Încheierea penală nr. 1416/2012, Curtea de Apel Cluj

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2012)

R O M A N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR.(...)

ÎNCHEIEREA PENALĂ NR.1416/R/2012

Ședința publică din 15 octombrie 2012

Instanța constituită din : PREȘEDINTE : L. M.,judecător JUDECĂTORI : ANA C.

: M. Ș.

G. : M. B.

Ministerul Public D. N. A. - S. T. C. - reprezentat prin P. - A. M.

S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul M. I. împotriva încheierii penale nr.485 din (...) a T.ui Bistrița Năsăud, pronunțată în dosar nr. (...), având ca obiect propunere arestare preventivă.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul M. I., în stare de arest, asistat de către apărător desemnat din oficiu av.P. E., din cadrul Baroului C., cu delegația la dosar și apărător ales av.Buzan Cioltea A. din cadrul Barolui M., cu delegația la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, apărătorul desemnat din oficiu solicită a se constata că mandatul său a încetat prin prezența apărătorului ales al inculpatului și a se acorda plata onorariului avocațial parțial pentru studiul dosarului și prezența în instanță.

Întrebat fiind de către instanță, inculpatul M. I. arată că își menține declarația dată în fața instanței de fond și nu are de făcut completări sau precizări la aceasta.

Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților pentru dezbaterea recursului.

Apărătorul ales al inculpatului M. I., solicită admiterea recursului formulat

și în baza art.385/15 pct.2 lit.d C.pr.pen., rejudecând cauza, a se respinge propunerea de arestare preventivă formulată împotriva inculpatului.

În susținerea recursului arată că D. N. A. este necompetentă material în efectuarea urmăririi penale, raportat la sumele care s-au vehiculat în acest dosar.

Solicită a se observa că din interceptările convorbirilor telefonice rezultă că s-a remis suma de 5.000 euro, iar vorbire se face despre 60 euro pe bax. S. referire la o sumă care ar putea să atragă competența D., este făcută de către polițistul denunțător, respectiv aceea de 12 euro. Solicită a se observa filele 4 și 5 din propunerea de arestare preventivă din care rezultă care este poziția pe care acesta o are. Susține că trebuie să ne raportăm strict la sumele vehiculate de către inculpat și la sumele efectiv remise. Nu s-a promis o sumă mai mare decât valoarea a 10 euro echivalentul în lei. Solicită, de asemenea, a se observa că sub aspectul infracțiunii de dare de mită, se consideră dare de mită promisiunea sau remiterea unor sume de bani sau de foloase și nicidecum acceptarea vreunei propuneri din partea polițistului. Polițistul vorbește suma de 12.000 euro pe care inculpatul nu-l refuză și nici nu-l acceptă. Aceasta nu poate atrage competența materială a DNA. Din acest motiv, solicită a se constata că până la acest moment actele de urmărire penală sunt nule, impunându-se a se dispune efectuarea acestora de către un organ competent.

În altă ordine de idei, sub aspectul infracțiunii de dare de mită, solicită a se observa că dosarul este complex, în unul dintre volume fiind doar fotografiile sumelor de bani remise iar în altul dintre volume există înregistrările ambientale

și convorbirile telefonice purtate între polițistul denunțător și inculpat. Din punctul său de vedere, este o încălcare fragrantă a art.68 al.2 C.pr.pen., care arată fără putere de tăgadă că este oprit a determina o persoană să săvârșească sau să continue săvârșirea unei fapte penale în scopul obținerii unei probe. Solicită a se observa atitudinea pe care polițistul a avut-o în toată această perioadă. Întreaga convorbire, inclusiv în convorbirile ambientale, se poate observa că cel care provoacă discuții este tocmai polițistul, încălcând astfel inclusiv ghidul anticorupție pe care tocmai DNA-ul l-a întocmit în anul 2008. În acest sens, solicită a se observa ghidul anticorupție secțiunea II-a pag.15, care arată clar că polițistul funcționar care are aceste atribuții, în momentul în care i se oferă o sumă de bani trebuie să aibă o atitudine fermă de respingere și să explice cetățeanului ce poate să însemne această infracțiune. Din punctul său de vedere, este încălcat art.68, astfel cum este el interpretat inclusiv în practica CEDO.

