecare 180 de zile de îngrijiri medicale și, totodată, încetarea funcției vizuale a ochiului, pentru refacerea căreia a fost necesară scurtarea mușchiului ridicător al pleoapei superioare, ceea ce reprezintă o infirmitate cu caracter permanent, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală gravă, prevăzută de art. 182 alin. 1 și 2 C.
Elementul material al laturii obiective se realizează printr-o acțiune de lovire sau orice alte acte producătoare de suferințe fizice, faptă care produce integrității corporale sau sănătății persoanei o vătămare ce necesită pentru vindecare mai mult de 60 zile de îngrijiri medicale. În cauză, inculpatul a lovit-o pe partea vătămată cu o sticlă în ochiul stâng producându-i leziuni grave.
Urmarea imediată constă într-o atingere adusă integrității corporale, sănătății persoanei. Dacă prin fapta de lovire s-a produs o infirmitate permanentă, fizică sau psihică, atunci se va reține forma agravată a infracțiunii, prevăzută la art. 182 alin. 2 C. Prin infirmitate, fizică sau psihică, se înțelege starea anormală de inferioritate în care este pusă persoana în raport cu propria stare anterioară săvârșirii faptei. Din raportul de constatare medico-legală cu nr.3179/II/a/84 din (...) rezultă faptul că, urmare a agresiunii la care a fost supusă, partea vătămată a suferit leziuni care au necesitat pentru vindecare 180 de zile de îngrijiri medicale și încetarea funcției vizuale a ochiului stâng, pentru refacerea căreia a fost necesară scurtarea mușchiului ridicător al pleoapei superioare, ceea ce reprezintă o infirmitate cu caracter permanent.
Raportul de cauzalitate este dovedit de întreg materialul probator administrat în cauză (în special concluziile raportului de expertiză medico-legală
- f. 16, 21 dos UP).
Sub aspectul laturii subiective, vătămarea corporală gravă, în forma agravată prevăzută la alin. 2, este săvârșită cu praeterintenție atunci când făptuitorul urmărind să lovească victima sau să-i cauzeze o vătămare corporală, se produce una din consecințele mai grave arătate în art. 182 C., consecință care depășește intenția sa și în raport cu care se află în culpă. A., inculpatul a acționat cu intenție directă (art. 19 alin. 1 pct. 1 lit. a C.) în privința vătămării integritatii corporale a părții vătămate, însă ca urmare a actiunii inculpatului s- a produs un rezultat mai grav și anume, producerea unei infirmități permanente victimei pe care inculpatul trebuia si putea să il prevada.
S.rile apărătorului ales al inculpatului potrivit cărora in cauză s-ar impune achitarea inculpatului intrucât fapta nu ar exista(art.10 lit.a) Cod procedură penală), respectiv, intrucât faptei i-ar lipsi elementele constitutive(art.10 lit.d) Cod procedură penală) intrucât nu s-a dovedit cu probe certe că inculpatul ar fi fost persoana care a lovit partea vătămată le apreciem neintemeiate , intrucât pe de o parte fapta in materialitatea sa a existat, iar pe de alta parte , elementele constitutive ale infractiunii atat cele subiective dar si cele obiective constând in elementul material, urmarea pricinuita si raportul de cauzalitate , au rezultat fără putinta de tăgadă din ansamblul materialului probator administrat . A. chiar in cuprinsul plângerii penale formulate și in declaratiile sale initiale partea vătămată a mentionat in mod expres inculpatul ... a luat o sticlă de pe masă și m-a lovit in zona fetei(f.7 dosUP), respectiv, (inculpatul ) a luat de pe masă o sticlă de whisky pe care a aruncat-o in mine, lovindu-mă in zona ochiului stâng(f.29) și nicidecum afirmatiile sale nu au fost in sensul aratat de apărătorul ales al inculpatului potrivit cărora a fost aruncată o sticlă in partea vătămată.
