Decizia penală nr. 953/2012, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR.(...)
D. PENALĂ NR.953/R/2012
Ședința publică din 21 iunie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: V. G., judecător
JUDECĂTORI: D. P.
M. B.
G.: D. S.
P. de pe lângă Curtea de A. C. reprezentat prin procuror: D. SUCIU
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul F. M. S. împotriva sentinței penale nr.110 din 05 aprilie 2012 a JUDECĂTORIei S. M., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art.208 alin.1,209 alin.1 lit.g și i C.pen., cu aplicarea art.41 alin. 2 C.pen.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă apărătorul desemnat din oficiu al inculpatului, av.O. B., din Baroul Cluj, cu delegație la dosar, lipsă fiind inculpatul.
P. de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul pentru susținerea recursului.
Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului, casarea sentinței atacate și rejudecând, pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să se dispună reducerea cuantumului pedepsei aplicate sub minimul special prevăzut de lege, ca efect al reținerii circumstanțelor atenuante prev.de art.74 lit.b rap.la art.76 lit.c C.pen., având în vedere comportamentul inculpatului și împrejurarea că a recuperat prejudiciul. Cu onorariu avocațial din FMJ.
Reprezentantul P.ui solicită respingerea recursului declarat de inculpat ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței atacate.
C U R T E A,
Asupra recursului penal de față,
În baza lucrărilor dosarului, constată că Judecătoria Sighetu Marmației prin sentința penală nr.110 din (...), în temeiul art. 345 alin. 2 din Codul de P. Penală a condamnat pe inculpatul F. M. S., fiul lui N. și I., născut la data de (...) în S. M., județul Maramureș, divorțat, cu antecedente penale, CNP 1., cu domiciliul în localitatea S. M., str. G. C. nr.1/3, județul Maramureș, la pedeapsa de trei ani închisoare pentru infracțiunea de furt calificat, prevăzută de art.208 alin. 1, art.209 alin. 1 literele g și i Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.
În temeiul art. 83 din Codul penal, s-a revocat beneficiul suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 an și șase luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 437 pronunțată de J. S. M. la data de
(...) pentru comiterea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 208 alin.
1, art. 209 alin. 1 literele e, g și i din Codul penal.
S-a dispus ca inculpatul să execute această pedeapsă de 1 an și șase luni închisoare alături de pedeapsa stabilită în prezenta cauză de 3 ani, urmând ca inculpatul să execute în total 4 ani și șase luni închisoare.
În baza art. 71 din Codul penal și art. 3 Protocol 1 CEDO instanța s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza II și lit. b) din Codul penal pe durata executării pedepsei.
S-a luat act că părțile vătămate P. V., cu domiciliul în localitatea S. M., str. B. V. bloc 9/87, județul Maramureș și G. N., cu domiciliul în localitatea S. M., str. U., bloc 28/91, județul Maramureș nu au formulat cereri de constituire de parte civilă.
In temeiul art. 246 Cod procedură civilă, s-a luat act de renunțarea la judecarea acțiunii civile promovate de partea civilă S. V., cu domiciliul în localitatea S. M., str. B. V., bloc 9/87, județ Maramureș.
În temeiul art. 118 alin.1 lit. e și alin. 4 Cod penal s-a dispus confiscarea în favoarea statului a sumei de 145 lei, reprezentând contravaloarea bunurilor vândute ulterior faptelor de către inculpat și nerecuperate.
În temeiul art. 118 alin. 5 Cod penal s-a dispus confiscarea în favoarea statului a sumei de 85 lei achitată inculpatului de numitul M. P., cumpărător de bună credință.
În baza art.191 alin.1 Cod de procedură penală a fost obligat inculpatul la plata de cheltuieli judiciare către stat în cuantum de 370 RON, din care suma de 200 lei reprezentând onorariu avocatului din oficiu, Tomoiagă A. L., va fi avansată din fondurile M.ui de J.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut în fapt următoarele:
Prin rechizitoriul din data de (...), emis de P. de pe lângă Judecătoria
Sighetu Marmației în dosarul nr. 407/P/2011, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului F. M. S., fiul lui N. și I., născut la data de (...) în S. M., județul Maramureș, divorțat, cu antecedente penale, CNP 1., cu domiciliul în localitatea S. M., str. G. C. nr.1/3, județul Maramureș pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută și pedepsită de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1, literele g și i Cod penal.
