Decizia penală nr. 983/2012, Curtea de Apel Cluj

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2012)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA P.Ă ȘI DE MINORI DOSAR NR.(...)

DECIZIA P.Ă NR. 983/R/2012

Ședința publică din 26 iunie 2012

I. constituită din :

PREȘEDINTE : V. V. A. - judecător

JUDECĂTORI : L. H.

I. M. GREFIER : M. N.

Parchetul de pe lângă Curtea de A. C. - reprezentat prin

PROCUROR - S. DOBRESCU

S-au luat spre examinare recursurile declarate de părțile civile B. C., B. D. E., T. I.

M., T. R. K. și asigurător SC O. VIG SA împotriva sentinței penale nr. 613 din 14 mai

2012, pronunțată în dosar nr.(...) al Judecătoriei C.-N., privind pe inculpatul C.-M. G. D., acesta fiind trimis în judecată prin rechizitoriul P. de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca nr.

7. din data de (...) pentru săvârșirea infracțiunilor de ucidere din culpă, prev. de art. 178 alin.1, 2 Cod penal și art. 89 alin.2 din OUG nr. 195/2002, cu aplicarea art. 33 lit.a Cod penal.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă pentru inculpat apărătorul ales avocat D. J., din cadrul Baroului de avocați C., cu delegația la dosar, precum și apărătorul desemnat din oficiu, avocat G.-S. B., din cadrul Baroului de avocați C., cu delegația la dosar, părțile civile T. R. K., B. D. E., T. I. M., asistați de apărătorul ales avocat I. M., din cadrul Baroului de avocați C., cu delegația la dosar, pentru partea civilă B. C., apărătorul ales, avocat I. M., din cadrul Baroului de avocați C., cu delegația la dosar, lipsă fiind inculpatul, partea civilă B. C., asigurătorii BCR A.-S. C. și SC O. V. I. G. B.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință după care, apărătorul desemnat din oficiu depune la dosar referatul privind plata onorariilor din fondul M.ui Justiției, solicitând ca instanța să se pronunțe asupra onorariului parțial în cauză.

Întrucât inculpatul are apărător ales în cauză, se constată încetat de drept mandatul apărătorului desemnat din oficiu, prin prezentarea apărătorului ales în fața instanței de recurs.

Se constată că la data de 7 iunie 2012, s-a depus prin serviciul registratură din partea părților civile B. C., B. D. E., T. I. M., T. R. K. motivele de recurs formulate în cauză.

Apărătorul ales al părților civile depune la dosar procură judiciară specială din partea lui B. C., în nume propriu prin care solicită retragerea recursului promovat în cauză, autentificată la notarul public Romelia Dragomir.

Nemaifiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.

Apărătorul părților civile B. D. E., T. I. M., T. R. K. solicită a se lua act de retragerea recursurilor declarate în cauză. De asemenea, solicită a se lua act de retragerea recursului și de partea civilă B. C., conform procurii judiciare speciale depusă la dosarul cauzei.

Părțile civile B. D. E., T. I. M., T. R. K. solicită a se lua act de retragerea recursurilor declarate în cauză.

Cu privire la recursul declarat de asigurător solicită respingerea acestuia ca nefondat, arătând că, sumele acordate de instanța de fond cu titlu de daune materiale și daune morale a fost corect cuantificat.

Apărătorul ales al inculpatului solicită a se lua act de retragerea recursurilor de către părțile civile B. D. E., T. I. M., T. R. K., B. C.

Cu privire la recursul declarat de asigurător solicită respingerea acestuia ca nefondat.

Reprezentantul parchetului solicită a se lua act de retragerea recursurilor de către părțile civile B. D. E., T. I. M., T. R. K., B. C.

Cu privire la recursul declarat de asigurător solicită respingerea acestuia ca nefondat, cu obligarea la cheltuieli judiciare în favoarea statului.

C U R T E A :

Prin sentința penală nr. 613 din 14 mai 2012, pronunțată în dosar nr.(...) al Judecătoriei C.-N., în temeiul art. 178 alin. 1, 2 C., în condițiile art. 320/1 alin. 7 C., a fost condamnat inculpatul C.-M. G.-D., fiul lui G. și M., născut la data de 30 iunie 1985, în C.- N., CNP 1., cetățean român, studii medii, mecanic auto la SC A. SRL, căsătorit, 1 copil minor, stagiul militar nesatisfăcut, domiciliat în C.-N., str. Sanatoriului, nr. 52-54, jud. C., fără antecedente penale, la o pedeapsă de 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă.

În temeiul art. 89 alin. 2 din OUG nr. 195/2002, în condițiile art. 320/1 alin. 7 C. a fost condamnat inculpatul C.-M. G.-D., cu datele personale de mai sus, la o pedeapsă de

1 an 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de modificare a locului accidentului de circulație din care a rezultat uciderea unei persoane fără acordul echipei de cercetare la fața locului.

În temeiul art. 33 lit. a C. s-a constatat că infracțiunile au fost săvârșite în forma concursului real de infracțiuni și în temeiul art. 34 lit. b C. s-au contopit pedepsele rezultând pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.

În temeiul art. 71 C. s-a interzis inculpatului exercițiul dreptului prevăzut de art. 64 lit. a teza a II-a C. pe durata executării pedepsei.