De asemenea instanta a retinut contrar celor sustinute de acelasi aparator că nu este ilegal a se tranzactiona in privinta pretentiilor civile intre inculpat și partea vătămată, insă ceea ce este nelegal și duce la impiedicarea stabilirii unei situatiei de fapt cât mai corecte in cauză este imprejurarea că in urma realizării unei asemenea tranzactii partea vatămată să isi modifice declaratiile initiale fără vreun alt motiv intemeiat și fără nici o sustinere probatorie , in detrimentul aflării adevărului judiciar in cauză.
Având în vedere considerentele mai sus expuse, constatând că fapta există, a fost săvârșită de inculpat și constituie infracțiune în sensul art. 17 C., în temeiul art. 345 alin.2 din Cod procedură penală instanța l-a condamnat inculpatul V. T. D. pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală gravă prevăzută de art. 182 alin. 1 și 2 Cod penal .
La individualizarea pedepsei ce a fost aplicată inculpatului, instanța a avut în vedere dispozițiile art. 52 Cod penal precum și criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 Cod penal raportate în prezenta cauză: limitele speciale de pedeapsă prevăzute de textul de incriminare( 2 la 10 ani), gradul de pericol social concret al faptei săvârșite, persoana inculpatului, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală .
Gradul de pericol social al faptei comise a fost apreciat în baza art. 18/1 alin. 2 Cod penal urmând a se avea în vedere modul și mijloacele de săvârșire, scopul urmărit, împrejurările concrete în care a fost comisă fapta, urmarea produsă, precum și persoana și conduita inculpatului.
Așadar, fapta inculpatului, care, pe timp de noapte, într-un local din mun.C.-N., de față cu mai multe persoane, a lovit partea vătămată cu o sticlă în zona ochiului, cauzându-i leziuni grave pentru care a avut nevoie de 180 de zile de îngrijiri medicale dar și o infirmitate permanentă la nivelul ochiului stâng (s-a provocat încetarea funcției vizuale a ochiului, pentru refacerea căruia a fost nevoie de scurtarea mușchiului ridicător al pleoapei superioare), prezintă un grad de pericol social deosebit de ridicat.
Cu privire la persoana inculpatului, instanța a reținut că acesta nu are loc de muncă, iar din analiza fișei de cazier (f. 264 dosI) reiese că a fost condamnat anterior la pedeapsa amenzii pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe și la pedeapsa închisorii cu suspendare condiționată pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală. Chiar dacă pentru aceste condamnări s-a împlinit termenul de reabilitare, existența lor demonstrează că inculpatul persistă în comportamentul infracțional, săvârșind in continuare infracțiuni contra integrității corporale de o gravitate progresivă, perseverenta infractională , manifestând indiferență față de dispozițiile organelor judiciare. De asemenea nu putem să nu constatăm că sanctiunile deja aplicate inculpatului constând in amenda penală in cuantum de 200 Ron și pedeapsa inchisorii de 3 luni cu suspendare conditionată nu si-au atins nici pe departe scopul preventiv special , inculpatul perseverând pe calea infractională. Pe lângă acestea, pe parcursul intregului proces penal inculpatul a avut o atitudine oscilantă și contradictorie în ceea ce privește declarațiile date.
Pe cale de consecință, instanța a aplicat inculpatului o pedeapsă de 3 ani și
6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală gravă prevăzută de art. 182 alin. 1 și 2 Cod penal, apreciind că o astfel de pedeapsă constituie un avertisment suficient pentru inculpat de a nu mai săvârși fapte cu caracter penal în viitor și care corespunde sub aspectul naturii și cuantumului scopului sancționator și preventiv (special și general) edictat de prevederile art.
52 Cod penal.
În ceea ce priveste pedeapsa accesorie, instanța a reținut că natura infracțiunii săvârșite și ansamblul circumstanțelor personale ale inculpatului, atitudinea acestuia față de infracțiunea comisă conduc la concluzia unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală prevăzute de art.64 alin.1 lit.a) teza a-II-a Cod penal. La aplicarea acestei sancțiuni instanța are în vedere și Decizia nr. 74/2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii, prin care s-a stabilit că dispozițiile art. 71 din Codul penal referitoare la pedepsele accesorii se interpretează în sensul că, interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza I - c din Codul penal nu se va face în mod automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instanței, în funcție de criteriile stabilite în art. 71 alin. 3 din Codul P..