În perioada 4-7 martie 2011 inculpatul F. M. S. a comis un număr de trei furturi din garaje situate pe raza localității S. M., pe timp de noapte și prin efracție, cauzând un prejudiciu total de aproximativ 1.095 lei.
Astfel în noaptea de 4-(...) inculpatul a spart lacătul de pe ușa de acces în garajul nr.267 proprietatea părții vătămate S. V., situat pe strada B. V. din localitatea S. M. și din interior a mai sustras un rotopercutor, o bormașină, o pompă submersibilă, o mașină de tăiat gresie, un topor, un prelungitor, o menghină, o chiulasă pentru autoturism Lada 1200, cauzând un prejudiciu în valoare de aproximativ 100 lei.
În noaptea de 6-7 martie 2011, inculpatul a descuiat lacătul pus pe ușa de acces în garajul nr. 497 proprietatea părții vătămate G. N., situat pe strada U. din localitatea S. M. și din interior a sustras un acumulator auto care se afla montat pe autoturismul VW G., cu număr de înmatriculare (...), cauzându-i un prejudiciu de aproximativ 210 lei.
Situația de fapt a fost reținută pe baza următoarelor mijloace de probă: procesul verbal de consemnare a plângerii penale (fila 4), procesul verbal de cercetare la fața locului și planșe fotografice judiciare aferente (filele 5-12), declarațiile părții vătămate S. V. (filele 13-14), procesul verbal de consemnare a plângerii penale (fila 15), procesul verbal de cercetare la fața locului și planșa cu fotografii judiciare aferente (filele 16-23), declarațiile părții vătămate P. V. (filele 24,25), procesul verbal de consemnare a plângerii penale
(fila 26), procesul verbal de cercetare la fața locului și planșa cu fotografii judiciare aferente (filele 27-36), declarațiile părții vătămate G. N. (filele 37,38), procesul verbal de conducere în teren și planșa cu fotografii judiciare aferente (filele 46-50), dovezile de ridicare și predare a bunurilor (filele 51-57), notele de evaluare a bunurilor (filele 58-59), declarațiile martorilor E. M. (filele
60,61), C. A. (filele 62,63), V. C. Ș. (filele 64-65), M. P. (filele 66-67,68), D. S. (fila 69-70), R. Potîrlă T. B. (fila 72), B. F. (filele 73,74), C. Constantin (fila 75), procesul verbal de confruntare (filele 79-80), declarațiile inculpatului F. M. S.
(filele 39-40).
În etapa cercetării judecătorești au fost administrate următoarele mijloace de probă declarația părții vătămate G. N. (fila 15), declarația părții vătămate P. V. (fila 16), declarația părții civile S. V. (fila 17), declarația martorului V. C. Ș. (fila 25), C. G. (fila 26),B. F. A. (fila 35), declarația martorului D. S. F. (fila 36), E. M. D. (fila 37).
Constatând imposibilitatea audierii martorului M. P., în raport de împrejurarea învederată în cuprinsul procesului verbal de executare a mandatului de aducere, instanța a procedat conform prevederilor art. 327 alin. 3 din Codul de procedură penală și a dat citire declarației sale din faza de urmărire penală.
În cursul lunii martie 2011 inculpatul F. M. S. a efectuat acte de sustragere de diverse obiecte din interiorul mai multor garaje situate pe raza localității S. M.
Inculpatul a practicat în principiu același modus operandis, prin efracție și pe timp de noapte.
În mod concret în noaptea de 4-(...) inculpatul a spart lacătul de pe ușa de acces în garajul nr.267 proprietatea părții vătămate S. V., situat pe strada B. V. din localitatea S. M. și din interior a sustras un rotopercutor, o bormașină, o pompă submersibilă, o mașină de tăiat gresie, un topor, un prelungitor, o menghină, o chiulasă pentru autoturism Lada 1200, cauzând un prejudiciu în valoare de aproximativ 100 lei.
În baza aceleiași rezoluții, activitatea infracțională a continuat și în noaptea de 6-7 martie 2011, prin înlăturarea lacătului pus pe ușa de acces în garajul nr. 497 proprietatea părții vătămate G. N., situat pe strada U. din localitatea S. M., din interior fiind sustrase un acumulator auto care se afla montat pe autoturismul VW G., cu număr de înmatriculare (...), cauzându-i un prejudiciu de aproximativ 210 lei.
Starea de fapt expusă este susținută și confirmată prin coroborarea probelor administrate, detaliate în rândurile ce urmează.