In temeiul art. 86/1 C. s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe durata unui termen de încercare de 4 ani stabilit potrivit art. 86 indice 2

C., organul desemnat cu supravegherea fiind S. de P. de pe lângă Tribunalul Cluj.

În temeiul art. 86 indice 3 C. s-a dispus ca pe durata termenului de încercare inculpatul să respecte următoarele obligații: a) să se prezinte la datele fixate la S. de P. de pe lângă Tribunalul Cluj; b) să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea; c) să comunice si să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informații de natură a putea fi verificate mijloacele de existență.

În temeiul art. 71 alin. 5 C. s-a dispus suspendarea pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.

In temeiul art. 359 C. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor legale privind revocarea suspendării condiționate, respectiv art. 864 C. coroborat cu art. 83 C.

În temeiul art. 14, 346 alin. 1 C. coroborat cu art. 998 și urm. C.civ. s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de părțile civile B. C. domiciliată în B., B-dul T., nr. 19, sector 6, B. D. E. domiciliată în C.-N., str. M., nr. 50A, jud. C., T. I. M. domiciliată în C.-N., str. M., nr. 50A, jud. C., T. R. K., domiciliată în C.-N., str. M., nr. 50 A, jud. C. și a fost obligat inculpatul C.-M. G.-D. la plata despăgubirilor civile, astfel: suma de 2.687,91 lei cu titlu de daune materiale părților civile B. C., B. D. E., T. I. M. suma de 1215,6 USD (echivalent în lei la data plății) părții civile T. I. M. suma de 40.000 Euro daune morale (echivalent în lei la data plății) părții civile B. C., suma de 40.000 Euro daune morale (echivalent în lei la data plății) părții civile B. D. E., suma de 40.000 Euro daune morale

(echivalent în lei la data plății) părții civile T. I. M., suma de 20.000 Euro (echivalent în lei la data plății) părții civile T. R. K.

În temeiul art. 193 alin. 1, 2 C. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 5637,12 lei cheltuieli judiciare părții civile B. D. E. constând în onorariile avocațiale achitate în faza de urmărire penală și la plata sumei de 3273,60 lei părții civile B. D. E. constând în onorariul avocațial achitat în faza de judecată.

S-a constatat că în cauză are calitatea de asigurator SC BCR A. Vig SA, în prezent sub noua denumire SC O. V. I. G., cu sediul în B., str. Grigore M., nr. 23 sector 1.

În temeiul art. 191 al. 1 C. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 500 lei cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul P. de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca a fost trimis în judecată inculpatul C.-M. G.-D. pentru săvârșirea infracțiunilor de ucidere din culpă prevăzută de art. 178 alin. 1, 2 C. și modificare a locului accidentului de circulație din care a rezultat uciderea unei persoane fără acordul echipei de cercetare la fața locului, prevăzută de art.

89 alin. 2 din OUG nr. 195/2002, cu aplicarea art. 33 lit. a C.

În esență, sub aspectul stării de fapt, în sarcina inculpatului s-a reținut că în data de (...), în timp ce conducea autoturismul marca Peugeot, cu număr de înmatriculare (...), pe strada M. din C.-N., nu a observat în timp util partea vătămată B. I. care traversa strada regulamentar pe trecerea de pietoni și nu a putut evita impactul cu aceasta, preluând-o pe capotă, ulterior intervenind decesul părții vătămate din cauza leziunilor suferite. S-a reținut de asemenea faptul că î urma accidentului care a avut loc inculpatul a ridicat și mutat o bacă și cârja ce aparțineau persoanei vătămate și care se aflau în zona trecerii pentru pietoni, fără acordul echipei de cercetare la fața locului.

În cursul urmăririi penale inculpatul C.-M. G.-D. a susținut că victima nu se afla pe trecerea de pietoni în momentul impactului.

În cauză s-au constituit părți civile fiicele victimei B. C., B. D. E., T. I. M., precum și nepoata victimei T. R. K., astfel: părțile civile B. C., B. D. E., T. I. M. cu suma de 8.325,03 lei daune materiale; partea civilă T. I. M. cu suma de 1215,6 USD daune materiale; fiecare dintre părțile civile cu suma de 100.000 euro daune morale.

La termenul de judecată din data de 7 mai 2012, inculpatul asistat de apărător ales a declarat că recunoaște în integralitate faptele, astfel cum au fost descrise în rechizitoriu și a solicitat judecarea cauzei în baza art. 320/1 C. S-a procedat la audierea inculpatului în baza art. 320/1 alin. 3 C., după care instanța a admis cererea formulată de acesta, în latura penală a cauzei hotărârea fiind pronunțată în baza probelor administrate în faza de urmărire penală. În latura civilă a cauzei s-a procedat la audierea martorei M. A.

Din mijloacele de probă administrate în cauză instanța a reținut următoarele:

În data de (...), în jurul orelor 22.00, inculpatul C.-M. G.-D. conducea autoturismul marca Peugeot, cu număr de înmatriculare (...), pe strada M. din C.-N., în direcția strada G. B. - strada O. ajungând în apropierea trecerii pentru pietoni semnalizată prin indicatoare și marcaj, amplasată în zona intersecției cu strada P. I. Inculpatul a observat tardiv, în condiții de noapte și ploaie puternică faptul că numitul B. I. era angajat în traversarea străzii de la stânga spre dreapta și l-a lovit cu partea frontală a autoturismului, acesta fiind preluat pe capotă și proiectat pe carosabil după ce a lovit parbrizul.

