Încheierea penală nr. 1176/2012, Curtea de Apel Cluj

ROMANIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR. (...)

ÎNCHEIERE PENALĂ NR. 1176/R/2012

Ședința publică din 5 septembrie 2012

Instanța compusă din:

PREȘEDINTE: L. H.- judecător

JUDECĂTORI: V. V. A.

V. C.

GREFIER : M. N.

PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE- DIRECȚIA DE INVESTIGARE A INFRACȚIUNILOR DE CRIMINALITATE ORGANIZATĂ ȘI TERORISM-SERVICIUL TERITORIAL CLUJ prin

PROCUROR:DORU DOBOCAN

S-au luat spre examinare recursurile declarate de inculpații D. D. I. și R. B. împotriva încheierii penale nr. 61 din data de 29 august 2012, pronunțată de T.

B.-N. în dosar nr. (...), inculpații fiind trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor, după cum urmează:

● D. D. I., cercetat pentru comiterea infracțiunilor continuate de trafic de droguri de mare risc prev. de art. 2 alin.2 din Legea nr. 143/2000 (modificată prin OUG nr. 6.) cu aplic. art. 14 lit. „c"; din aceeași lege și art. 41 alin.2 Cod penal și deținere de droguri de mare risc pentru consum propriu prev. de art. 4 alin.2 din Legea nr. 143/2000 (modificată) cu aplic. art. 41 alin.2 Cod penal, ambele cu aplic. art. 33 lit. „a"; Cod penal;

● R. B., cercetat pentru comiterea infracțiunilor de trafic de droguri de mare risc prev. de art. 2 alin.2 din Legea nr. 143/2000 ( modificată prin OUG nr. 6.) cu aplic. art. 41 alin.2 Cod penal și art. 14 lit. „c"; din aceeași lege, deținere de droguri de mare risc pentru consum propriu prev. de art. 4 alin.2 din Legea nr.

143/2000 (modificată prin OUG nr. 6.) cu aplic. art. 41 alin.2 Cod penal și punere la dispoziție a locuinței în vederea consumului ilicit de droguri prev. de art. 5 din Legea nr. 143/2000 (modificată prin OUG nr. 6.) cu aplic. art. 14 lit.

„c"; din aceeași lege, cu aplic. art. 33 lit,. „a"; Cod penal, cauza având ca obiect prelungirea măsurii arestării preventive.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul D. D. I., în stare de arest, asistat de apărătorul ales, avocat M. I., din cadrul Baroului C., cu delegația la dosar, precum și apărătorul desemnat din oficiu, avocat W. D., din cadrul Baroului C., cu delegația la dosar, inculpatul R. B. în stare de arest, asistat de apărătorii aleși, avocat J. N., din cadrul Baroului B.-N., cu delegația la dosar, avocat S. M., din cadrul Baroului B.-N., cu delegația la dosar, precum și apărătorul desemnat din oficiu, avocat I. L. V., din cadrul Baroului C., cu delegația la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, apărătorii desemnați din oficiu ai inculpaților depun la dosarul cauzei, referatele privind plata onorariilor din fondul M.ui Justiției, solicitând ca instanța să se pronunțe asupra onorariilor parțiale în cauză.

Întrucât inculpații au apărători aleși în cauză, se constată încetate de drept mandatele apărătorilor desemnați din oficiu, prin prezentarea apărătorilor aleși în fața instanței de recurs.

Întrebați fiind de către instanță, inculpații arată că își mențin recursurile declarate în cauză.

Nemaifiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.

Apărătorul ales al inculpatului D. D. I. solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și rejudecând cauza, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună în principal, respingerea prelungirii de arestare preventivă. În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestului preventiv cu luarea unei alte măsuri neprivative de libertate, respectiv măsura obligării inculpatului de a nu părăsi localitatea sau țara.

În motivarea încheierii atacate se arată că, pericolul concret se naște din gravitatea faptelor săvârșite. În cauză se poate constata că, nu se poate vorbi de o activitate tipică de trafic de droguri, inculpatul nu a obținut sume de bani, iar stare de fapt nu pledează pentru un trafic de droguri. Din ansamblul elementelor avute în vedere de instanță, sunt aspecte criticabile. Se mai arată de apărătorul inculpatului că, punerea în libertate a inculpatului, nu ar împiedica buna desfășurare a procesului penal, acesta nu s-ar sustrage urmăririi penale, având în vederea poziția procesuală avută și menținută în prezent.