În faza de urmărire penală, inculpatul a declarat că a găsit în scara unui bloc situat pe strada U. din localitatea S. M., un calorifier și o butelie rusească, obiecte pe care le-a depozitat în garajul unui prieten, fiind ajutat la efectuarea transportului caloriferului de către numitul P. B.
A susținut că nu posedă cunoștințe în privința autorului actelor de sustragere ce au avut loc în garajul situat în aproprierea blocului 9 de pe strada U.
În privința obiectelor reprezentând un rotopercutor, o bormașină, o pompă submersibilă, o mașină de tăiat gresie, inculpatul a negat efectuarea unor acte de sustragere și respectiv de valorificare prin vânzare a acestora, susținând că rațiunea pentru care numiții G. și E. D. l-au indicat drept autor al infracțiunii de furt, rezidă în faptul că inculpatul este cunoscut drept o persoană ce posedă antecedente penale.
În conformitate cu dispozițiile art. 69 Cod proc. pen., declarațiile inculpatului făcute în cursul procesului penal pot servi la aflarea adevărului numai în măsura în care se coroborează cu fapte sau împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în cauză.
Instanța apreciază ca fiind lipsite de substanță și verosimilitate afirmațiile inculpatului F. M. S. făcute în scopul de a disuada atribuirea calității de subiect activ al faptei de furt calificat reținute în sarcina sa, în condițiile în care nu se coroborează cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză.
Cât privește martorul R. P. T. B., acesta a relatat că din informațiile furnizate de prietenul său Buzulenciu A., inculpatul ar fi făcut dezvăluiri în sensul sustragerii de diverse obiecte din garaje.
S-a susținut de către martor că personal a oferit sprijin inculpatului în efectuarea transportului caloriferului.
Relevante sub aspectul comiterii faptelor de către inculpat, se dovedesc a fi declarațiile părților vătămate G. N. (conform susținerilor din garaj a fost sustras un acumulator auto), P. V. (potrivit celor relatate, din garajul, proprietate personală, al cărui lacăt a fost forțat au fost sustrase mai multe bunuri, printre care, un calorifer, o menghină și o chiulasă, S. V. ( care a afirmat că din garaj au fost însușite pe nedrept un retopercutor, o bormașină, pompă submersibilă și un prelungitor).
Spre teza veridicității stării de fapt expuse în actul de sesizare al instanței conduc și depozițiile martorilor V. C. Ș. și C. A. (proprietara garajului situat lângă blocul 34 din strada U. din localitatea S. M.).
Conform relatării martorei C. A., acesta personal l-a surprins pe inculpat în timp ce părăsea garajul mai sus descris, având asupra sa o butelie rusească și două calorifere de fontă (bunuri ce nu aparțineau martorei), obiecte care au fost transportate cu un autoturism marca Dacia Papuc.
Interogând inculpatul asupra modalității în care a pătruns în garaj, i s-a răspuns că i-au fost predate cheile de către numitul V. C. (fiul numitei C. A.), aspect infirmat prin depoziția martorului V. C.
Existența faptelor reținute în sarcina inculpaților a fost confirmată și prin depoziția martorului B. F. A., care a declarat că inculpatul i-a solicitat sprijin în scopul vânzării de fier vechi, ulterior fiind înștiințat de organele de poliție că au fost sustrase și alte obiecte de către numitul F.
Mai mult, din declarația martorului E. M. D. a reieșit că inculpatul i-a predat o bormașină, solicitându-i să identifice un potențial cumpărător.
Confom susținerilor martorului, întrucât nu a găsit cumpărători, a procedat la restituirea bunului către inculpat, context în care acesta i-a dezvăluit proveniența ilicită a obiectului (mărturisind că a sustras, pe lângă bormașină și alte bunuri dintr-un garaj).
De asemenea, martorul a relatat că i-a fost trimisă prin telefonul mobil de către inculpat o fotografie conținând imagini ce înfățișau o mașină de tăiat gresie, în scopul de a identifica potențiali cumpărători, făcându-i cunoscut faptul înstrăinării unei pompe submersibile în a cărei posesie ilegitimă a intrat, prin sustragerea acesteia dintr-un garaj.
Cât privește martorul M. P., acesta a declarat că i-a fost lansată propunerea vânzării unor bunuri la un preț convenabil de către numitul C. G. iar predarea efectivă a acestora (o bormașină Bosh, de culoare verde, un acumulator auto (negru) și două difuzoare audio de 160 w) s-a realizat la propria locuință de către inculpatul F. M. S., căruia i-a fost remisă suma de
85 lei.