Inculpatul a oprit autoturismul și după ce a coborât a observat că în zona trecerii de pietoni se afla o cârjă, cu ajutorul căreia se deplasa victima și o bască de culoare albă pe care le-a așezat pe trotuar. A. aspect a fost observat de martorul K. M. care până la sosirea organelor de poliție a luat cele două obiecte de pe trotuar și le-a pus aproximativ în locurile din care au fost luate.

Organele de poliție s-au deplasat la fața locului și a fost întocmit procesul-verbal de cercetare în care a fost consemnată poziția autoturismului și avariile acestuia în urma impactului (bară față, capotă motor, parbriz, plafon), locul în care au fost găsite mijloacele materiale de probă, respectiv: cârja și basca de tip sport de culoare albă, o pereche de șlapi de culoare maro, o pereche de ochelari care a fost găsită pe trecerea de pietoni și despre care a rezultat că aparțineau victimei (proces-verbal fila 5-6). Victima a fost preluată în momentul sosirii organelor de poliție de către ambulanță și a fost transportată la C. UPU unde a fost internată cu diagnosticul „coma Glasgo grad IV";, decedând în data de (...).

Cu ocazia audierii inculpatul a declarat că în seara zilei de (...) se afla la volanul autoturismului marca Peugeot pe care-l conducea pe strada M., în condiții de noapte, ploaie și vizibilitate redusă, iar când s-a apropiat de trecerea pentru pietoni situată în apropierea localului Mona Lisa a redus viteza la 35-40 km/h. Inculpatul a menționat că a trecut de trecere și când a ajuns la intersecția cu strada P. I. a auzit o bufnitură, oprind imediat autoturismul. După ce a coborât a observat un bărbat căzut pe partea carosabilă după intersecția cu strada respectivă, aproape de bordura din dreapta în raport de direcția sa de deplasare. Inculpatul a arătat că era în stare de șoc și că a apelat serviciul 112, după care l-a contactat telefonic pe tatăl său pe care l-a chemat la fața locului. A.a a menționat că pe ambele sensuri de deplasare circulau autoturisme și a observat la aproximativ trei metri după trecerea de pietoni în raport de direcția sa de deplasare, pe linia care desparte sensurile de deplasare, o cârjă, o șapcă de culoare deschisă și o pereche de ochelari pe care le-a mutat pe trotuarul din dreapta pentru a nu fi distruse de autovehiculele care circulau în zonă. Inculpatul a arătat că a apărut un bărbat care a luat obiectele și le-a mutat pe trecerea de pietoni, unde au rămas nemișcate până au sosit organele de poliție, atrăgându-i atenția acestuia că nu acolo au fost poziționate anterior. Inculpatul a menționat că imediat după aceea a apărut tatăl său însoțit de prietena lui, după care a ajuns echipajul de salvare și în momentul în care victima era urcată în ambulanță au sosit și organele de poliție. Inculpatul a arătat că îi pare rău de cele întâmplate, apreciind că nu are culpă în producerea accidentului deoarece victima nu s-a aflat pe trecerea de pietoni (fila 107-111).

În cursul urmăririi penale au fost efectuate trei rapoarte de expertiză criminalistică și au fost audiați martorii K. M. și C. E., care s-au aflat anterior producerii accidentului împreună cu victima B. I. pe terasa localului Mona Lisa, situat în apropierea trecerii de pietoni din zona intersecției străzii M. cu strada P. I.

Din coroborarea mijloacelor de probă administrate în actul de sesizare s-a reținut în mod corect faptul că victima s-a aflat în momentul impactului pe trecerea de pietoni. A., martorul K. M. a declarat că a văzut când victima B. I. a părăsit terasa localului și s-a angajat în traversarea străzii pe marcajul pietonal. M. C. I. a declarat că l-a văzut pe B. I. plecând de pe terasă și îndreptându-se spre trecerea de pietoni, după care la câteva minute a auzit o bufnitură și a observat un autoturism oprit la 1- 3 m după marcajul pietonal, iar victima era căzută în fața acestuia la o distanță de 6-7 m. M. C. E. a menționat că l-a văzut pe B. I. când a plecat spre casă, iar la scurt timp a auzit o bufnitură văzându-l pe acesta căzut în fața unui autoturism care era oprit la 8-10 m după trecerea de pietoni.

În legătură cu obiectele victimei, din coroborarea declarațiilor inculpatului, ale martorilor K. M. și C. E., a rezultat faptul că imediat după impact inculpatul C.-M. G.-D. a luat cârja și șapca victimei și le-a mutat pe marginea drumului, lângă trotuar, fiind observat de martorul K. M. care l-a întrebat ce face și care a mutat cele două obiecte aproximativ în locul din care au fost luate de inculpat. În legătură cu perechea de ochelari a victimei din declarațiile inculpatului și ale martorilor a rezultat că aceasta a căzut pe trecerea de pietoni și nu a fost mutată de inculpat sau de altă persoană până la sosirea organelor de poliție (declarațiile martorilor K. M., C. E., confruntarea dintre cei doi martori).