Actele de urmărire penală ce urmează a fi efectuate în cauză, îl vizează mai mult pe inculpatul R. și prea puțin pe inculpatul D. C. lui în stare de libertate nu va influența negativ urmărirea penală, deoarece a dat declarație și a arătat partea lui de vinovăție. Se mai arată că, inculpatul nu are antecedente penale, este tânăr, iar acesta este elev încă, considerând că prin luarea unei măsuri neprivative de libertate, ar avea posibilitatea să-și termine școala.

Apărătorul ales al inculpatului R. B., avocat J. N. solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și rejudecând cauza, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună, în principal, respingerea prelungirii măsurii arestării preventive, cu consecința punerii inculpatului în stare de libertate. În subsidiar, solicită luarea unei alte măsuri neprivative de libertate, respectiv, măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara. În continuare se arată că, urmărirea penală s-a pornit urmare unor denunțuri. Solicită a se compara declarațiile olografe de la filele 102-105, 109, 113, 122 cu declarațiile date în fața organelor de urmărire penală. Inculpatul pe care îl asistă, nu este angrenat într-o astfel de activitate infracțională și nu este consumator de droguri. În mod frecvent se tinde a se ține persoanele care au legătură cu traficul de droguri în arest.

Celălalt apărător ales al inculpatului R. B., avocat S. M. solicită solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și rejudecând cauza, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună, în principal, respingerea prelungirii măsurii arestării preventive, cu consecința punerii inculpatului în stare de libertate. În subsidiar, solicită luarea unei alte măsuri neprivative de libertate, respectiv, măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara. Se arată că, inculpatul s-a prezentat în fața organelor de urmărire penală de bună voie.

În cauză, invocă deciziile Curții de A. C., în dosarele nr. (...) și dosarul nr.

(...), unde inculpații au fost trimiși în judecată pentru aceleași infracțiuni ca inculpații din cauza prezentă și au fost puși în libertate, instanța considerând că nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică, luându-se față de aceștia o altă măsură, în acest sens, solicitând egalitatea de tratament juridic, conform practicii CEDO. Se mai arată de către apărătorul ales al inculpatului că, din cazierul acestuia , reiese că mai are un dosar pe rolul instanței, pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală, în care legea prevede și împăcarea părților.

Se apreciază că cele două luni în care inculpatul a fost arestat preventiv, este un timp suficient pentru ca acesta să conștientizeze faptele comise și există garanția că nu va mai continua aceste activități infracționale.

Reprezentantul parchetului solicită respingerea recursurilor declarate de inculpați, ca nefondate, cu consecința menținerii încheierii atacate ca fiind legală și temeinică. Din considerentele încheierii atacate, s-a reținut că, în privința inculpaților sunt incidente dispozițiile art 143 Cod procedură penală, în sensul că există probe și indicii temeinice că aceștia au săvârșit infracțiunile pentru care sunt cercetați. În cauză, sunt incidente și dispozițiile art 148 lit f Cod procedură penală, având în vedere că pedepsele prevăzute de lege pentru infracțiunile de care sunt acuzați sunt mai mari de 4 ani închisoare și că există probe certe că, lăsarea lor în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

Acest pericol concret pentru ordinea publică, rezultă cu prisosință din natura și gravitatea faptelor săvârșite de inculpați, din circumstanțele în care le- au comis și nu în ultimul rând, din atragerea în câmpul infracțional a unor persoane tinere, printre care fete minore, cărora li s-a pus la dispoziție pentru consum droguri de mare risc. Infracțiunile de trafic de droguri de mare risc și deținere de astfel de droguri pentru consum propriu prezintă un grad deosebit de ridicat de pericol social. Infracțiunile comise de inculpați lezează grav ordinea de drept în comunitate locală, cauzează tulburarea liniștii publice și un sentiment firesc de dezaprobare din partea colectivității, existând pericolul săvârșirii unor fapte similare de trafic și consum de droguri de către alte persoane, în lipsa unei reacții corespunzătoare din partea autorităților judiciare față de cei bănuiți autori ai unor astfel de infracțiuni.

În replică, apărătorul ales al inculpatului R. B., avocat J. N. arată că inculpatul pe care îl asistă nu a cunoscut persoanele respective și nu a avut activitate de atragerea minorelor la consumul de droguri.