1. În drept, fapta inculpatului F. M. S., care în cursul lunii martie, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în timpul nopții și prin efracție, a sustras diverse bunuri din depozitele aparținând părților vătămate P. V., G. N. și S. V., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prevăzută și sancționată de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 literele g și i Cod Penal.
Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracțiunii constă în acțiunea de luare a bunurilor aflate în depozitele părților vătămate P. V., G. N. și S. V., situate pe raza localității S. M., fără consimțământul acestora, pe timp de noapte și prin efracție, urmarea imediată a faptei constând în producerea unui prejudiciu în patrimoniul părților vătămate (contravaloarea bunurilor sustrase), iar legătura de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu este dovedită prin probatoriul administrat în cauză.
Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a săvârșit infracțiunea cu intenție directă, în accepțiunea art. 19 pct. 1 lit a Cod penal, având reprezentarea faptei sale și a consecințelor păgubitoare asupra patrimoniului parților vătămate și a urmărit acest rezultat. Inculpatul a sustras bunurile în scopul însușirii pe nedrept, aspect care rezultă din modalitatea de săvârșire a faptei.
Pe cale de consecință, apreciind că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 345 alin. 2 Cod procedură penală, în sensul că fapta săvârșită de inculpat există, constituie infracțiune și a fost săvârșită cu forma de vinovăție prevăzută de lege, instanța va dispune condamnarea acestuia.
Instanța a reținut că în prezenta cauză sunt incidente prevederile art.
41 alin. 2 Cod Penal, atâta timp căt există mai multe acțiuni, săvârșite de aceeași persoană, în baza aceleiași rezoluții infracționale prin care se realizează conținutul aceleiași infracțiuni, vătămându-se același obiect juridic.
La aplicarea pedepsei instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 72 Cod penal respectiv: dispozițiile părții generale a Codului penal (condițiile răspunderii penale), limitele de pedeapsa fixate , gradul de pericol social al faptelor săvârșite, modul de săvârșire, circumstanțele personale ale inculpatului.
Gradul de pericol social al faptei comise a fost apreciat în baza art. 181 alin. 2 Cod penal, urmând să se aibă în vedere modul și mijloacele de săvârșire a faptei, scopul urmărit, împrejurările concrete în care s-a comis fapta, urmarea produsă, precum și persoana și conduita inculpatului.
Din fișa de cazier judiciar, rezultă că inculpatul F. M. S. a fost condamnat prin sentința penală nr. 437 pronunțată de J. S. M. la data de (...) la pedeapsa de 1 an și șase luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 literele e, g și i din Codul penal.
În raport de dispozițiile art. 42 Cod penal care prevăd pentru infracțiunile continuate posibilitatea aplicării unui spor, instanța reține natura facultativă a acestuia, motiv pentru care înțelege să înlăture aplicarea acestui spor.
În ceea ce privește cuantumul pedepsei închisorii, instanța a apreciat că aplicarea unei pedepse cu închisoarea de trei ani va fi de natură să asigure realizarea scopurilor prevăzute de art. 52 Cod penal, fiind deopotrivă un mijloc de constrângere, dar și un mijloc de reeducare și de prevenție eficient.
Chiar dacă, în prezenta cauză sunt aplicabile în privința faptei, comisă în stare de minoritate, pentru care a fost condamnat prin sentința penală
437 pronunțată de J. S. M. la data de (...), prevederile art. 38 alin. 1litera a cod penal, nefiind astfel îndeplinite condițiile primului termen al recidivei postcondamnatorii, instanța nu poate ignora că inculpatul manifestă perseverență și specializare infracțională prin comiterea în mod repetat a infracțiunilor de furt calificat.
Intrucât faptele descrise în actul de sesizare au fost comise după rămânerea definitivă a unei hotărâri penale, nu sunt îndeplinite nici condițiile pluralității infracționale sub forma concursului de infracțiunii, după cum nu sunt aplicabile nici regulile pluralității intermediare reglementate de art. 40 cod penal, în condițiile în care faptele ce fac obiectul cercetării judecătorești nu au fost săvârșite în intervalele de timp expres indicate de art. 40 cod penal.
Pe de altă parte, art. 110 indice 1 alin. 2 Cod penal reglementează aplicabilitatea dispozițiilor art. 83 Cod penal.