Totodată, sancțiunea se raportează la jurisprudența C. E. a D. O., măsurile dipuse respectând principiul proporționalității. A., Curtea E.peană a stabilit că restrângerea exercițiului unor drepturi poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicabilă în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere dreptului sau libertății (Hirst c. Marii Britanii, Sabău și Pârcălab c. României, Cumpănă și Mazăre c. României).
În privința modalității de executarea pedepsei stabilite, constatând ca sunt îndeplinite condițiile pentru incidența instituției suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei - pedeapsa aplicată de instanță este mai mică de 4 ani închisoare și ținând cont de circumstanțele savârșirii faptei, precum și de circumstanțele personale ale făptuitorului precum și perioada petrecuta in stare de arest preventiv - instanța apreciază ca scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executarea acesteia in regim de detentie, însă cu supunerea inculpatului unor măsuri de supraveghere pe un termen mai indelungat , conduita sa urmând a fi supravegheata de un serviciu specializat. Prin urmare, în temeiul art. 86/1 alin.
1 Cod penal va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate de 3 ani și 6 luni închisoare pe durata unui termen de încercare stabilit în conditiile art. 86/2 alin. 1 Cod penal de 5 ani și 6 luni, care începe să curgă de la data ramânerii definitive a prezentei hotărâri.
În temeiul art. 86/3 C. s-a pus în vedere inculpatului să se supună următoarelor măsuri de supraveghere, care vor fi aduse la îndeplinire de S. de P. de pe lângă Tribunalul Cluj: a) să se prezinte la S. de P. de pe lângă Tribunalul Cluj ori de câte ori va fi solicitat la termenele fixate în acest sens de către serviciu; b) să anunțe orice schimbare de domiciliu, reședința sau locuința și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.
În temeiul art. 359 Cod procedură penală s-a atras atenția inculpatului asupra cauzelor de revocare a suspendării sub supraveghere, prevăzute de art. 8. raportat la art. 83 și 84 Cod penal , atenționare ce va fi comunicată în scris inculpatului.
Totodată, s-a pus în vedere S.ui de P. de pe lângă Tribunalul Cluj să anunțe instanța de executare în caz de sustragere a inculpatului de la măsurile de supraveghere dispuse și să întocmească rapoarte anuale de evaluare cu privire la inculpat.
În temeiul art. 71 alin. 5 Cod penal s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale.
În temeiul art. 88 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată durata retinerii și a arestării preventive de la data de (...) la data de (...).
În temeiul art. 3, 4 alin. 1 lit. b și art. 7 rap. la pct. 8 din Anexa parte integrantă din Legea nr.76/2008 s-a dispus, la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, prelevarea probelor biologice de la inculpatul V. T. D. în masura în care nu sunt încălcate alte drepturi.
Sub aspectul laturii civile, la termenul de judecată din (...) partea vătămată a învederat instanței că nu dorește să se constituie parte civilă în cauză (f. 56 dosI ), drept pentru care instanța, în temeiul art. 14 și 15 raportat la art. 346 alin. 1 Cod procedura penală a luat act că partea vătămată V. C. B. nu s-a constituit parte civilă in procesul penal.