Cu privire la cea de a doua teză din propunerea de arestare preventivă, respectiv aceea de contrabandă, susține că este doar o presupunere, neexistând la dosar nici o probă din care să rezulte infracțiunea de contrabandă.

Solicită a se avea în vedere și starea de sănătate a inculpatului, care suferă de grave probleme de sănătate, începând de la cardiopatie ischemică, probleme pulmonare și hepatice și nu în ultimul rând de probele psihice. In nenumărate rânduri, inculpatul a fost internat în Spitalul Sighet Secția Psihiatrie. Susține că tocmai folosindu-se de această postură pe care o are și de atitudinea sa psihică și de gradul de a înțelege și percepe lucrurile, polițistul s-a folosit în momentul în care s-a provocat această infracțiune.

Solicită de asemenea a se reține că situația familială a inculpatului este una specială, are o fetiță care suferă de un handicap accentuat, fiind singurul care se ocupă de îngrijirea acesteia, a dus-o în permanență la medic și în fiecare zi la scoală. In acest moment, minora este în imposibilitate de a urma cursurile școlare, tocmai datorită acestei situații speciale care a intervenit în existența inculpatului.

Pentru toate aceste considerente, solicită admiterea recursului formulat și a se dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului.

Reprezentantul M.ui P., învederează instanței împrejurarea că în cauză, competența D. este atrasă de suma de bani pe care inculpatul a promis-o ofițerului de poliție judiciară, sens în care solicită a se avea în vedere declarațiile investigatorului P. I., procesele verbale de redare a discuțiilor ambientale purtate de către inculpat și ofițerul P. I., de unde rezultă suma promisă de către acesta, respectiv de 12.000 euro. Dacă avem în vedere disp.art.13 din OUG nr.43/2002, care statuează cu caracter obligatoriu că în cazul în care obiectul infracțiunii de corupție se cifrează la echivalentul în lei a peste 10.000 euro, atunci rezultă fără putință de tăgadă că în cazul de față suntem în prezența unei infracțiuni care atrage competența de instrumentare a D.

De asemenea, solicită a se avea în vedere motivarea instanței de fond, care a statuat în mod corect că din probele existente la dosar se poate aprecia caracterul plauzibil al acuzației adusă inculpatului, iar Tribunalul Maramureș face un calcul cât se poate de exact în ceea ce privește suma de bani care formează obiectul infracțiunii de corupție. Pe de altă parte, solicită a se avea în vedere că activitatea ofițerului de poliție judiciară nu îmbracă forma unei provocări prin prisma art.68 al.2 C.pr.pen., neavând în cauză nici un element din care să rezulte că acesta a determinat inculpatul să săvârșească sau să continue comiterea infracțiunii.

Față de incidența disp.art.148 lit f.C.pr.pen,, care în final a fost reținută de către Tribunalul Maramureș ca temei al arestării, solicită a se observa că acesta își regăsește pe deplin aplicabilitatea în cauză, fiind în mod cert clar faptul că activitatea infracțională a inculpatului prezintă pericol pentru ordinea publică și lăsarea în libertate a acestuia ar fi de natură să provoace în rândul opiniei publice o rezonanță negativă și nu în ultimul rând și cea dintâi condiție referitoare la sancțiunea prevăzută de lege pentru infracțiunea reținută în sarcina inculpatului care este mai mare de 4 ani.

De asemenea, solicită a se avea în vedere că arestarea inculpatului se circumscrie și dispozițiilor legale prevăzute de normele interne și cele ale convenției care în art.5 paragraful 1 lit.c admite privarea de libertate a unei persoane dacă a fost arestată în vederea trecerii sale în fața autorității competente sau când există motive verosimile care confirmă suspiciunea rezonabilă că s-a săvârșit o infracțiune cum este cazul de speță.

Față de toate aceste considerente, apreciază că prima instanță admițând propunerea de arestare preventivă formulată de DNA cu privire la inculpatul M. I. a pronunțat o soluție temeinică și legală iar criticile aduse de către inculpat în recursul său sunt nefondate.

In consecință, solicită respingerea recursului ca nefondat cu consecința obligării inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat în recurs.