Este real că prin sentința penală nr. 437 din (...), s-a dat eficiență prevederilor art. 110 și nu 110 indice 1 (ce vizează suspendarea executării pedepsei sub supraveghere), însă acest aspect nu constituie un impediment pentru a da aplicabilitate art. 83 cod penal, identitatea de rațiune reclamând identitate de soluție.
Față de antecedentele penale ale inculpatului, instanța a constatat că sunt incidente prevederile art. 83 din Codul penal, astfel încât urmează a revoca beneficiul suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 an și șase luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 437 pronunțată de J. S. M. la data de (...) pentru comiterea infracțiunii de furt calificat.
Urmează a se cumula această pedeapsă de 1 an și șase luni cu pedeapsa stabilită în prezenta cauză de trei ani, rezultând o pedeapsă de 4 ani și șase luni închisoare.
Dat fiind cuantumul pedepsei rezultante de 4 ani și șase luni închisoare, se constată inaplicabilitatea art. 81 și art. 86 indice 1 cod penal (prin neîndeplinirea condiției prevăzute la litera a).
Pe de altă parte, chiar și în prezența unui cuantum mai diminuat al pedepsei rezultante, nu s-ar putea ignora că prin D. nr. 1 din 17 ianuarie
2011 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a statuat că, suspendarea condiționată a executării pedepsei nu poate fi dispusă pentru pedeapsa stabilită în cazul săvârșirii în cursul termenului de încercare a unei infracțiuni intenționate, pedeapsă la care a fost cumulată o altă pedeapsă, ca urmare a revocării suspendării condiționate a executării acestei din urmă pedepse, chiar și în cazul îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 81 din
Codul penal.
În raport de aspectele sus enunțate, instanța a condamnat inculpatul la pedeapsa de 4 ani și șase luni închisoare, în regim de detenție.
În baza art. 71 Cod penal, art. 3 Protocol 1 CEDO s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza II și lit. b
Cod penal pe durata pedepsei.
Instanța nu a interzis inculpatului dreptul de a alege prevăzut de art.
64 alin.1 lit a teza I, deoarece nu se impune interzicerea drepturilor electorale, acaesta trebuind să fie dispusă în funcție de natura faptelor sau de gravitatea deosebită a acestora, iar faptele inculpatului nu au conotație electorală și nici gravitate deosebită, astfel încât instanța apreciază că nu se impune interzicerea dreptului de a alege.
Totodată, instanța nu a interzis inculpatului, nici exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit.d) și e) Cod penal, întrucât săvârșirea unor infracțiuni de furt calificat, nu relevă un comportament nedemn care să vatăme interesul copiilor și care să determine interzicerea drepturilor părintești și a celui de a fi tutore sau curator ( cauza Sabou și Pârcălab contra României).
S-a dat eficiență prevederilor art. 118 alin.1 lit. e și alin. 4 Cod penal și se va dispune confiscarea în favoarea statului a sumei de 145 lei, reprezentând contravaloarea bunurilor vândute ulterior faptelor de către inculpat și nerecuperate.
De asemenea, s-a aplicat prevederile art. 118 alin. 5 Cod penal și se va dispune confiscarea în favoarea statului a sumei de 85 lei achitată inculpatului de numitul M. P., cumpărător de bună credință.
În baza art. 191 alin. 1 Cod de procedură penală instanța a obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Cât privește acțiunea civilă, instanța a reținut că părțile vătămate P. V.
și G. N., nu au formulat cerere de constituire de parte civilă iar partea vătămată S. V., în fața instanței, înaintea citirii actului de sesizare a emis pretenții în cuantum de 300 lei reprezentând prejudiciul suferit prin sustragerea bunurilor.
În cadrul ședinței publice din 05 aprilie 2012, partea civilă a declarat că inculpatul a achitat cuantumul prejudiciului suferit, astfel încât înțelege să renunțe la judecarea acțiunii civile, motiv pentru care instanța, a acordat preeminență dispozițiilor art. 246 din Codul de procedură civilă.
Cu respectarea principiului disponibilității ce guvernează acțiunea civilă, instanța în temeiul art. 246 din Codul de P. C., s-a luat act de renunțarea la cererea de chemare în judecată formulată de partea civilă S. V.
Împotriva acestei soluții, a declarat recurs inculpatul F. M. S., care a solicitat admiterea căii de atac promovate, casarea sentinței judecătoriei și rejudecând dosarul, reducerea pedepsei ca efect al recunoașterii circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 Cod penal.