Din raportul de expertiză întocmit în data de (...) de către LIEC C. a rezultat că viteza probabilă a autoturismului în momentul impactului a fost de aproximativ 55 km/h, iar impactul a avut loc în plan longitudinal pe marcajul pietonal. S-a apreciat că inculpatul putea evita producerea accidentului dacă ar fi redus viteza de deplasare la trecerea de pietoni, astfel încât să-i permită oprirea autoturismului în condiții de siguranță. Accidentul s-a produs din cauza deplasării cu o viteză neadaptată la spațiului frontal de vizibilitate a autoturismului la trecerea de pietoni existentă (filele 32-47).

Ulterior a fost întocmit un nou raport de expertiză de către I. B. în care s-a concluzionat că în plan longitudinal impactul a avut loc la cca 4 m după extremitatea marcajului pietonal și s-a apreciat că în aceste condiții evenimentul rutier putea fi evitat atât de către inculpat dacă ar fi circulat cu o viteză care să nu depășească limita legală, cât și de către victimă care ar fi trebuit să traverseze strada pe marcajul pietonal.

În urma obiecțiunilor formulate de inculpat s-a dispus efectuarea unui supliment la raportul de expertiză întocmit de I. prin care s-a stabilit că în cazul în care organul judiciar va reține că ochelarii victimei au fost găsiți pe trecerea de pietoni se poate concluziona că lovirea victimei s-a produs în zona marcajului pietonal. S-a menționat de asemenea că viteza autoturismului a fost de 53 km/h și că inculpatul ar fi putut evita impactul dacă rula cu o viteză maximă de 46 km/h.

I. a apreciat că din mijloacele de probă expuse anterior, rezultă că victima B. I. s-a aflat în momentul impactului în traversarea străzii pe marcajul pietonal. A. aspect rezultă din coroborarea declarațiilor martorilor cu concluziile raportului de expertiză întocmit de către LIEC C. și cu suplimentul la raportul de expertiză întocmit de către I. B. concluziile acestui din urmă raport în sensul că lovirea victimei s-a produs în zona marcajului pietonal au fost condiționate de stabilirea de către organul judiciar a locului în care au căzut ochelarii victimei după impact, rezultând din declarațiile inculpatului și ale martorului că aceștia nu au fost mutați până la sosirea organelor de poliție, fiind găsiți pe trecerea pentru pietoni de la intersecția străzii M. cu strada P. I., așa cum s-a consemnat în procesul- verbal de cercetare la fața locului (fila 6).

În aceste condiții s-a reținut că în producerea evenimentului rutier inculpatului C.-M. G.-D. îi revine culpa exclusivă, prin nerespectarea dispozițiilor legale privind circulația pe drumurile publice, respectiv: dispozițiile art. 35 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 care prevăd că participanții la trafic trebuie sa aibă un comportament care sa nu pună în pericol viata sau integritatea corporala a persoanelor si sa nu aducă prejudicii proprietatii publice ori private; dispozițiile art. 72 alin. 2 din OUG nr. 195/2002 potrivit cărora pietonii au prioritate de trecere fata de conducătorii de vehicule numai atunci când sunt angajați in traversarea drumurilor publice prin locuri special amenajate, marcate si semnalizate corespunzator; dispozițiile art. 48 din OUG nr. 195/2002 potrivit cărora conducatorul de vehicul trebuie sa respecte regimul legal de viteză și sa o adapteze in functie de conditiile de drum, astfel încât să poata efectua orice manevră în condiții de siguranță; dispozițiile art. 49 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, care prevăd că limita maximă de viteză în localități este de 50 km/h rezultând din rapoartele de expertiză efectuate în cauză că inculpatul a circulat cu o viteză situată ușor peste limita maximă, respectiv 53-55 km/h. R. la condițiile concrete de trafic, respectiv noapte și ploaie torențială, cu vizibilitate redusă (astfel cum a menționat și inculpatul în cuprinsul declarației sale), devin incidente în cauză și dispozițiile art. 123 lit. j din HG nr. 1361/2006 potrivit cărora conducătorul de vehicul este obligat să circule cu o viteză care să nu depășească 30 km/h, în localități, când vizibilitatea este sub 100 de m în condiții de ceață, ploi torențiale, ninsori abundente.

Din raportul de constatare medico-legală întocmit de IML C. a rezultat că moartea victimei B. I. a fost violentă, iar leziunile traumatice constatate s-au putut produce prin lovire-proiectare, în condițiile unui accident de circulație și pot data din (...).

Față de cele de mai sus, instanța a reținut vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, precum și în săvârșirea infracțiunii de modificare a locului accidentului de circulație din care a rezultat uciderea unei persoane fără acordul echipei de cercetare la fața locului.

Faptele și vinovăția inculpatului rezultă din următoarele mijloace de probă: proces verbal de cercetare la fața locului fila 5-6; schița accidentului și planșele fotografice fila 7-

17; raport de constatare medico-legală fila 22-24; raport de expertiză criminalistică din data de (...) fila 32-47; raport de expertiză criminalistică din data de (...) fila 59-66; raport de expertiză criminalistică fila 79-82; declarațiile martorilor K. M. (fila 86-88), C. E. (fila 89-

90), C. I. (fila 91-92), declarațiile inculpatului (fila 106-111).