Inculpatul D. D. I. având ultimul cuvânt, solicită cercetarea sa în stare de libertate menționând că regretă fapta comisă.

Inculpatul R. B. având ultimul cuvânt, solicită cercetarea sa în stare de libertate, arătând că nu cunoștea persoanele de atunci, neștiind nici măcar cu ce s-a drogat la momentul respectiv. Mai arată că regretă fapta comisă.

C U R T E A :

Prin încheierea penală nr. 61 pronunțată la data de 29 august 2012 a T.ui B.-N. s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive luată față de inculpații D. D. I. și R. B., aflați în Arestul I.P.J. B.-N., pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 07 septembrie 2012 și până la 6 octombrie 2012.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut în fapt următoarele:

Prin încheierea penală nr. 45/CC/10 iulie 2012, pronunțată de T. B.-N. în dosarul penal nr. (...), definitivă prin Î. penală nr. 1058/R/18 iulie 2012 a Curții de A. C., s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului D. D. I., pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 2 alin.2 din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 14 lit. „c"; din Legea nr. 143/2000 și art. 41 alin.2 Cod penal și respectiv prev. de art. 4 alin.2 din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin.2 Cod penal, fapte pentru care este cercetat în dosarul nr. 43 D/P/2011.

Ulterior, prin Î. penală nr. 49/CC/25 iulie 2012, pronunțată de T. B.-N. în dosarul penal nr. (...), definitivă prin Î. penală nr. 1098/R/2012 a Curții de A. C., s-a admis propunerea formulată de DIICOT - B. T. B.-N. în același dosar nr. 43

D/P/2011 și s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului R. B., pentru comiterea în concurs real prev. de art. 33 lit. „a"; Cod penal a infracțiunilor de trafic de droguri de mare risc prev. de art. 2 alin. 2 din Legea nr. 143/2000

(modificată prin OUG nr. 6.) cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 14 lit. „c"; din Legea nr. 143/2000, deținere de droguri de mare risc pentru consum propriu, prev. de art. 4 alin.2 din Legea nr. 143/2000 (modificată prin OUG nr. 6.) cu aplic. art. 41 alin.2 Cod penal și punere la dispoziție a locuinței în vederea consumului ilicit de droguri, prev. de art. 5 din Legea nr. 143/2000 (modificată prin OUG nr. 6.) cu plic. art. 14 lit. „c"; din aceiași lege.

Prin Î. penală nr. 51/CC/06 august 2012 a T.ui B.-N., pronunțată în dosarul penal nr. (...) s-a dispus prelungirea cu 30 de zile a măsurii arestării preventive luată față de cei doi inculpați, respectiv începând cu data de (...) și până la data de (...), în cazul inculpatului D. D. I. și începând cu data de (...) și până în data de (...) în cazul inculpatului R. B.

Prin Î. penală nr. 1102/R/7 august 2012, pronunțată de Curtea de A. C. s- a respins ca nefondat recursul declarat de inculpatul D. D. I. împotriva Încheierii nr. 51/CC/06 august 2012 a T.ui B.-N.. Î. atacată a fost însă casată numai cu privire la durata pentru care sa dispus prelungirea măsurii arestării preventive în recursul declarat de inculpatul R. B., dispunându-se în privința acestuia prelungirea măsurii arestării începând cu data de (...) și până la data de 6 septembrie 2012.

Raportat la mențiunile din cuprinsul „minutei"; Încheierii penale nr.

1102/R/7 august 2012 a Curții de A. C. se va reține că măsura arestării preventive a fost prelungită față de ambii inculpați până la aceeași dată, respectiv până la data de 06 septembrie 2012 inclusiv.

Din considerentele încheierilor menționate mai sus, se reține că în privința inculpaților sunt incidente dispozițiile art. 143 Cod procedură penală, în sensul că există probe și indicii temeinice că aceștia au săvârșit infracțiunile pentru care sunt cercetați. Probele relevante sub aspectul vinovăției inculpaților au fost redate explicit în cuprinsul celor două încheieri prin care s-a luat măsura arestării preventive ( f.1-4 și f. 18-27 vol.II).

Instanțele care au dispus luarea și apoi prelungirea măsurii arestării preventive au apreciat că față de inculpați sunt incidente dispozițiile art. 148 lit.