Inculpatul M. I., având ultimul cuvânt, solicită cercetarea sa în stare de libertate, întrucât nu sunt probe suficiente pentru încriminarea sa. Susține că are un fiu care este student, o fetiță bolnavă iar soția sa este încadrată în muncă.

C U R T EA :

Prin încheierea penală nr. 485 din 9 octombrie 2012 a T.ui M., pronunțată în dosarul nr. (...), s-a admis propunerea de arestare preventivă formulată de D. N. A. - S. T. C. - B. T. B. M. și, în consecință, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului M. I. (fiul lui M. și F., născut la data de (...) în S. M., județul M., C.N.P. - 1., domiciliat în localitatea S. M., str. Iapa nr. 422, județul M., aflat în Arestul I.P.J. M.), pe timp de 29 de zile, împotriva căruia s-a emis mandatul de arestare preventivă cu începere de la 9 octombrie 2012 până la 6 noiembrie 2012, inclusiv.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin cererea formulată de D. N. A. - S. T. C. - B. T. B. M. sub nr. 89/P/2012 s-a solicitat instanței arestarea preventivă a inculpatului M. I. pentru o perioadă de

29 de zile, fiind acuzat de săvârșirea infracțiunilor de dare de mită, prevăzută de art. 255 alin. 1 Cod penal raportat la art. 7 alin. 2 din Legea nr. 78/2000, completată și modificată, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și contrabandă, prevăzută de art. 270 alin. 1 și 3 din Legea nr. 86/2006 raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.

În motivarea propunerii de arestare preventivă, D. N. A. - S. T. C. - B. T. B. M. a învederat următoarele:

Prin ordonanța procurorului din (...), față de inculpatul M. I. a fost pusă în mișcare acțiunea penală pentru săvârșirea infracțiunilor de dare de mită, prevăzută de art. 255 alin. 1 Cod penal raportat la art. 7 alin. 2 din Legea nr.

78/2000, completată și modificată, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și contrabandă, prevăzută de art. 270 alin. 1 și 3 din Legea nr. 86/2006 raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal. De asemenea, s-a precizat că s-a pus în mișcare acțiunea penală față de inculpat și pentru infracțiunile de deținere în afara antrepozitului fiscal a produselor accizabile supuse marcării, fără să fie marcate sau marcate corespunzător, peste limita a 10.000 de țigarete, faptă prevăzută de art. 2961 alin. 1 lit. l din Legea nr.

571/2003 și de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. a din Legea nr.

241/2005.

Prin ordonanța din (...), ora 15:30, s-a dispus reținerea inculpatului pe o durată de 24 de ore.

În sarcina inculpatului M. I. se reține că în perioada iulie-octombrie 2012, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în mod repetat, a promis diverse sume de bani (respectiv suma de 60 euro/bax de țigarete de proveniență ucraineană, respectiv suma de 12.000 euro lunar) și a remis efectiv în bani echivalentul sumei de 5.000 euro, respectiv suma de 3.900 euro și 5.500 lei către ofițerul de poliție judiciară P. I., investigator cu identitate reală din cadrul S. S., pentru ca, prin încălcarea atribuțiilor de serviciu să faciliteze introducerea în țară, în mod ilegal, prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal, a unor cantități de țigarete de proveniență ucraineană, să furnizeze date și informații referitoare la dispunerea și repartizarea lucrătorilor poliției de frontieră pe graniță, în zona de competență a S. S.

De asemenea, în noaptea de (...), inculpatul M. I., cu datele de mai sus, cu ajutorul altor persoane, a introdus și deținut pe teritoriul S. Român, peste frontiera de stat dintre România și Ucraina cantitatea de 50 de baxuri de țigarete de proveniență ucraineană, respectiv 25.000 de pachete de țigarete marca Viceroy pe care le-a depozitat la un imobil din apropierea liniei de frontieră și pe care ulterior le-a transportat din acel loc și le-a valorificat.

În perioada următoare, inculpatul M. I. a deținut în afara antrepozitului fiscal, fără a fi marcate potrivit legislației române, cantitatea totală de 500.000

țigarete marca Viceroy. Astfel, prin introducerea ilegală pe teritoriul R. a țigaretelor de contrabandă, prin nesupunerea acestora unui regim vamal și prin punerea lor în liberă circulație, a ascuns bunul sau sursa impozabilă sau taxabilă, sustrăgându-se astfel de la îndeplinirea obligațiilor fiscale, reprezentând accize și taxa pe valoare adăugată.

