Încheierea penală nr. 1160/2012, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M A N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR.(...)
ÎNCHEIERE PENALĂ NR. 1160/R/2012
Ședința publică din 29 august 2012
I. compusă din: PREȘEDINTE: L. M.- judecător JUDECĂTORI: L. H.
V. C.
G. : M. N.
Ministerul Public, P. de pe lângă Curtea de A. C. reprezentat prin P. A. C.
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul P. M. împotriva încheierii penale nr.418 din 21 august 2012, pronunțată în dosar nr.(...) al T.ui M., inculpatul fiind cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită prevăzută și pedepsită de art. 255 C. raportat la art. 7 alin. 2 din Legea nr.
78/2000 modificată, cauza având ca obiect propunerea de arestare preventivă a inculpatului ( art 1491 Cod procedură penală).
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul în stare de arest, asistat de apărătorul desemnat din oficiu, avocat C. R., din cadrul Baroului C., cu delegația la dosar și traducătorul de limbă ucraineană, d-l Lazarciuc I..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință după care
Traducătorul Lazarciuc I. depune la dosarul cauzei autorizația nr. 11824 eliberată la data de 25 mai 2004, de Ministerul Justiției- D. P. M. I. și N. P.
I. aduce la cunoștința traducătorului autorizat de limbă ucraineană
LAZARCIUC I., interpret în cauză că, potrivit dispozițiilor art. 128 alin 3 Cod procedură penală raportat la art.85 Cod procedură penală, urmează să depună jurământ în cauză.
După depunerea jurământului, instanța pune în vederea traducătorului autorizat de limbă ucraineană Lazarciuc I., interpret în cauză, să-i traducă inculpatului tot ce se discută în cauză.
Întrebat fiind de către instanță, inculpatul arată că își menține recursul declarat în cauză și este de acord să fie asistat de apărătorul desemnat din oficiu. De asemenea, mai arată că nu dorește să dea declarație în fața instanței de recurs.
Apărătorul desemnat din oficiu depune la dosarul cauzei, referatul privind plata onorariilor din fondul M.ui J., solicitând ca instanța să se pronunțe asupra acestuia.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul desemnat din oficiu al inculpatului solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și rejudecând cauza, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună respingerea propunerii de arestare preventivă și cercetarea în stare de libertate a inculpatului. D. art 148 lit f Cod procedură penală impun nu doar condiția limitei de pedeapsă ci și aceea ca din probe să rezulte un pericol concret pentru ordinea publică, condiție cumulativă a textului de lege care în speță nu este îndeplinită, având în vedere probele de la dosar. Nu trebuie confundat pericolul social al faptei cu pericolul concret pentru ordinea publică prin cercetarea în libertate a inculpatului. Inculpatul însuși nu reprezintă un pericol concret pentru ordinea publică, fiind la prima abatere de acest gen, fiind și fără antecedente penale.
Nu în ultimul rând, inculpatul așa cum a declarat, a considerat că ce a făcut este normal, pentru că așa se procedează și în Ucraina, nu a avut intenția de a frauda legea sau de a săvârși vreo infracțiune.
Cu onorariu avocațial din fondul M.ui J..
Reprezentantul parchetului solicită respingerea recursului declarat de inculpat ca nefondat, cu consecința menținerii încheierii atacate ca fiind legală și temeinică. În raport de probele administrate până în această etapă procesuală în cauză există indicii temeinice în sensul art. 681 Cod procedură penală că inculpatul a săvârșit infracțiunea de care este acuzat. În cauză, sunt incidente dispozițiile art 148 alin 1 lit f Cod procedură penală, respectiv inculpatul a săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de
4 ani și există probe că, lăsarea în libertate a acestuia prezintă un pericol concret pentru ordinea publică. La aprecierea pericolului concret pentru ordinea publică instanța a avut în vedere natura și gravitatea infracțiunii pe care inculpatul se presupune că a comis-o, circumstanțiată de împrejurările săvârșirii acesteia.
Infracțiunea de dare de mită reprezintă un real și grav pericol pentru relațiile sociale referitoare la buna funcționare a autorităților și instituțiilor de stat, a corectitudinii funcționarilor în exercitarea atribuțiilor de serviciu și prin aceasta, pentru existența și echilibrul ordinii de drept. I. de fond a reținut că, potrivit art 136 Cod procedură penală scopul măsurilor preventive vizează buna desfășurare a procesului penal și împiedicarea sustragerii inculpatului de la urmărire penală, judecată sau executarea pedepsei.
Cu obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului.
Inculpatul P. M. având ultimul cuvânt, solicită cercetarea sa în stare de libertate, menționând că în România nu are unde să locuiască, nu cunoaște pe nimeni în această țară.
C U R T E A :
Prin încheierea penală nr.418 din 21 august 2012 pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr.(...), a fost admisă propunerea formulată de P. de pe lângă Tribunalul Maramureș și în consecință, în temeiul art. 1491 raportat la art. 148 alin. 1 lit. f C.pr.penală s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului P. M., cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită prevăzută de art. 255 C. raportat la art. 7 alin. 2 din Legea nr. 78/2000 pe o durată de 29 zile, începând cu data de (...) până la data de (...) inclusiv.