„f"; Cod procedură penală, având în vedere că pedepsele prevăzute de lege pentru infracțiunile de care sunt acuzați sunt mai mari de 4 ani închisoare și că există probe certe că lăsarea lor în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

În considerentele încheierilor menționate anterior s-a relevat că pericolul concret pentru ordinea publică pe care îl prezintă lăsarea inculpaților în libertate rezultă în principal din natura și gravitatea faptelor comise, din atragerea în cercul lor infracțional a unor tinere ( unele minore) în vederea consumului de droguri de mare risc dar și din posibilitatea ca aceștia să reia activitatea infracțională, în contextul în care nu au loc de muncă sau o ocupație licită în urma căreia să obțină venituri.

De asemenea s-a redat în considerentele acestor încheieri împrejurarea că persoanele de sex feminin care participau la chefurile și petrecerile organizate de inculpați erau minore, unele sub 15 ani, că acestea și-au neglijat studiile și prezentau probleme de sănătate în urma consumului de „. de baie"; oferit de inculpați. În fine, s-a relevat că petrecerile se desfășurau într-o atmosferă de promiscuitate, că se ofereau droguri în permanență și că fetele dansau în ținute sumare.

În considerentele Încheierii penale nr. 49/CC/25 iulie 2012 a T.ui B.-N. s-a menționat și faptul că operațiunile cu droguri au iscat conflicte în cercul celor care derulau activități specifice, unul dintre conflicte degenerând într-o altercație fizică în care au fost implicați inculpații R. B., D. D. I. și D. M. E. (acesta din urmă cercetat într-un alt dosar) din cauza unor neînțelegeri legate de plata drogurilor, ceea ce a determinat intervenția organelor de poliție locale.

Examinând propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive înregistrată sub nr. de mai sus, în raport de actele și lucrările dosarului nr. 43

D/P/2011 al DIICOT - B. T. B.-N., instanța constată că există probe și indicii temeinice în sensul dispozițiilor art. 143 Cod procedură penală de natură a justifica presupunerea rezonabilă că inculpații au săvârșit infracțiunile pentru care sunt cercetați în modalitatea descrisă în referatul înaintat de procuror.

Sub aspectul dispozițiilor art. 143 Cod procedură penală, instanța apreciază că ( în acest stadiu al cercetărilor penale) sunt relevante următoarele probe: rapoartele investigatorilor sub acoperire (f.22 și 42 vol. I),; rapoartele de constatare tehnico-științifică emise de B. C.-N. - L. de A. și P. al D. ( nr.

2345369/(...), f. 24-25 și nr. 2345378/(...), f. 44-49, ambele din vol. I); declarațiile martorului M. G. ( f.31-32 vol.I colaborator autorizat al investigatorului sub acoperire cu numele de cod „. O.); declarația martorei M. Ana

M. (f.50-52 vol. I colaborator autorizat al investigatorului sub acoperire „Tătaru

Florin";); procesul-verbal din (...) (f.33 vol.I, referitor la legăturile infracționale dintre inculpatul D. D. I. și S. C. acesta din urmă având calitatea de inculpat într-un alt dosar în care este acuzat de fapte similare); declarațiile martorilor P. A. L. (f.102-204 vol.I), Boarescu B. M. (f.105-108, 109-116 vol I), Apăvăloaie Anda ( f.117-121 și 123 vol.I), Ivan B. (f.124 vol.I), Telcean V. (f.143-147 vol.I), Danci A. (f.148-150 vol.I), Bugnar D.-B. (f.151-154 vol.I), declarațiile martorelor N. C. A. (f.70-72 vol II), P. R. L. (f.166 vol.II.), declarația martorei T. A. H. (f.35-38 vol.II), R. Polixenia Ximena (f.67-69 și 41-45 vol.II).

Aceste probe se coroborează cu declarația inculpatului D. D. I., dată la 13 august 2012 ( f.73-77 vol.II) în care a revenit asupra celor anterioare recunoscând învinuirile care i se aduc. Este de menționat că inculpatul R. B., neagă săvârșirea infracțiunilor de care este acuzat, însă din declarația sa, dată la (...) ( f.78-81 vol.II) rezultă că a consumat în mod repetat „. de baie"; împreună cu mai multe persoane, în diferite locații ( în cluburi și baruri, apartamente, și „la cascadă";) dar a susținut că drogul era pus la dispoziție de inculpatul D. D. I..

