Încheierea penală nr. 1073/2012, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M A N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR.(...)
ÎNCHEIEREA PENALĂ NR.1073/R/2012
Ședința publică din 25 iulie 2012
Instanța constituită din : PREȘEDINTE : M. B. JUDECĂTORI : D. P.
: C. I. G. : M. B.
Ministerul Public - P. de pe Curtea de A. C. - reprezentat prin P. - S. D.
S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul R. R. A. împotriva încheierii penale nr.369 din 13 iulie 2012 a T.ui M., pronunțată în dosar nr. (...), având ca obiect propunere arestare preventivă.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul R. R. A., în stare de arest, asistat de către apărătorul desemnat din oficiu av.Leahu M., din cadrul Baroului C., cu delegația la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, întrebat fiind de către instanță, inculpatul R. R. A., arată că își menține declarațiile date până în această fază procesuală, nu are de făcut precizări sau completări la acestea și este de acord să fie asistat de către apărătorul desemnat din oficiu.
Nefiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților pentru dezbaterea recursului.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul R. R. A., solicită admiterea recursului, casarea sentinței atacate și continuarea cercetărilor cu inculpatul în stare de libertate.
În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara.
În susținerea recursului arată că instanța de fond nu a făcut o analiză minuțioasă a motivelor și condițiilor necesare luării unei asemenea măsuri procesuale astfel că hotărârea pronunțată este netemeinică și nelegală, din probele existente la dosar nu rezultă date și indicii certe din care să rezulte că lăsat în libertate inculpatul prezintă pericol pentru ordinea publică sau că va putea împiedica desfășurarea procesului penal.
Prin urmare, natura infracțiunii săvârșite nu poate constitui în sine un temei al arestării, astfel că la fel ca și în cazul celorlalte infracțiuni arestarea este posibilă și nu automată. De asemenea, solicită a se avea în vedere că inculpatul a recunoscută infracțiunea săvârșită.
În consecință, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat.
Solicită acordarea onorariului avocațial avansat din FMJ.
Reprezentantul M.ui P., arată că inculpatul recurent este cercetat pentru tentativă la infracțiunea de omor calificat.
Având în vedere că pedeapsa prevăzută de lege pentru această infracțiune este mai mare de 4 ani, apreciază că soluția recurată este temeinică și legală, motiv pentru care solicită respingerea recursului ca nefondat.
Inculpatul R. R. A., având ultimul cuvânt, arată că regretă cele întâmplate.
C U R T E A :
Asupra recursului penal de față,
În baza lucrărilor dosarului constată că Tribunalul Maramureș prin încheierea penală nr.369 din 13 iulie 2012, a respins cererea de luare a măsurii obligării de a nu părăsi localitatea formulată de inculpatul R. R. A., prin apărător.
S-a admis propunerea de arestare preventivă formulată de P. de pe lângă
Tribunalul Maramureș și în consecință:
În temeiul art. 1491 Cod procedură penală raportat la art. 148 lit. f Cod procedură penală s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului R. R. - A. zis
"Tigana"- CNP 1., fiul lui R. și R., născut la (...) în Baia M., domiciliat în Ș. M. str. Câmpului nr. 11/A județul M. - pe o durată de 29 zile începând din data de 13 iulie 2012 până la 10 august 2012 inclusiv.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut în fapt următoarele:
Prin cererea formulată de P. de pe lângă Tribunalul Maramureș sub nr.
376/P/2012 s-a solicitat instanței arestarea preventivă a inculpatului R. R. A. pentru o perioadă de 29 de zile, fiind acuzat de săvârșirea tentativei la infracțiunea de omor calificat prev. de art. 20 Cod penal raportat la art. 174 alin. 1 Cod penal, art. 175 alin. 1 lit. i Cod penal.
În motivarea propunerii de arestare preventivă P. de pe lângă Tribunalul
Maramureș a învederat următoarele:
Prin rezoluția din (...) a P.ui de pe lângă Tribunalul Maramureș s-a dispus începerea urmăririi penale față de inculpatul R. R. A. pentru tentativă la infracțiunea de omor calificat prev. de art. 20 Cod penal raportat la art. 174 alin. 1
Cod penal, art. 175 alin. 1 lit. i Cod penal; prin ordonanța din (...) s-a dispus reținerea acestuia pe o durată de 24 de ore, iar la aceeași dată a fost pusă în mișcare acțiunea penală în cauză.