În drept, fapta inculpatului C.-M. G.-D. care în data de (...), în timp ce conducea autoturismul marca Peugeot, cu număr de înmatriculare (...), pe strada M. din C.-N., nu a observat în timp util partea vătămată B. I. care traversa strada regulamentar pe trecerea de pietoni și nu a putut evita impactul cu aceasta, preluând-o pe capotă, ulterior intervenind decesul părții vătămate din cauza leziunilor suferite, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culpă, prevăzută de art. 178 alin. 1, 2 C.

Fapta inculpatului C.-M. G.-D., care în data de (...), care în urma accidentului care a avut loc în timp ce conducea autoturismul marca Peugeot pe strada M. din C.-N. și care a avut ca urmare moartea victimei B. I. a ridicat și mutat o bacă și cârja ce aparțineau persoanei vătămate și care se aflau în zona trecerii pentru pietoni, fără acordul echipei de cercetare la fața locului, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de modificare a locului accidentului de circulație din care a rezultat uciderea unei persoane fără acordul echipei de cercetare la fața locului, prevăzută de art. 89 alin. 2 din OUG nr. 195/2002.

La individualizarea judiciară a pedepselor, instanța a ținut seama de criteriile prevăzute de art. 72 alin.1 C. pen., respectiv dispozițiile părții generale ale Codului penal, limitele de pedeapsă fixate în partea specială, reduse cu 1/3 potrivit dispozițiilor art. 320/1 alin. 7 C. (închisoare de la 1 an 4 luni la 4 ani și 8 luni pentru infracțiunea de ucidere din culpă și închisoare de la 1 an 4 luni la 4 ani și 8 luni pentru infracțiunea de modificare a locului accidentului de circulație din care a rezultat uciderea unei persoane fără acordul echipei de cercetare la fața locului), gradul de pericol social al infracțiunilor săvârșite, persoana inculpatului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Ca să-și poată îndeplini funcțiile care-i sunt atribuite în vederea realizării scopului prevăzut de lege, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii (privativă sau neprivativă de libertate) și duratei, atât gravității faptei și potențialului de pericol social pe care îl prezintă, în mod real, persoana infractorului, cât și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența pedepsei. Funcțiile de constrângere și de reeducare, precum și scopul preventiv al pedepsei, pot fi realizate numai printr-o justă individualizare a sancțiunii, care să țină seama de persoana căreia îi este destinată, pentru a fi ajutată să se schimbe, în sensul adaptării la condițiile socio-etice impuse de societate.

I. a avut în vedere la stabilirea pedepselor că în producerea accidentului culpa a revenit în exclusivitate inculpatului, care nu a acordat prioritate de trecere victimei angajate regulamentar în traversarea străzii, circulând cu o viteză neadaptată la condițiile concrete de drum, vizibilitatea fiind redusă din cauza ploii torențiale și a întunericului. Se va reține faptul că imediat după producerea accidentului inculpatul a mutat două dintre obiectele victimei din locul în care au căzut, aspect care a îngreunat ulterior stabilirea clară a circumstanțelor concrete în care s-a produs evenimentul rutier. În cursul urmăririi penale inculpatul nu și-a asumat vinovăția pentru faptele comise, susținând că victima nu a trecut regulamentar strada, însă în fața instanței a declarat că recunoaște în integralitate faptele. În privința persoanei inculpatului, instanța constată că acesta nu este cunoscut cu antecedente penale, iar din înscrisurile existente la dosare rezultă că a avut o conduită anterioară corespunzătoare în societate, fiind încadrat în muncă, căsătorit și având în întreținere un copil minor născut în data de (...).

R. la cele de mai sus, instanța a aplicat inculpatului C.-M. G.-D.-M. G.-D., pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, prevăzută de art.

178 alin. 2 C., în condițiile art. 320/1 alin. 7 C. și pedeapsa de 1 an 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de modificare a locului accidentului de circulație din care a rezultat uciderea unei persoane fără acordul echipei de cercetare la fața locului, prevăzută de art. 89 alin. 2 din OUG nr. 195/2002, în condițiile art. 320/1 alin. 7 C., pedepse apreciate ca fiind suficiente pentru atingerea scopului sancționator și preventiv prevăzut de art. 52 C.

În temeiul art. 33 lit. a C. instanța a constatat că infracțiunile au fost săvârșite în forma concursului real de infracțiuni și în temeiul art. 34 lit. b C. se vor pedepsele rezultând pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.

În temeiul art. 71 C. s-a interzis inculpatului exercițiul dreptului prevăzut de art. 64 lit. a teza a II-a C. pe durata executării pedepsei.

Cu privire la modalitatea de executare a pedepsei, instanța a apreciat că scopul sancționator și preventiv al acesteia poate fi atins și fără executare efectivă în regim de detenție. În acest sens instanța a avut în vedere faptul că aspectele care se desprind din înscrisurile depuse la dosar în privința persoanei inculpatului, nu relevă faptul că este necesară stabilirea unei modalități privative de libertate în privința pedepsei care i se va aplica, pentru a se asigura sancționarea și reintegrarea socială a acestuia. Inculpatul se află la prima confruntare cu legea penală, iar din înscrisurile depuse la dosar rezultă că este o persoană integrată în societate, care își asigură veniturile prin muncă fiind angajat la SC A. SRL, unde și-a îndeplinit în mod corespunzător atribuțiile de serviciu, este căsătorit și are în întreținere un copil în vârstă de câteva luni (filele 43-45).