P.ul a indicat ca temei al arestării preventive a inculpatului dispozițiile art.

148 alin. 1 lit. d și f Cod procedură penală.

Procedând la examinarea sesizării în camera de consiliu, tribunalul a reținut următoarele:

Potrivit art. 1491 Cod procedură penală, dacă sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 143 din Cod procedură penală și există vreunul din cazurile prevăzute de art. 148 Cod procedură penală, când se consideră că în interesul urmăririi penale este necesară arestarea inculpatului, judecătorul dispune arestarea preventivă a acestuia, arătând temeiurile care justifică luarea acestei măsuri.

Potrivit art. 681 Cod procedură penală, sunt indicii temeinice atunci când din datele existente în cauză rezultă presupunerea rezonabilă că persoana față de care se efectuează acte premergătoare sau acte de urmărire penală a săvârșit fapta.

Instanța de fond a apreciat că în cauză există probe suficiente din care să rezulte presupunerea că persoana față de care s-a pus în mișcare acțiunea penală ar fi săvârșit faptele menționate.

Astfel, tribunalul a apreciat că din probele existente la dosar se poate aprecia caracterul plauzibil al acuzației aduse inculpatului în ceea ce privește infracțiunile de dare de mită și contrabandă, cu privire la care s-a formulat propunerea de arestare preventivă, rezultând că în perioada iulie-octombrie 2012, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în mod repetat, a promis diverse sume de bani (respectiv 60 euro/bax de țigarete de proveniență ucraineană, rezultând suma de 12.000 euro lunar) și a remis efectiv echivalentul sumei de 5.000 euro

(respectiv suma de 3.900 euro și 5.050 lei) ofițerului de poliție judiciară P. I. din cadrul Sectorului Poliției de F. S., pentru ca acesta, prin încălcarea atribuțiilor de serviciu, să-i faciliteze introducerea în țară, în mod ilegal, prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal, a unor cantități de țigarete de proveniență ucraineană, să-i furnizeze date și informații referitoare la dispunerea și repartizarea lucrătorilor poliției de frontieră pe graniță.

De asemenea, în noaptea de (...), inculpatul, cu ajutorul altor persoane, a introdus ilegal peste frontiera de stat dintre România și Ucraina cantitatea de 50 de baxuri de țigări, pe care le-a depozitat la un imobil din apropierea liniei de frontieră și, ulterior, le-a valorificat.

Rezultă astfel de indicii din declarațiile investigatorului P. I., procesele- verbale de redare a discuțiilor ambientale purtate de inculpat și numitul P. I., de unde reiese suma promisă de inculpat, de 12.000 euro lunar, pentru facilitarea activității de contrabandă și frecvența cu care intenționa să desfășoare astfel de activități, dar și remiterea unor sume de bani investigatorului (respectiv 1.900 euro și 5.050 lei la data de (...), 1.000 de euro la data de (...) și încă 1.000 de euro la data de (...)), procesele-verbale încheiate de investigatorul autorizat în urma întâlnirilor avute cu inculpatul și procesele-verbale încheiate cu privire la supravegherea operativă a inculpatului, de unde rezultă și alte persoane care l-au sprijinit pe inculpat în activitatea de contrabandă.

Inculpatul a negat acuzațiile aduse, însă instanța reține că, potrivit normelor procedurale interne și ale Convenției Europene a Drepturilor Omului, legalitatea privării de libertate este condiționată de existența unor motive verosimile, temeinice că s-a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală. Noțiunea de motive verosimile a fost interpretată de Curte în sensul existenței unor date, informații care să convingă un observator obiectiv că este posibil ca acea persoană să fi comis infracțiunea. Aceste date nu trebuie să aibă aceeași forță cu cele necesare pentru a justifica o condamnare sau pentru a formula o acuzare. Scopul reținerii este continuarea cercetărilor pentru stabilirea completă a faptelor.