În sarcina inculpatului s-a reținut că în noaptea de 1. iulie 2012, aflându- se în curtea unui imobil din localitatea F. M., inculpatul R. R. A. i-a aplicat părții vătămate Man V. mai multe lovituri cu un cuțit în zona abdominală, cauzându-i leziuni vindecabile în 30-35 zile îngrijri medicale și care i-au pus în primejdie viața.
Procedând la examinarea sesizării în camera de consiliu, instanța a reținut următoarele:
Potrivit art.1491 Cod procedură penală dacă sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 143 din Cod procedură penală și există vreunul din cazurile prev. de art. 148 Cod procedură penală, când se consideră că în interesul urmăririi penale este necesară arestarea inculpatului, judecătorul dispune arestarea preventivă a acestuia, arătând temeiurile care justifică luarea acestei măsuri.
Conform art. 681 Cod procedură penală, sunt indicii temeinice atunci când din datele existente în cauză rezultă presupunerea rezonabilă că persoana față de care se efectuează acte premergătoare sau acte de urmărire penală a săvârșit fapta.
Instanța a apreciat că în cauză există probe suficiente din care să rezulte presupunerea că persoana față de care s-a pus în mișcare acțiunea penală ar fi săvârșit faptele menționate.
Astfel, tribunalul a apreciat că din probele existente la dosar se poate aprecia caracterul plauzibil al acuzației aduse inculpatului în ceea ce privește tentativa la infracțiunea de omor calificat, rezultând că în noaptea de 1. iulie
2012, aflându-se în curtea unui imobil din localitatea F. M., inculpatul R. R. A. i- a aplicat părții vătămate Man V. mai multe lovituri cu un cuțit în zona abdominală, cauzându-i leziuni vindecabile în 30-35 zile îngrijri medicale și care i-au pus în primejdie viața.
Potrivit concluziilor provizorii ale Serviciului Medico-Legal Județean Baia M. din (...), reiese că numitul Man V. prezintă leziuni traumatice care s-au putut produce prin lovire cu corp tăietor-înțepător; leziunile necesită 30-35 zile îngrijir medicale; leziunile au pus în primejdie viața susnumitului; pot data de (...). S-a precizat că partea vătămată prezintă diagnosticul:" traumatism toraco-abdominal prin înjunghiere; șoc hemoragic.... 1.Inghinal stg plagă penetrantă perforată cu lezarea intestinului subțire. 2 Toracoabdominal stg. plagă penetrantă cu lezarea pleurei, secționare de coaste și lezarea splinei. 3. În hipocondrul drept plagă înjunghiată. 4. Lombar drept plată înjunghiată. 5. Pe brațul drept plagă înjunghiată cu secțiune musculară".
În raport de aspectele expuse mai sus, instanța a reținut incidența în cauză a dispozițiilor art. 143 Cod procedură penală raportat la art. 148 alin. 1 lit. f Cod procedură penală, respectiv că, din datele existente, rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Sub aspectul celei de-a doua cerințe a dispozițiilor art. 148 alin. 1 lit. f Cod procedură penală, instanța a avut în vedere modul și împrejurările concrete în care se presupune că fapta a fost săvârșită, dar și urmarea produsă, aspecte care sunt de natură să producă o puternică rezonanță negativă în cadrul unei comunități restrânse cum este cea din care face parte și inculpatul, iar lăsarea acestuia în libertate ar fi susceptibilă să provoace un sentiment de insecuritate, dublat de convingerea că autoritățile judiciare nu reacționează suficient de prompt și de ferm împotriva faptelor de acest gen.
În ceea ce privește solicitarea parchetului de a se avea în vedere la arestarea inculpatului și temeiul prevăzut de art. 148 lit. d Cod procedură penală, instanța constată că acesta nu este incident în raport de faptul că inculpatul, conform fișei de cazier judiciar de la fila 54 din dosarul de urmărire penală, prin ordonanța nr.