Pentru a se asigura supravegherea comportamentului inculpatului, conștientizarea deplină de către acesta a necesității respectării normelor care reglementează circulația autoturismelor pe drumurile publice, în temeiul art. 86/1 C. instanța a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe durata unui termen de încercare de 4 ani stabilit potrivit art. 86 indice 2 C., organul desemnat cu supravegherea fiind S. de P. de pe lângă Tribunalul Cluj.

În temeiul art. 71 alin. 5 C. instanța a dispus suspendarea pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.

În temeiul art. 359 C. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor legale privind revocarea suspendării condiționate, respectiv art. 864 C. coroborat cu art. 83 C.

Latura civilă:

În privința daunelor materiale instanța a constatat că în acestea au fost incluse: suma de 1935,91 lei reprezentând cheltuielile de înmormântare și a cheltuielilor anexe în privința cărora au fost depuse înscrisuri doveditoare (filele 18-21); suma de 752 lei reprezentând taxele notariale aferente dezbaterii succesiunii, în privința căreia au fost depuse copiile bonurilor fiscale (fila 30). În privința sumei de 5.637,12 lei inclusă de părțile civile în cuantumul daunelor materiale, dovedită prin facturile și chitanțele de plată depuse la dosar, instanța a constatat că aceasta reprezintă totalul onorariilor avocațiale achitate de partea civilă B. D. E. în faza de urmărire penală și a fost acordată acestei părți civile cu titlu de cheltuieli judiciare. I. a constatat că partea civilă T. I. M. a solicitat și obligarea inculpatului la plata sumei de 1.215,6 USD (achitată potrivit înscrisului depus la fila 29), reprezentând contravaloarea biletului de avion pe ruta T. - C.-N., deplasarea fiind efectuată pentru a participa la înmormântarea victimei.

Referitor la daunele morale, instanța a constatat că părțile civile au solicitat obligarea inculpatului la plata sumei de 100.000 Euro pentru fiecare în parte, raportat la prejudiciul moral suferit prin pierderea tatălui, respectiv a bunicului. Părțile civile au arătat în înscrisul depus la dosar faptul că au avut o relație apropiată cu tatăl lor, mai ales că din anul 1988 de când a intervenit moartea mamei acesta s-a ocupat în exclusivitate de creșterea și educarea lor. A.e aspecte au fost confirmate și prin declarația martorei M. A. audiate la termenul de judecată din data de 07 mai 2012 (fila 49).

În privința cuantumului daunelor morale, instanța a constatat că legiuitorul român nu a prevăzut niciun criteriu după care trebuie evaluat cuantumul despăgubirii pentru repararea prejudiciului moral. În literatura de specialitate și practica judiciară au fost stabilite anumite criterii de apreciere a prejudiciului moral, legate de: importanța valorii morale lezate; durata si intensitatea durerilor fizice și psihice; tulburările și neajunsurile suferite de victima prejudiciată moral. Aprecierea trebuie făcută in concreto, de la caz la caz, în funcție de toate circumstanțele si împrejurările cazului dat.

În cauza de față prin conduita culpabilă a inculpatului, care a avut ca urmare decesul victimei B. I. s-a cauzat un prejudiciu moral părților civile, cu atât mai mult cu cât în urmă cu mai mulți ani a intervenit moartea mamei din familie și acesta a fost cel care a asigurat cele necesare fiicelor lui, atât din punct de vedere material, cât și din punct de vedere afectiv. Din relatările martorei audiate și din înscrisul depus la dosar rezultă că părțile civile B. D. E. și T. I. M., împreună cu fiica sa T. R. K. locuiau și gospodăreau împreună cu tatăl lor la momentul producerii accidentului. Partea civilă T. R. K. avea o relație apropiată cu bunicul său, locuind împreună cu acesta din anul 2000, după divorțul părinților, bunicul fiind singura figură paternă din viața sa raportat la faptul că în anul 2004 a intervenit decesul tatălui său.

Pe de altă parte pe lângă gravitatea prejudiciului moral, care în această cauză se situează la un nivel ridicat, pentru stabilirea indemnizației destinate reparării daunelor morale, trebuie avut în vedere și un alt criteriu, respectiv cel al echității, pentru ca indemnizația să fie justă, raționala, echitabila, stabilita în așa fel încât sa asigure o compensație suficientă, dar nu exagerată, a prejudiciului moral suferit. Din aceste motive în privința daunelor morale solicitate de părțile civile, instanța a admis în parte pretențiile formulate de părțile civile sub acest aspect și a redus cuantumul daunelor morale solicitat la suma de 40.000 Euro pentru fiecare dintre părțile civile B. C., B. D. E., T. I. M. și la 20.000 euro pentru partea civilă T. R. K.