În cauză este incident temeiul de arestare prevăzut de art. 148 lit. f Cod procedură penală, întrucât pentru infracțiunile presupus a fi comise legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, iar în raport de natura, circumstanțele faptelor și persoana inculpatului, tribunalul apreciază că lăsarea inculpatului în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică.

Instanța de fond a reținut că infracțiunea de dare de mită prezintă un real și grav pericol pentru relațiile sociale referitoare la buna funcționare a instituțiilor statului, pentru existența și echilibrul ordinii de drept, impunându-se reacții adecvate ale autorităților judiciare pentru descurajarea altor persoane de a comite acte de corupere.

Instanța de fond nu a putut omite nici perseverența cu care se presupune că a acționat inculpatul, rezultând din numeroasele întâlniri cu investigatorul, remiterea repetată a unor sume de bani cu titlu de mită, în scopul comiterii altor infracțiuni, respectiv de contrabandă.

Pe de altă parte, din fișa de cazier judiciar rezultă că inculpatul a mai fost cercetat pentru o infracțiune de dare de mită, dispunându-se, în baza art. 181

Cod penal, sancționarea sa administrativă, iar în prezent este trimis în judecată în dosarul nr. (...), aflat pe rolul J. S. M., pentru complicitate la contrabandă.

Chiar dacă aceste împrejurări nu pot fi reținute ca temei pentru cazul de arestare prevăzut de art. 148 lit. d Cod procedură penală, așa cum a solicitat parchetul, ele circumstanțiază pericolul pe care-l prezintă inculpatul și justifică presupunerea că acesta ar putea comite și în viitor astfel de fapte, având în vedere că, în timp ce este judecat în alt dosar pentru infracțiunea de contrabandă, nu a ezitat să organizeze și să continue prezumata activitate de contrabandă cu țigări.

A apreciat tribunalul că arestarea inculpatului se circumscrie astfel dispozițiilor legale prevăzute de normele interne și de cele ale Convenției, care în art. 5 paragraf 1 lit. c admite privarea de libertate a unei persoane dacă a fost arestată în vederea aducerii sale în fața autorității judiciare competente sau când există motive verosimile de a bănui că a săvârșit o infracțiune sau când există motive temeinice de a crede în necesitatea de a o împiedica să săvârșească o infracțiune.

T. a considerat că măsura arestării preventive este justificată și prin prisma scopurilor prevăzute de art. 136 Cod procedură penală, fiind în interesul urmăririi penale în vederea unei bune desfășurări a anchetei luarea acestei măsuri restrictive de libertate, celelalte măsuri preventive reglementate de legislația națională fiind insuficiente în această fază a procesului, în raport de circumstanțele concrete ale cauzei.

Pentru toate considerentele de mai sus, tribunalul a admis propunerea formulată de D. N. A. - S. T. C. - B. T. B. M. și, în temeiul art. 1491 Cod procedură penală raportat la art. 148 alin. 1 lit. f Cod procedură penală, a dispus arestarea preventivă a inculpatului M. I. pe o durată de 29 zile, începând cu data de 9 octombrie 2012 și până la data de 6 noiembrie 2012.

Împotriva acestei sentințe, inculpatul M. I. a declarat recurs, în termen legal, fără a indica motivele de nelegalitate ori netemeinicie.

În ședința publică din data de 15 octombrie 2012, prin apărător ales, inculpatul a solicitat admiterea recursului și respingerea propunerii de arestare preventivă.

S-a arătat că D. N. A. este necompetentă material în efectuarea urmăririi penale, raportat la sumele care s-au vehiculat în acest dosar și la sumele efectiv remise. Nu s-a promis o sumă mai mare decât valoarea a 10 euro echivalentul în lei.

Până la acest moment actele de urmărire penală sunt nule, impunându-se a se dispune efectuarea acestora de către un organ competent.

Consideră că a fost încălcat a art.68 al.2 C.pr.pen., care arată că este oprit a determina o persoană să săvârșească sau să continue săvârșirea unei fapte penale în scopul obținerii unei probe.

Potrivit ghidului anticorupție secțiunea II-a pag.15, polițistul funcționar care are aceste atribuții, în momentul în care i se oferă o sumă de bani trebuie să aibă o atitudine fermă de respingere și să explice cetățeanului ce poate să însemne această infracțiune.