142/P/(...) a P.ui de pe lângă Judecătoria Șomcuta Mare, a fost scos de sub urmărire penală pentru infracțiunea de furt, aplicându-i-se sancțiunea administrativă de 100 lei amendă; totodată, prin sentința penală nr. 10/(...) a
Judecătoriei Ș. M. s-a dispus, în baza art. 10 lit. h Cod procedură penală, încetarea procesului penal față de acesta pentru infracțiunea de lovire. Mai mult, a reține incidența art. 148 lit. d Cod procedură penală în raport de antecedența penală a inculpatului ar constitui o dublă sancționare a acestuia, deoarece la analiza pericolului social din perspectiva art. 148 lit. f Cod procedură penală se au în vedere și aceste aspecte, cele legate de comportamentul inculpatului înainte de săvârșirea faptei pentru care se dispune arestarea preventivă.
Pentru toate considerentele de mai sus, tribunalul a admis propunerea formulată de P. de pe lângă Tribunalul Maramureș și, în temeiul art. 1491 Cod procedură penală raportat la art. 148 alin. 1 lit. f Cod procedură penală, va dispune arestarea preventivă a inculpatului R. R. A., conform dispozitivului.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul R. R. A. solicitând casarea sentinței atacate și cercetarea sa în stare de libertate.
În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara.
Recursul declarat în cauză de inculpat este nefondat pentru următoarele considerente.
Articolul 5 paragraf 1 lit. c din CEDO admite privarea de libertate a unei persoane dacă a fost arestată în vederea aducerii sale în fața autorității judiciare competente sau când există motive verosimile de a bănui că a săvârșit o infracțiune sau când există motive temeinice de a se crede în necesitatea de a o împiedica să săvârșească o infracțiune sau să fugă după săvârșirea acesteia.
Convenția condiționează legalitatea privării de libertate de existența unor motive verosimile, temeinice că s-a săvârșit o infracțiune sau că autorul va fugi după săvârșirea infracțiunii. Noțiunea de motive verosimile a fost interpretată de Curte în sensul existenței unor date, informații care să convingă un observator obiectiv că este posibil ca persoana respectivă să fi săvârșit o infracțiune. Aceste date nu trebuie să aibă aceeași forță ca cele necesare pentru a justifica o condamnare sau pentru a formula o acuzare,scopul reținerii fiind acela de a continua cercetările.
În cauză, prin rezoluția din (...) a P.ui de pe lângă Tribunalul Maramureș s-a dispus începerea urmăririi penale față de inculpatul R. R. A. pentru tentativă la infracțiunea de omor calificat prev. de art. 20 Cod penal raportat la art. 174 alin. 1
Cod penal, art. 175 alin. 1 lit. i Cod penal; prin ordonanța din (...) s-a dispus reținerea acestuia pe o durată de 24 de ore, iar la aceeași dată a fost pusă în mișcare acțiunea penală în cauză.
În sarcina inculpatului s-a reținut că în noaptea de 1. iulie 2012, aflându- se în curtea unui imobil din localitatea F. M., inculpatul R. R. A. i-a aplicat părții vătămate Man V. mai multe lovituri cu un cuțit în zona abdominală, cauzându-i leziuni vindecabile în 30-35 zile îngrijri medicale și care i-au pus în primejdie viața.
Subzistența pericolului concret pentru ordinea publică este evidentă și ea rezultă din însăși natura faptei pentru care inculpatul este cercetat, infracțiune îndreptată împotriva vieții.
Ca atare, în mod corect s-a apreciat că arestarea inculpatului se justifică în scopul bunei desfășurări a cercetării penale astfel că soluția pronunțată este legală și temeinică.
Pentru toate aceste considerente, având în vedere dispozițiile art. 38515 pct. 1 lit. b C.p.p. recursul declarat în cauză de inculpat este nefondat, soluția pronunțată fiind legală și temeinică.
În temeiul art. 189 și 192 alin. 2 C.p.p. se va stabili onorariu avocațial și va fi obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul R. R. A., detinut in Penitenciar Spital Jilava, împotriva încheierii penale nr. 369 din 13 iulie 2012 a T.ui M..
Stabilește în favoarea Baroului de A. C.- suma de 100 lei onorar pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.
Obligă pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 500 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorar avocațial.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 25 iulie 2012 .
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, G.
M. B. D. P. C. I. M. B. red.M.B./A.C.
4 ex. jud.fond.S. L.R.
| ← Decizia penală nr. 1603/2012, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 211/2012, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