Curtea examinând recursul promovat prin prisma motivului invocat, ajunge la următoarele constatări:
Curtea examinând modul în care instanța de fond a analizat critica privind individualizarea pedepsei principale aplicată recurentului F. M. S., constată că a respectat toate regulile ce caracterizează stabilirea pedepsei, atât în ceea ce privește cuantumul, cât și modalitatea de executare, în sensul unei evaluări concrete a criteriilor statuate de legiuitor în dispozițiile art.72 din Codul penal, evidențiind gravitatea faptei comise, prin prisma circumstanțelor reale efective, dar și a circumstanțelor personale ale inculpatului, nu numai a celor legate de comportamentul procesual, cât și a celor care vizează strict persoana acestuia, aprecierea, fiind făcută fără o preeminență a vreunuia din criteriile arătate, precum și consecințele pedepsei și a modalității de executare privative de libertate, prin prisma funcțiilor unei asemenea sancțiuni.
Curtea, în baza propriei analize, față de critica formulată în sensul reducerii cuantumului pedepsei consideră că nu se impune a se da curs celor susținute, deoarece nu s-ar putea da eficiență într-un mod prioritar circumstanțelor personale, în raport cu celelalte, față de regula examinării plurale a criteriilor ce caracterizează individualizarea judiciară a pedepselor.
Curtea consideră că pedeapsa principală de 4 ani și 6 luni închisoare, cu executare prin privare de libertate, reprezintă o pedeapsă proporțională, atât cu gravitatea efectivă a faptei comise de recurent, concretizată prin modul în care acesta a acționat, prin comiterea unor acțiuni de sustragere în dauna mai multor persoane fizice, prin aceea că între 4-7 martie 2011, a comis un număr de 3 furturi din interiorul garajelor situate în localitatea S. M. cauzând un prejudiciu de 1.095 lei și ea reliefează periculozitatea excesivă a modului de operare al recurentului, cât și profilul socio-moral și de personalitate a inculpatului, a cărui atitudine în societate și procesuală în cauză, este negativă, sustrăgându-se cercetării judecătorești.
Față de modul concret de săvârșire a faptei, cuantumul pedepsei principale de 4 ani și 6 luni închisoare, asigură realizarea concretă a scopurilor pedepsei, iar executarea sa, prin privare de libertate, va da posibilitate inculpatului, ca prin programele educaționale desfășurate și în mediu închis, cu valorificarea aptitudinilor acestuia, să conducă, chiar și prin restrângerea libertății presupusă de o asemenea modalitate de executare la conștientizarea consecințelor faptei sale, în vederea unei reinserții sociale reale a acestuia.
Cuantumul sancțiunii nu se impune a fi redus față de gravitatea faptei comise, consecințele acesteia, rezonanța în comunitate și a reacției pe care societatea prin organele judiciare trebuie să o aibă, față de săvârșirea unor asemenea infracțiuni, așa încât nu este incident cazul de casare invocat, respectiv art.385/9 pct.14 C.pr.pen.Nu se impune recunoașterea circumstanțelor atenuante, câtă vreme recurentul a săvârșit această infracțiune în formă continuată, fiind sancționat până în prezent de trei ori, toate condamnările vizând infracțiuni de furt calificat, ceea ce dovedește o perseverență infracțională deosebită însă comiterea acestui gen de fapte îndreptate împotriva patrimoniului.
În raport cu cele menționate, sentința instanței de fond este legală și temeinică sub toate aspectele și verificându-se hotărârea atacată, instanța nu a constatat existența vreunui caz de casare ce s-ar fi putut invoca din oficiu potrivit art.385/9 alin.3 C.proc.pen.
Așa fiind, pentru motivele ce preced, recursul inculpatului se va respinge ca nefondat în baza art.385/15 pct.1 lit.b C.proc.pen.
În baza art.189 C.proc.pen.se va stabili în favoarea Baroului de avocați
C. suma de 200 lei onorar apărător oficiu ce se va achita din fondul M.ui
Justiției, avocat M. L.
În baza art.192 alin.2 C.proc.pen.recurentul F. M. S. va achita statului
500 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorar apărător oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul F. M. S. împotriva sentintei penale nr. 110 din 5 aprilie 2012 a JUDECĂTORIei S. M.
Stabilește în favoarea Baroului de A. C.- suma de 200 lei onorar pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.
Obligă pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 500 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorar avocațial.
D. este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 21 iunie 2012 .
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, G. V. G. D. P. M. B. D. S.
red.PD/CA
3 ex. - (...)
jud.fond.P. M.
| ← Decizia penală nr. 97/2012, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 233/2012, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