Cu privire la infracțiunea de contrabandă s-a susținut că este doar o presupunere, neexistând la dosar nici o probă din care să rezulte comiterea acestei infracțiuni.

S-a solicitat a se avea în vedere și starea de sănătate a inculpatului, care suferă de grave probleme de sănătate, începând de la cardiopatie ischemică, probleme pulmonare și hepatice și nu în ultimul rând de probleme psihice. In nenumărate rânduri, inculpatul a fost internat în Spitalul Sighet Secția Psihiatrie. Susține că tocmai folosindu-se de această postură pe care o are și de atitudinea sa psihică și de gradul de a înțelege și percepe lucrurile, polițistul s-a folosit în momentul în care s-a provocat această infracțiune.

Verificând hotărârea atacată, pe baza actelor și lucrărilor din dosarul cauzei, conform prevederilor art.38514 Cod procedură penală, curtea constată că recursul nu este fondat și îl va respinge pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.

Astfel, se constată că inculpatul recurent M. I. este cercetat în dosarul nr.89/P/2012 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție DNA S. T. C. B. T. B. M. sub aspectul comiterii infracțiunilor de dare de mită în formă continuată prev. de art.255 alin.1 Cod penal raportat la art.7 alin.2 din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și de contrabandă prev.de art.270 alin.1 și 3 din Legea nr.86/2006 comb.cu art.274 din Legea nr.86/2006, cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal.

Față de inculpat s-a pus în mișcare acțiunea penală și pentru infracțiunile de deținere în afara antrepozitului fiscal a produselor accizabile supuse marcării, fără să fie marcate sau marcate corespunzător, peste limita a 10.000 de țigarete, faptă prevăzută de art. 2961 alin. 1 lit. l din Legea nr. 571/2003 și de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. a din Legea nr. 241/2005.

Acuzațiile ce se aduc inculpatului recurent constau în aceea că în perioada iulie-octombrie 2012, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în mod repetat, ar fi promis diverse sume de bani (respectiv suma de 60 euro/bax de țigarete de proveniență ucraineană, respectiv suma de 12.000 euro lunar) și ar fi remis efectiv în bani echivalentul sumei de 5.000 euro, respectiv suma de 3.900 euro și

5.500 lei către ofițerul de poliție judiciară P. I., investigator cu identitate reală din cadrul S. S., pentru ca, prin încălcarea atribuțiilor de serviciu să faciliteze introducerea în țară, în mod ilegal, prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal, a unor cantități de țigarete de proveniență ucraineană, să furnizeze date și informații referitoare la dispunerea și repartizarea lucrătorilor poliției de frontieră pe graniță, în zona de competență a S. S.

De asemenea, în noaptea de (...), inculpatul M. I., cu ajutorul altor persoane, ar fi introdus și deținut pe teritoriul S. Român, peste frontiera de stat dintre România și Ucraina cantitatea de 50 de baxuri de țigarete de proveniență ucraineană, respectiv 25.000 de pachete de țigarete marca Viceroy pe care le-ar fi depozitat la un imobil din apropierea liniei de frontieră și pe care ulterior le-ar fi transportat din acel loc și le-ar fi valorificat.

În perioada următoare, inculpatul M. I. ar fi deținut în afara antrepozitului fiscal, fără a fi marcate potrivit legislației române, cantitatea totală de 500.000 țigarete marca Viceroy. Prin introducerea ilegală pe teritoriul R. a țigaretelor de contrabandă, prin nesupunerea acestora unui regim vamal și prin punerea lor în liberă circulație, ar fi ascuns bunul sau sursa impozabilă sau taxabilă, sustrăgându-se de la îndeplinirea obligațiilor fiscale, reprezentând accize și taxa pe valoare adăugată.

Măsura arestului preventiv a fost luată față de inculpat la data de (...), prin încheierea penală recurată, ca și temei al arestării fiind reținută incidența prevederilor art.148 lit.f Cod procedură penală, respectiv că pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a inculpatului prezenta pericol concret pentru ordinea publică, rezultat din modalitatea de comitere, rezonanța socială puternic negativă a faptei, perseverența infracțională manifestată de inculpat.