Față de cele de mai sus, în temeiul art. 14, 346 alin. 1 C. coroborat cu art. 998 și urm. C.civ. instanța a admis în parte acțiunea civilă formulată de părțile civile B. C., B. D. E., T. I. M., T. R. K. și inculpatul a fost obligat la plata despăgubirilor civile, astfel: suma de

2.687,91 lei cu titlu de daune materiale părților civile B. C., B. D. E., T. I. M. suma de

1215,6 USD (echivalent în lei la data plății) părții civile T. I. M. suma de 40.000 Euro daune morale (echivalent în lei la data plății) părții civile B. C., suma de 40.000 Euro daune morale (echivalent în lei la data plății) părții civile B. D. E., suma de 40.000 Euro daune morale (echivalent în lei la data plății) părții civile T. I. M., suma de 20.000 Euro (echivalent în lei la data plății) părții civile T. R. K.

În temeiul art. 193 alin. 1, 2 C. inculpatul a fost obligat la plata sumei de 5637,12 lei cheltuieli judiciare părții civile B. D. E. constând în onorariile avocațiale achitate în faza de urmărire penală (filele 22-28) și la plata sumei de 3273,60 lei părții civile B. D. E. constând în onorariul avocațial achitat în faza de judecată (46-47).

S-a constatat că în cauză are calitatea de asigurator SC BCR A. Vig SA, în prezent sub noua denumire SC O. V. I. G. (SC BCR A. Vig SA la care a fost asigurat autoturismul condus de inculpat la data accidentului a fost preluată în luna mai 2012 de SC O. V. I. G.).

În temeiul art. 191 al. 1 C. inculpatul a fost obligat la plata sumei de 500 lei cheltuieli judiciare către stat.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs asigurator S. O. VIG S. și ia act de retragerea recursurilor declarate de părții civile B. C., B. D. E., T. I. M. și T. R. K.

S. O. VIG S. a criticat solutia instantei de fond ca netemenică sub aspectul solutionării actiunii civile si a solicitat casarea sentintei atacate în aceste limite si pronuntarea unei decizii prin care să se dispună reducerea cuantumului daunelor morale acordate părtilor civile , fără însă a motiva, în scris sau oral, critica adusă sentinței reculate.

Părțile civile B. C., B. D. E., T. I. M. și T. R. K., la rândul lor, au criticat sentinta instantei de fond sub aspectul gresitei solutionări a actiunii civile alăturate celei penale si au solicitat casarea hotărârii atacate în aceste limite si pronuntarea unei decizii prin care să se dispună admiterea în totalitate a actiunii civile promovate cu motivarea că au probat în totalitate pretentiile solicitate.

Prezenti la termenul de judecată în recurs din 26 iunie 2012 părtile civile au arătat că își retrag recursurile promovate în cauză.

Potrivit art. 369 al. 1 C.proc.pen. la care face trimitere art. 3854 al. 2 teza II C.proc.pen pâna la inchiderea dezbaterilor la instanta de recurs, oricare dintre părți își poate retrage apelul declarat.

Așa fiind, în temeiul textului lege menționat Curtea urmează a lua act de retragerea recursului declarat de părtile civile recurente.

Procedând la soluționarea recursului asigurătorului prin prisma motivelor invocate și pe baza actelor și lucrărilor dosarului, Curtea constată următoarele:

I. de fond a reținut o stare de fapt conformă cu realitatea și sprijinită pe interpretarea

și analiza judicioasă a unui probatoriu complet, administrat atât în faza de urmărire penală, cât și în fața primei instanțe, prin aplicarea corespunzătoare a dispozițiilor art. 320/1

C.proc.pen., probatoriu pe baza căruia s-a stabilit întemeiat că inculpatul a comis infracțiunea care face obiectul cauzei.

Curtea își însușește în întregime argumentația instanței de fond astfel cum această posibilitate este conferită de practica C. și potrivit căreia poate constitui o motivare preluarea motivelor instantei inferioare ( Helle impotriva Finlandei ).

I. de fond a stabilit corect pe baza probelor administrate că în în data de (...), în timp ce conducea autoturismul marca Peugeot, cu număr de înmatriculare (...), pe strada M. din C.-N., nu a observat în timp util partea vătămată B. I. care traversa strada regulamentar pe trecerea de pietoni și nu a putut evita impactul cu aceasta, preluând-o pe capotă, ulterior intervenind decesul părții vătămate din cauza leziunilor suferite, iar apoi a ridicat și mutat o bască și cârja ce aparțineau persoanei vătămate și care se aflau în zona trecerii pentru pietoni, fără acordul echipei de cercetare la fața locului, modificând locul accidentului de circulație întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de modificare a locului accidentului de circulație din care a rezultat uciderea unei persoane fără acordul echipei de cercetare la fața locului, prevăzută de art. 89 alin. 2 din OUG nr. 195/2002.

Având în vedere situatia de fapt anterior mentionata (necontestata), prima instantă a stabilit o încadrare juridica legala, în raport cu norma de incriminare incidenta, respectiv infracțiunea de ucidere din culpă, prevăzută de art. 178 alin. 1, 2 C. si modificarea locului accidentului de circulație din care a rezultat uciderea unei persoane fără acordul echipei de cercetare la fața locului, prevăzută de art. 89 alin. 2 din OUG nr. 195/2002.