În privința inculpaților sunt întrunite cumulativ cerințele art. 148 lit. „f"; Cod procedură penală, întrucât pedepsele prevăzute de lege pentru infracțiunile de care sunt acuzați sunt mai mari de 4 ani închisoare iar lăsarea acestora în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

Acest din urmă aspect rezultă cu prisosință din natura și gravitatea faptelor săvârșite de inculpați, din circumstanțele în care le-au comis și nu în ultimul rând, din atragerea în câmpul infracțional a unor persoane tinere, printre care fete minore, unele eleve, cărora li s-a pus la dispoziție pentru consum droguri de mare risc. Este de observat că din probele administrate rezultă că tinerelor atrase de inculpați la petrecerile pe care le organizau ( într-o atmosferă de promiscuitate) li se puneau la dispoziție în permanență, droguri, din care acestea consumau. Pe fondul consumului de droguri la aceste petrecer, fetele dansau în ținute sumare, iar potrivit declarației martorei M. Ana M. ( f. 50-52 vol. I) „..fetele devin altfel și acceptă mult mai ușor să aibă relații sexuale cu el"; (este vorba de inculpatul D. D. I.). Este de menționat că și comportamentul inculpaților a fost afectat prin consumul de droguri. O, declarație relevantă în acest sens a fost dată de martora T. A. H. ( f.35 vol.II care se coroborează cu declarația martorei C. A. f.32-34 vol.II), care relatează despre faptul că inculpatul R. B. a constrâns-o prin acte de violență să întrețină raporturi sexuale, tot după un consum de droguri (f.38 vol.II). Despre comportamentul violent al inculpatului R. B. au relatat și alte persoane audiate în cauză a căror declarații se află la dosar. Sub acest aspect sunt relevante și datele care rezultă din cazierul judiciar al inculpatului R. B. aflat la dosar (f.216 vol.I) din care rezultă că a fost condamnat pentru comiterea infracțiunii de lovire prev. de art. 180 alin.2 Cod penal, prin S. penală nr. 586/2005 a Judecătoriei N. iar ulterior, pentru fapte similare, prin O. nr. 1. și O. nr. 1.. ambele emise de P. de pe lângă Judecătoria Năsăud, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală și sancționarea sa cu amendă administrativă pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 180 alin.2 și respectiv

180 alin.1 Cod penal.

De asemenea, împotriva inculpatului R. B. s-a pus în mișcare acțiunea penală la data de (...), în dosarul nr. 30/P/2011 al P.ui de pe lângă Judecătoria Năsăud pentru infracțiunea prev. de art. 181 Cod penal. În fine, a fost condamnat și de autoritățile judiciare din Germania, pentru furt la 6 luni închisoare cu suspendare condiționată.

Infracțiunile de trafic de droguri de mare risc și deținere de astfel de droguri pentru consum propriu prezintă un grad deosebit de ridicat de pericol social. Aceste infracțiunii, de natura celor care fac obiectul dosarului de față, au luat în ultima vreme o amploare deosebită și justifică o reacție mai fermă din partea organelor judiciare întrucât aduc atingere uneia din cele mai importante valori ocrotite de legea penală, respectiv sănătatea publică. Efectele pe care le-au avut drogurile asupra celor care le-au consumat au fost descrise de unele dintre persoanele care au participat la petrecerile organizate de inculpați. S-a dovedit în cauza de față că tinerele atrase în cercul infracțional al inculpaților, sunt la o vârstă la care pot dezvolta o dependență pentru consum de droguri, că acestea și- au neglijat studiile (unele „au fugit"; de la orele de curs), locul de muncă și sănătatea.

Infracțiunile comise de inculpați lezează grav ordinea de drept în comunitate locală, cauzează tulburarea liniștii publice și un sentiment firesc de dezaprobare din partea colectivității, existând pericolul săvârșirii unor fapte similare de trafic și consum de droguri de către alte persoane în lipsa unei reacții corespunzătoare din partea autorităților judiciare față de cei bănuiți autori ai unor astfel de infracțiuni.