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut în raport de probele administrate până în această etapă procesuală că în cauză există indicii temeinice în sensul art. 681 C.pr.penală, că inculpatul a săvârșit infracțiunea de care este acuzat.
Astfel, potrivit mențiunilor procesului verbal de constatare (fila 24 dosar urmărire penală) coroborat cu declarațiile denunțătorului Odor C. și ale făptuitorilor P. M. și Tsuper Yuri a rezultat că aceștia din urmă, la data de 20 august 2012, au pătruns în mod ilegal pe teritoriul statului român trecând râul
T., fiind depistați de un echipaj al P. de F. și conduși la sediul SPF S. În cadrul actelor de cercetare penală întocmite în legătură cu săvârșirea infracțiunii de trecere frauduloasă a frontierei, inculpatul P. M. i-a oferit inițial denunțătorului
Odor C. suma de 100 USD, apoi 200 USD iar în final 300 USD pentru ca acesta, în calitatea sa de ofițer de poliție judiciară să sisteze actele procedurale și să nu-i mai întocmească un dosar penal. Din mențiunile procesului verbal de constatare a infracțiunii flagrante, inculpatul a remis efectiv suma de 300 USD ofițerului de poliție în timp ce se afla în biroul acestuia, la data de 20 august 2012.
Potrivit înscrisurilor depuse la dosar, inculpatul P. M. este cetățean ucrainean și nu este cunoscut cu antecedente penale pe teritoriul R.
Având în vedere aspectele expuse instanța a reținut că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 148 alin. 1 lit. f din C., respectiv inculpatul a săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea în libertate a acestuia prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
În ceea ce privește limitele de pedeapsă instanța a reținut că potrivit art.
255 C. raportat la art. 7 alin. 2 din Lege nr. 78/2000 infracțiunea de care este acuzat inculpatul se pedepsește cu închisoarea între 6 luni și 7 ani.
La aprecierea pericolului concret pentru ordinea publică instanța a avut în vedere natura și gravitatea infracțiunii pe care inculpatul se presupune că a comis-o, circumstanțiată de împrejurările săvârșirii acesteia. Astfel, instanța a reținut că inculpatul se presupune că a comis infracțiunea de dare de mită în contextul în care era cercetat pentru săvârșirea unei alte infracțiuni, de trecere frauduloasă a frontierei de stat, iar actele materiale întreprinse au constat în oferirea, în mod insistent, a unor sume de bani pentru ca ofițerul de poliție judiciară să nu își îndeplinească atribuțiile de serviciu.
Infracțiunea de dare de mită reprezintă un real și grav pericol pentru relațiile sociale referitoare la buna funcționare a autorităților și instituțiilor de stat, a corectitudinii funcționarilor în exercitarea atribuțiilor de serviciu și prin aceasta, pentru existența și echilibrul ordinii de drept.
De vreme ce legea penală le impune funcționarilor și altor salariați corectitudine și probitate în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, corelativ prin incriminarea dării de mită se asigură acestora și protecția necesară împotriva actelor de încercare de corupere la care ar putea fi expuși, iar autoritățile judiciare trebuie să aibă o reacție fermă în acest scop.
Or lipsa unei reacții adecvate a autorităților judiciare ar putea genera o încurajare a altor persoane să comită acte de corupere similare, cu consecința afectării bunei funcționări a instituțiilor și corectitudinii îndeplinirii atribuțiilor de serviciu de către funcționari.
Având în vedere că în prezenta cauză infracțiunea de dare de mită s-a produs în legătură directă cu o infracțiune directă de trecere frauduloasă a frontierei de stat, fapte care în ultima perioadă au dobândit un caracter accentuat și periclitează în mod constant securitatea frontierei de stat a R., instanța a reținut că lăsarea în libertate a inculpatului este susceptibilă să constituie o încurajare pentru alte persoane să comită infracțiuni similare și să genereze convingerea că autoritățile judiciare nu reacționează suficient de ferm și de prompt împotriva actelor de acest gen.
Dincolo de aceste aspecte, instanța a reținut că potrivit art. 136
C.pr.penală scopul măsurilor preventive vizează buna desfășurare a procesului penal și împiedicarea sustragerii inculpatului de la urmărire penală, judecată sau executarea pedepsei. În consecință, acest scop se circumscrie celui al procesului penal prevăzut de art. 1 C., respectiv de a contribui la apărarea ordinii de drept, la apărarea persoanei, a drepturilor și libertăților acesteia, la prevenirea infracțiunilor precum și la educarea cetățenilor în spiritul respectării legilor.
Or în cauza de față, luarea măsurii arestării preventive a inculpatului este justificată atât din considerente ce țin de apărarea ordinii de drept, cât și de prevenirea comiterii unor infracțiuni similare de către alte persoane, măsura fiind conformă cu principiul instituit prin dispozițiile art. 5 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale.
În consecință, constatând că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.
136, 143 și 148 alin. 1 lit. f C. instanța a dispus arestarea preventivă a inculpatului pe o perioadă de 29 de zile.