De asemenea s-a constatat că S. C. J. DE U. C. a depus la data de (...) la dosar înscrisuri privind constituirea ca parte civilă cu suma de 1319,96 lei, reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistența medicală acordată părții vătămate V. C. B., cu dobânda aferentă calculată conform Codului de procedură fiscală, din prima zi următoare externării părții vătămate ((...)) și până la achitarea integrală a debitului. În completare, la același termen, S. C. J. DE U. C. s-a constituit parte civilă și cu privire la suma de 2213,68 lei, reprezentând cheltuielile efectuate cu ocazia spitalizării părții vătămate în perioada (...)-(...). Cheltuielile au fost dovedite prin deconturile de cheltuieli depuse la dosar (f. 40,
42 dosI). Având în vedere prevederile OUG 72/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, art. 313, potrivit căruia „persoanele care prin faptele lor aduc daune sănătății altei persoane răspund potrivit legii și au obligația să repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistența medicală acordată";, instanța constată că prin fapta inculpatului s-au cauzat părții vătămate vătămari corporale care au necesitat internarea medicală a acesteia in două perioade de timp diferite:
-de la data de (...) la data de (...) in cadrul Sectiei de C. M. F. II -. C. de U. C. , perioadă pentru care cheltuielile de spitalizare au fost in cuantum de 1513, 39
Ron(f.61 dosI), respectiv,
-de la data de (...) la data de (...) in cadrul Sectiei de C. M. F. II -. C. de U. C. , perioadă pentru care cheltuielile de spitalizare au fost in cuantum de 1319, 96 Ron
(f.79 dosI).
Pe cale de consecintă in temeiul art.14 și 15 raportat la art.346 alin.1 Cod procedură penală raportat la art.998 -999 Cod civil și art.313 din Legea nr.95/2006 a foat admisa actiunea civilă formulată de partea civilă S. C. J. DE U. C. si a foat obligat inculpatul la plata către partea civilă a sumei de 1319,96
Ron cu titlu de despăgubiri civile si a majorărilor de întârziere aferente calculate de la (...) și pâna la achitarea integrală a debitului principal precum și a sumei de 1513,39 Ron cu titlu de despăgubiri civile si a majorărilor de întârziere aferente calculate de la (...) și până la achitarea integrală a debitului principal.
A fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Împotriva acestei sentințe au formulat recurs P. de pe lângă Judecătoria Cluj-
Napoca și inculpatul V. T. D.
P. de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței penale atacate și rejudecând cauza pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie schimbată modalitatea de executare a pedepsei aplicate inculpatului, în sensul ca aceasta să fie executată în regim de detenție.
În motivele de recurs s-a arătat că fapta comisă de inculpat prezintă un grad de pericol social ridicat, respectiv partea vătămată a suferit leziuni care au necesitat un număr de 180 zile de îngrijiri medicale și au condus la o infirmitate cu caracter permanent la nivelul ochiului stâng.
Pe de altă parte inculpatul a mai fost condamnat anterior pentru săvârșirea infracțiunilor de lovire și vătămare corporală, ceea ce denotă un comportament infracțional al inculpatului, iar în prezenta cauză nu a recunoscut săvârșirea infracțiunii și a încercat să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea părții vătămate și a martorilor audiați în cauză.
Inculpatul a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței penale atacate și rejudecând cauza pronunțarea unei noi hotărâri prin care în principal să fie achitat acesta cu privire la infracțiunea reținută în sarcina sa în baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.d C.p.p., iar în subsidiar să fie redusă pedeapsa aplicată acestuia, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei.
În motivele de recurs inculpatul prin apărătorul ales al acestuia și memoriul depus la dosar a arătat că instanța de fond în mod greșit a înlăturat unele declarații ale părții vătămate și a martorilor, motivând toate acestea doar pe existența unui raport medico-legal, care formulează o concluzie de probabilitate și nu de certitudine în ceea ce privește modul în care s-au produs leziunile suferite de partea vătămată.
Din declarațiile date de partea vătămată în cursul urmăriri penale rezultă foarte clar că aceasta nu a fost lovită de inculpat în modalitatea descrisă în actul de sesizare al instanței și cu toate acestea instanța de fond nu le-a avut în vedere la pronunțarea sentinței, reținând drept probă declarația dată în faza actelor premergătoare și plângerea penală formulată deși acestea nu îndeplinesc condițiile cerute de lege pentru a sta la baza pronunțării unei soluții de condamnare.
Față de cele de mai sus, inculpatul apreciază că nu s-a realizat latura obiectivă a infracțiunii, sens în care a solicitat achitarea sa în baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.d C.p.p.
Referitor la motivarea petitului subsidiar inculpatul a arătat că nu a urmărit producerea unor leziuni grave părții vătămate , care s-au produs printr- un concurs de împrejurări nefericite, ajungându-se la un rezultat nedorit de ambele părți.