Curtea constată că în cauză există probe și indicii temeinice care fac rezonabilă presupunerea că inculpatul recurent este autorul faptelor pentru care se efectuează cercetări, după cum rezultă din declarațiile investigatorului P. I.

(f.7-8 dosar u.p.), procesele-verbale de redare a discuțiilor ambientale purtate de inculpat și numitul P. I. (vol.II dosar u.p.), planșă cu fotografii judiciare a sumelor de bani date investigatorului (1.900 euro și 5.050 lei la data de (...), 1.000 de euro la data de (...)) -vol.III dosar u.p., procesele-verbale încheiate de investigatorul autorizat în urma întâlnirilor avute cu inculpatul și procesele-verbale încheiate cu privire la supravegherea operativă a inculpatului, de unde rezultă și alte persoane care l-au sprijinit pe inculpat în activitatea de contrabandă.

În mod just a reținut instanța de fond că lăsarea inculpatului în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, aceste date rezultând din probele și mijloacele de probă enumerate mai sus.

De asemenea corect s-a reținut perseverența cu care se presupune că a acționat inculpatul, rezultând din numeroasele întâlniri cu investigatorul, remiterea repetată a unor sume de bani cu titlu de mită, în scopul comiterii altor infracțiuni, respectiv de contrabandă, precum și împrejurarea că din fișa de cazier judiciar rezultă că inculpatul a mai fost cercetat pentru o infracțiune de dare de mită, dispunându-se, în baza art. 181 Cod penal, sancționarea sa administrativă, iar în prezent este trimis în judecată în dosarul nr. (...), aflat pe rolul J. S. M., pentru complicitate la contrabandă.

Gravitatea particulară a faptelor de comiterea cărora este suspectat inculpatul recurent și reacția publicului la săvârșirea unor astfel de fapte este de natură a provoca o tulburare socială în măsură a justifica, cel puțin pentru un anumit timp, măsura arestării preventive.

Scopul măsurii arestării preventive din perspectiva CEDO este acela de a aduce în fața autorității judiciare competente persoana bănuită de comiterea unei infracțiuni, ceea ce semnifică trimiterea în judecată.

În prezenta cauză scopul măsurii arestări preventive nu a fost atins, cercetările fiind în fază incipientă.

Totodată scopul privării de libertate este acela de a confirma sau infirma bănuiala cu privire la implicarea inculpatului recurent în comiterea faptelor de care este acuzat, deoarece motivele plauzibile nu înseamnă stabilirea culpabilității suspectului încă din faza de urmărire penală (cauza Marturana contra Italiei din martie 2008).

Având în vedere caracterul imprevizibil al comportamentului uman, ținând seama de datele de la dosar care indică pentru inculpat o atitudine de negare a acuzațiilor aduse, precum și de persistare a acestuia în activități se pare ilegale, curtea constată că nu există garanții că lăsat în libertate inculpatul nu ar îngreuna cercetările ori nu ar comite alte fapte anti sociale, modul în care se pare că ar fi acționat și conduita sa anterioară permițând să se întrevadă acest risc.

CEDO a arătat în cauza Witold Litwa contra Poloniei din 2000 că nu este suficient ca privarea de libertate să fie conformă cu dreptul național ci trebuie de asemenea să fie necesară în circumstanțele cauzei.

Faptele pentru care este cercetat inculpatul, constând în comiterea de acte de încercare de corupere a unui funcționar public, de eludare a prevederilor legale referitoare la taxe și impozite, relevă o tipologie deosebită, puțin frecventă în realitatea citadină, dar a căror creștere ar putea fi încurajată în lipsa unei reacții ferme a autorităților.

Privarea de libertate a inculpatului reprezintă la momentul actual cel mai adecvat răspuns alarmei create în opinia publică, fiind o măsură necesară în circumstanțele concrete ale prezentei cauze, mai sus indicate.