Împotriva încheierii menționate a declarat recurs inculpatul P. M.
În susținerea recursului a criticat încheierea atacată precizând că trebuia respinsă propunerea de arestare preventivă, pentru că dispozițiile art.148 alin.1 lit.e C. impun nu doar condiția limitei de pedeapsă, ci și pe aceea ca din probe să rezulte un pericol concret pentru ordinea publică ; în speță inculpatul nu prezintă un asemenea pericol deoarece este la prima abatere de acest gen, nu are antecedente penale și a considerat că ceea ce a făcut este normal.
Analizând motivele de recurs invocate, Curtea constată următoarele:
În mod temeinic prima instanță a reținut că inculpatul recurent a pătruns ilegal pe teritoriul R. pe râul T. în data de 20 aug.2012, iar când a fost depistat de
P. de frontieră și au început să fie întocmite actele de cercetare penală pentru săvârșirea infracțiunii de trecere frauduloasă a frontierei inculpatul i-a oferit ofițerului de poliție judiciară inițial 100 de dolari, apoi 200 de dolari, iar în final i- a remis 300 USD pentru ca acesta să nu înceapă cercetările penale, faptă prevăzută ca fiind infracțiunea de dare de mită prev. de art.255 C. rap. la art. 7 alin.2 din Legea nr.78/2000.
Curtea apreciază că în cauză există suficiente indicii temeinice ce rezultă din declarația inculpatului, dar în special din procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante (f.6 d.u.p) ce atestă că în data de 20 august 2012 în intervalul orar 15,30 - 18,30 în localitatea S., jud. M. la sediul S. P. de F. S., în biroul ofițerului de poliție judiciară inculpatul i-a înmânat acestuia trei bancnote de câte 100 USD pentru a nu fi cercetat penal pentru infracțiunea de trecere frauduloasă a frontierei.
Apărarea invocată de către recurentul de naționalitate ucraineană că în Ucraina se obișnuiește să se dea bani polițiștilor, astfel încât nu știa că în România nu este permis, nu poate fi primită deoarece știa că se află în România pentru că a trecut frontiera de stat, iar România are legi diferite pe care orice persoană străină trebuie să le respecte.
Faptul că nu are antecedente penale înregistrate în cazierul judiciar din România nu reprezintă un motiv de respingere a propunerii de arestare a inculpatului, având în vedere că acesta în declarația dată în cursul urmăririi penale (f.50 d.u.p.) a arătat că dorește să fie lăsat liber ca să plece la el acasă în Ucraina, promițând că nu se mai întoarce în România, astfel încât este evident riscul de sustragere a acestuia de la urmărirea penală.
Susținerea că la dosar nu există probe care să denote pericolul pe care l-ar prezenta lăsarea inculpatului în libertate este contrazisă de procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante în care se menționează că într-un interval de câteva ore inculpatul a oferit în mod repetat și a crescut suma oferită până când a înmânat efectiv 300 USD pentru a împiedica demararea procedurilor penale împotriva sa; o asemenea atitudine determinată relevă periculozitatea recurentului și riscul pe care-l presupune lăsarea sa în libertate pentru ordinea publică din comunitatea socială ce respectă regulile elementare ce interzic inițierea actelor de corupție a organelor de poliție chemate să asigure tocmai paza și ordinea în rândul comunității.
Așa fiind, în baza art.38515 pct.1 lit.b C. va respinge recursul inculpatului.
Văzând și disp. art.192 alin.2 C. va obliga recurentul la plata cheltuielilor judiciare avansate de către stat în recurs, inclusiv a onorariului apărătorului din oficiu.
În baza art.192 alin.6 C. cheltuielile avansate pentru plata d-lui interpret
Lazaciuc I. în cuantum total de 308,35 lei din fondul special alocat, rămân în sarcina statului, astfel cum prevede art.190 C. și art.7 din Legea nr.178/1997.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul P. M., fiul lui M. și M., născut la data de (...) în Zakarpatia, Ucraina, număr personal 3101622018, domiciliat în localitatea D., str. Tobcina nr. 229, Ucraina, aflat în prezent în Arestul IPJ M., împotriva încheierii penale nr. 418 din 21 august 2012 a T.ui M..
Stabilește în favoarea Baroului de A. C.-N. suma de 100 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui J..
În baza art. art.190 Cod proc.pen. și a art.7 din Legea nr.178/1997, rap.la
Ordinul nr.772/C din 05 martie 2009 al M.ui J. și Libertăților Cetățenești, dispune acordarea onorariului interpret Lazarciuc I. în sumă de 308,35 lei (la tariful de 23,15 lei/oră + 100% traducere simultană + 50% spor limbă rară + 50% spor regim urgență - 3 ore; 100 lei cheltuieli de transport), sumă ce se plătește conform art.190 alin.1 și 5 Cod proc.pen., din fondul M.ui J..
Obligă pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorariu avocațial.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 29 august 2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
L. M. L. H. V. C.
G. M. N.
Red.CV Dact.SzM/3ex. (...)
| ← Decizia penală nr. 217/2012, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 500/2012, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