Cu privire la persoana sa, inculpatul a arătat că este tânăr, că are posibilități reale de reintegrare socială și chiar dacă a greșit , raportat la vârsta acestuia de 27 de ani, apreciază că se poate reintegra în societate și fără a fi obligat să se supună anumitor măsuri de supraveghere pe perioada executării pedepsei, apreciind că scopul acesteia poate fi atins și prin suspendarea condiționată în condițiile prev. de art.81 și art.82 C.p.
Analizând sentința penală atacată prin prisma motivelor de recurs invocate de către P. de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca si inculpatul V. T. D. precum și a celor care puteau fi puse în discuție din oficiu, Curtea reține următoarele:
Instanța de fond a reținut în mod corect că la data de (...) în timp ce se afla în Clubul Allegria din C.-N. situat pe str. P. nr.75 inculpatul V. T. D. , a lovit pe partea vătămată V. C. B. cu o sticlă în zona ochiului stâng, cauzându-i leziuni care au necesitat pentru vindecare un număr de 180 zile de îngrijiri medicale și încetarea funcției vizuale a ochiului stâng, pentru refacerea căreia a fost necesară scurtarea mușchiului ridicător al pleoapei superioare, leziune care prezintă o infirmitate cu caracter permanent.
Corect a fost încadrată în drept fapta comisă de inculpat, întrucât aceasta realizează elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală gravă prev. de art.182 alin.1 și 2 C.p. iar pedeapsa aplicată inculpatului a fost stabilită în limitele prevăzute de lege pentru fapta reținută în sarcina acestuia, ținându-se seama de disp. art.72 C.p., pedeapsa care potrivit art.86/1 și următoarele din C.p. a fost suspendată sub supraveghere pe durata unui termen de încercare de
5 ani și 6 luni, stabilindu-i-se și obligațiile pe care inculpatul trebuie să le îndeplinească pe perioada termenului de supraveghere a executării pedepsei.
Solicitarea P.ui de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca de schimbare a modalității de executare a pedepsei, în sensul că aceasta să fie executată în regim de detenție, este neîntemeiată, raportat la fapta comisă de inculpat , care a lovit pe partea vătămată cu o sticlă în zona ochiului stâng , fiind provocat de aceasta din urmă prin fluturarea în mod ostentativ în fața inculpatului a unei bancnote de 500 euro, care a prins de aceasta, iar partea vătămată nelăsând din mână această bancnotă a fost ruptă, ceea ce a provocat nemulțumirea părții vătămate, care i-a reproșat pe un ton agresiv că i-a rupt acea bancnotă.
Părțile se cunoșteau , iar incidentul a fost produs pe o stare de tensiune dintre cele două părți, provocată de partea vătămată, așa cum s-a arătat în detaliu mai sus.
Pe de altă parte inculpatul a fost arestat preventiv în perioada 08 iulie 2011 și până la data de 21 decembrie 2011, respectiv o perioadă de 5 luni și 13 zile, apreciem că a conștientizat gravitatea faptei comise, iar pedeapsa aplicată de instanța de fond cu respectarea obligațiilor impuse inculpatului pe perioada termenului de supraveghere a executării pedepsei de 5 ani și 6 luni, este în măsură să contribuie la reeducarea inculpatului, raportat și la vârsta acestuia, deși anterior a mai fost condamnat pentru fapte comise cu violență.
Din referatul de evaluare privind pe inculpat întocmit de serviciul de P. de pe lângă Tribunalul Cluj rezultă că acesta este motivat temeinic să evite situațiile de risc infracțional, că are susținerea familiei, a prietenei inculpatului, care sunt în măsură să îmbunătățească pe viitor comportamentul acestuia.
Neîntemeiată este și solicitarea inculpatului referitoare la achitarea acestuia în baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.d C.p.p. pe motiv că ar lipsi latura obiectivă a infracțiunii, întrucât din actele medico-legale existente la dosar rezultă cu certitudine că leziunea suferită de partea vătămată la ochiul stâng a fost cauzată de lovirea cu o sticlă și nu de o eventuală lovire a părții vătămate de colțul unei mese din localul în care a avut loc incidentul.