Cu privire la soluționarea actiunii civile Curtea observă că prima instanță a reținut corect că daunele materiale sunt probate, admițând în totalitate pretențiile formulate sub acest aspect, în acest sens fiind înscrisurile doveditoare de la filele 18-21, 29, 30 dos.fond.

Referitor la critica privind acordarea daunelor morale solicitate de către partile civile, Curtea reține că spre deosebire de despăgubirile pentru daune materiale, care sunt supuse unei riguroase probațiuni, despăgubirile pentru daune morale nu se probează, ci se stabilesc pe baza unei evaluări a organului judiciar.

În cazul infracțiunilor contra persoanei, această evaluare, pentru a nu fi una pur subiectivă ori pentru a nu tinde către o îmbogățire fără just temei, trebuie să aibă în vedere suferințele fizice și morale susceptibil în mod rezonabil a fi fost cauzate prin fapta inculpatului și toate consecințele acesteia, astfel cum sunt relevate de actele medicale ori de alte probe administrate.

În sistemul de drept românesc nu sunt precizate criterii pentru stabilirea cuantumului daunelor morale, judecătorul fiind singurul care, în raport de consecințele pe orice plan, suferite de partea vătămată, trebuie să aprecieze o anumită sumă globală care să compenseze prejudiciul moral cauzat. A., la stabilirea cuantumului daunelor morale trebuie avute în vedere mai multe criterii și anume importanța valorii morale lezate, durata și intensitatea durerilor fizice și psihice, tulburările și neajunsurile suferite de victima prejudiciată moral, ținând seama în același timp de scopul pentru care legiuitorul a permis cuantificarea prejudiciului moral, acela de compensare a suferinței persoanei prejudiciate și nu a pierderii efectiv cauzate, care nu se poate echivala în bani.

S-a considerat, de asemenea că la cuantificarea acestor daune instanța trebuie să se raporteze și la practica judiciară în materie, fiind absolut necesară o echivalare a acestora, în vederea respectării principiului egalității în fața legii.

Pe de altă parte, această compensație materială trebuie să fie echitabilă și proporțională cu întinderea pagubei suferite.

În prezenta speță este vorba de repararea unui prejudiciu de afecțiune invocat de victimele indirecte, prejudiciu care trebuie reparat de către persoana culpabilă, sens în care, s-a dispus și prin R. C. de M. al C. E. nr.75 adoptată la 14 martie 1965 în materia prejudiciului corporal care statuează expres că „în caz de deces, reparația pentru prejudiciul de afecțiune trebuie acordată părinților, soțului și copiilor victimei pentru că doar în aceste cazuri reparația este supusă condiției ca aceste persoane să fi avut legături de afecțiune strânse cu victima, în momentul decesului";.

În cauză s-a dovedit mai presus de orice dubiu că partile civile au suferit o traumă psihică de profundă, determinată de fapta săvârșită de inculpat, - moartea tatălui, respectiv a bunicului-, astfel că acordarea de daune morale se justifică pentru a compensa prejudiciul afectiv cauzat acestora și de care victimele erau legate printr-o relație afectivă de natură familială.

Cu privire la suma acordată cu titlu de daune morale Curtea apreciază că aceasta reprezintă o justă și echitabilă compensare, fiind corespunzătoare întinderii prejudiciului nepatrimonial invocat de partile civile și proporțională culpei inculpatului, iar soluția este conformă atât cu interpretarea tradițională a jurisprudenței române cât și cu interpretarea constantă a jurisprudenței europene (P.Tercier, Op.cit.p.268).

Pentru aceste motive în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b C.proc.pen. se va respinge ca nefondat recursul asigurătorului, iar soluția atacată se va menține în totalitate ca fiind legală și temneinică.

Inculpatului i s-a asigurat asistență juridică din oficiu astfel că în temeiul art. 189

C.proc.pen. se va stabili în favoarea Baroului de A. C.-N. suma de 50 lei onorar pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.

Potrivit art. 192 al. 2 C.proc.pen. se va dispune obligarea recurentilor la plata în favoarea statului a sumei de câte 100 lei cheltuieli judiciare, din care 50 lei reprezentând onorar avocațial.

PENTRU A.E M.IVE, ÎN NUMELE LEGII, D E C I D E:

Respinge ca nefondat recursul declarat de asigurator S. O. VIG S. și ia act de retragerea recursurilor declarate de părții civile B. C., B. D. E., T. I. M. și T. R. K. împotriva sentintei penale nr. 613 din 14 mai 2012 a Judecătoriei C. N..

Stabilește în favoarea Baroului de A. C.- suma de 50 lei onorariu partial pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.

Obligă pe recurenti, fiecare să plătească în favoarea statului suma de câte 100 lei cheltuieli judiciare, din care 50 lei reprezentând onorar avocațial.

Decizia este definitivă.

Dată și pronunțată în ședința publică din data de 26 iunie 2012.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,

V. V. A. L. H. I. M.

GREFIER, M. N.

Dact.L.H./Dact.S.M

4 ex./(...) Jud.fond. A. P.

← Decizia penală nr. 335/2012, Curtea de Apel Cluj		Decizia penală nr. 1276/2012, Curtea de Apel Cluj →

Decizia penală nr. 983/2012, Curtea de Apel Cluj

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 983/2012, Curtea de Apel Cluj