Este de adăugat că prin O. din 24 august 2012 (f.111 vol.II) procurorul a dispus extinderea cercetărilor față de inculpatul D. D. I. cu privire la alte acte materiale ale acelorași infracțiuni pentru care se impune efectuarea de cercetări. P. mențiunilor din referat cercetările penale urmează a fi extinse și față de inculpatul R. B., raportat la declarațiile date de minorele P. R. L. și N. C. De asemenea, urmează a fi audiată de procuror numita T. A. H., pentru a se lămuri acuzațiile aduse inculpatului R. B., precum și efectuarea altor acte de urmărire penală enumerate punctual în referat.

În acest context, instanța de fond a remarcat interesul public real al autorităților judiciare de a afla adevărul și de a clarifica starea de fapt și activitatea infracțională desfășurată de inculpați și alte persoane implicate în comiterea ei, care are prioritate față de interesul particular al inculpaților de a fi judecați în stare de libertate.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs inculpații D. D. I. și R. B. solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza să se dispună respingerea propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive, în principal, sau înlocuirea măsurii cu o altă măsură neprivativă de libertate.

În motivarea recursului, inculpații au arătat că în cauză nu se poate vorbi de o activitate tipică de trafic de droguri, că punerea în libertate a inculpaților nu ar împiedica buna desfășurare a procesului penal având în vedere poziția procesuală a acestuia avută până în prezent, că în cauze similare instanțele au dispus punerea în libertate, cu luarea altor măsuri fără privirea de libertate și că în cele două luni de arest preventiv, inculpații au conștientizat gravitatea faptelor comise.

Recursurile declarate în cauză sunt nefondate.

P. art. 5 paragraful 1 lit. c din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, o persoană poate fi privată de libertate în vederea aducerii sale în fața autorităților judiciare competente atunci când există suspiciuni rezonabile că a săvârșit o infracțiune sau când există motive temeinice de a se crede în necesitatea de a o împiedica să comită o nouă infracțiune sau să fugă după săvârșirea acesteia.

Din actele și lucrările dosarului de urmărire penală rezultă indicii temeinice care justifică presupunerea rezonabilă că inculpații au comis infracțiunile pentru care sunt cercetați.

Curtea reține că existența unor motive plauzibile de a se bănui că inculpații au comis o infracțiune este o condiție pentru luarea și menținerea măsurii preventive atunci când lăsarea inculpatului în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică ori există riscul de obstrucționare a justiției sau de sustrage a inculpaților de la procedurile judiciare.

În ce privește pericolul pentru ordinea publică este evident că prin gravitatea lor deosebită și reacția publicului la săvârșirea lor, infracțiunile comise de inculpați pot să suscite o tulburare socială de natură să justifice o detenție provizorie. Acest element poate fi apreciat ca pertinent și suficient, întrucât se bazează pe fapte de natură să arate că lăsarea inculpaților în libertate ar tulbura în mod real ordinea publică.

Pe de altă parte, ingerința în dreptul la libertatea persoanei nu este arbitrară, ci proporțională cu gravitatea acuzațiilor formulate împotriva inculpaților și cu scopul urmărit prin luarea măsurii.

În mod legal și temeinic tribunalul a reținut că motivele care au stat la baza luării măsurii se mențin, subzistă în continuare, că în cauză sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 143 și 148 lit. f C.pr.penală, iar luarea măsurii preventive a inculpaților se impune în vederea efectuării actelor de urmărire penală.

În baza acelorași considerente, cererile inculpaților de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara, apar ca nefondate.

Așa fiind, în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b C.pr.penală, Curtea va respinge recursurile inculpaților ca nefondate, obligându-i, conform art. 192 alin.

2 C.pr.penală la câte 250 lei fiecare în favoarea statului, reprezentând cheltuieli judiciare și onorariu avocațial în recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE, IN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații D. D. I. și R. B., împotriva încheierii penale nr. 61 din 29 august 2012 a T.ui B.-N..

Stabilește în favoarea Baroului C. suma de câte 50 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.

Obligă pe inculpați să plătească în favoarea statului suma de câte 250 lei cheltuieli judiciare, din care câte 50 lei reprezentând onorariu avocațial.

Decizia este definitivă.

Dată și pronunțată în ședința publică din data de 05 septembrie 2012.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,

L. H. V. V. A. V. C.

GREFIER, M. N.

Red.V.V.A./(...). Dact.H.C./4 ex./(...). Jud.fond: L. M.V..

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Încheierea penală nr. 1176/2012, Curtea de Apel Cluj