Din raportul de expertiză medico-legală și suplimentul la acest raport rezultă cu certitudine că leziunile suferite de partea vătămată s-au produs prin lovire activă cu un corp dur, respectiv sticlă și având în vedere forma și localizarea leziunii, se exclude posibilitatea producerii acesteia prin cădere și lovire de colțul unei mese din lemn (fila 21.d.u.p.).
Instanța de fond în mod întemeiat a înlăturat unele declarații date de partea vătămată și de martori , probe care nu s-au coroborat cu probele științifice administrate în cauză, respectiv expertiză medico-legală și suplimentul la aceasta
, declarații care au fost date doar cu scopul de a-l ajuta pe inculpat să se sustragă răspunderii penale pentru fapta comisă de acesta.
Având în vedere că din probele administrate în faza de urmărire penală și la instanța de fond rezultă cu certitudine că inculpatul se face vinovat de fapta reținută în sarcina sa, nu se impune achitarea acestuia în baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.d C.p.p.
Tot neîntemeiată este solicitarea inculpatului din petitul subsidiar privind reducerea pedepsei aplicate acestuia și suspendarea condiționată a executării pedepsei.
Din fișa de cazier privind pe inculpat rezultă că acesta a fost condamnat anterior la pedeapsa amenzii pentru săvârșirea infracțiunii de lovire și la pedeapsa închisorii cu suspendare condiționată pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală, iar în prezenta cauză inculpatul a comis o infracțiune de vătămare corporală gravă, ceea ce denotă persistența comportamentului infracțional, săvârșind infracțiuni împotriva integrității corporale a unor persoane de o gravitate progresivă, manifestând indiferență față de dispozițiile organelor judiciare, care i-au acordat încredere până la această dată , apreciind că inculpatul se poate îndrepta și fără executarea pedepselor.
Raportat la gravitatea faptei comise de inculpat în prezenta cauză, apreciem că reeducarea acestuia nu se poate realiza sub forma simplă a suspendării condiționate, ci doar prin obligarea inculpatului să se supună unor măsuri de supraveghere pe perioada termenului de încercare, care sunt în măsură să vegheze asupra comportamentului inculpatului pe viitor, iar în măsura în care acesta nu va respecta măsurile de supraveghere sau va comite noi fapte antisociale există posibilitatea revocării suspendării sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatului în prezenta cauză și executarea acesteia în regim de detenție.
Față de cele de mai sus, în baza art.385/15 pct.1 lit.b C.p.p. recursurile formulate de către P. de pe lângă J. C. N. si inculpatul V. T. D. împotriva sentinței penale nr.55 din (...) a Judecătoriei C.-N. urmează să fie respinse, ca nefiind fondate.
În baza art.189 C.p.p. urmează să se stabilească în favoarea Baroului de A. C. suma de 50 lei reprezentând onorariu parțial pentru apărătorul din oficiu, care va fi suportat din FMJ.
Potrivit art.192 alin.2 C.p.p. inculpatul urmează să plătească statului suma de 500 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 50 lei reprezentând onorariu avocațial.
P. ACE. M.IVE
ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de către P. DE PE L. JUDECĂTORIA CLUJ-NAPOCA si inculpatul V. T. D. împotriva sentinței penale nr. 55 din 19 ianuarie 2012 a Judecătoriei C.-N..
Stabilește în favoarea Baroului de A. C. - suma de 50 lei onorariu parțial pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.
Cheltuielile judiciare in recursul parchetului rămân în sarcina statului.
Obliga pe inculpat să plătească in favoarea statului suma de 500 lei, cheltuieli judiciare, din care 50 lei reprezentând onorariu avocațial.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 31 mai 2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
V. G. D. P. M. B.
GREFIER D. S.
Red.V.G./S.M.D.
3 ex./(...) Jud.fond.T.L.P. Pușcaș
| ← Decizia penală nr. 591/2012, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 456/2012, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