Nu pot fi primite susținerile inculpatului în sensul că nu revine DNA competența de a efectua cercetări în prezenta cauză, câtă vreme din probele administrate până în prezent în cauză reiese că inculpatul ar fi promis darea în mod repetat a unor sume de bani totalizând 12.000 euro lunar, iar potrivit prevederilor art.13 lit.a din OUG nr.43/2002 sunt de competenta D. N. A. infracțiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, cu modificările și completările ulterioare, dacă, indiferent de calitatea persoanelor care le-au comis, au cauzat o paguba materială mai mare decât echivalentul în lei a 200.000 euro ori o perturbare deosebit de grava a activității unei autorități publice, instituții publice sau oricărei alte persoane juridice ori dac ă valoarea sumei s au a bunului care

formează obiectul infrac țiunii de corupție este mai mare decât echivalentul în lei

a 10.000 de euro.

Promisiunea că va da 12.000 euro lunar este evidențiată la filele 35-36 din vol.II al dosarului de urmărire penală, în procesul-verbal de redare în formă scrisă a discuției purtate în mediul ambiental la data de (...) pe terasa restaurantului Siesta din S. M. între inculpatul M. I. și denunțătorul P. I..

De asemenea nu poate fi primită susținerea inculpatului în sensul că a fost încălcat art.68 al.2 Cod procedură penală, care arată că este oprit a determina o persoană să săvârșească sau să continue săvârșirea unei fapte penale în scopul obținerii unei probe, prin aceea că polițistul l-ar fi determinat să continue săvârșirea de fapte penale, câtă vreme din probele de la dosar nu reiese că polițistul denunțător l-ar fi contactat pe inculpat, acesta rezumându-se să denunțe faptele autorităților și să desfășoare activități în calitate de investigator cu identitate reală.

A accepta susținerea inculpatului în sensul că trebuiau aplicate prevederile Ghidului anticorupție ar echivala cu ignorarea prevederilor legale care incriminează infracțiunea de dare de mită, care nu poate fi combătută așa cum dorește inculpatul, prin refuzul funcționarului și simpla atenționare a celui ce comite o astfel de faptă.

De altfel denunțătorul P. I. a procedat inițial în modul arătat, cercetările penale fiind demarate în urma insistențelor inculpatului recurent.

Situația personală a inculpatului, starea lui de sănătate nu reprezintă elemente care prin ele însele să conducă la adoptarea altei soluții, la acest moment procesual, instanța fiind obligată a ține seama la alegerea măsurii preventive de prevederile art.136 alin.8 Cod procedură penală în ansamblul său.

În situația în care se va constata că bolile de care suferă inculpatul nu pot fi tratate în rețeaua medicală a Administrației Penitenciarelor - aspect nedovedit până la acest moment - se vor aplica prevederile art.139/1 Cod procedură penală, dispunându-se efectuarea tratamentului sub pază permanentă în rețeaua medicală a M.ui Sănătății P.e.

Pentru considerentele prezentate, curtea va respinge în baza art.38515 pct.1 lit.b Cod procedură penală ca nefondat recursul declarat de inculpatul M. I., fiul lui M. si F., născ.la 1 martie 1963, aflat în Arestul I.P.J. M., împotriva încheierii penale nr. 485 din 9 octombrie 2012 a T.ui M..

În baza art.189 Cod procedură penală se va stabili în favoarea Baroului C. suma de 25 lei ce se va avansa din fondul M.ui Justiției reprezentând onorariu parțial pentru apărător din oficiu, avocat P. E.

În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală va fi obligat inculpatul recurent să plătească în favoarea statului suma de 300 lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE, IN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul M. I., fiul lui M. si F., născ.la 1 martie 1963, aflat în Arestul I.P.J. M., împotriva încheierii penale nr.

485 din 9 octombrie 2012 a T.ui M..

Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 25 lei ce se va avansa din fondul M.ui Justiției reprezentând onorariu parțial pentru apărător din oficiu, avocat P. E.

Obligă pe recurent să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare.

Definitivă.

Dată și pronunțată în ședință publică din data de 15 octombrie 2012.

PREȘEDINTE		JUDECĂTORI	G.
L. M. ANA C.	M. Ș.	M. B.

Red.L.M./(...). Dact.H.C./3 ex./ Jud.fond: S.-F. A..

← Decizia penală nr. 1524/2012, Curtea de Apel Cluj		Încheierea penală nr. 1018/2012, Curtea de Apel Cluj →

Încheierea penală nr. 1416/2012, Curtea de Apel Cluj

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Încheierea penală nr. 1416/2012, Curtea de Apel Cluj