Încheierea penală nr. 1486/2012, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR.(...)
ÎNCHEIEREA PENALĂ NR.1486/R/2012
Ședința publică din 25 octombrie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: M. B., judecător JUDECĂTORI: V. G.
D. P. GREFIER: D. S.
D. de I. a I. de C. O. și T., S. T. C. reprezentat prin procuror:
DORU DOBOCAN
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul B. A. împotriva încheierii penale nr.78/CC din 20 octombrie 2012 a T.ui B.-N., având ca obiect propunerea de arestare preventivă.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul, aflat în Arestul IPJ
B.-N., asistat de apărător ales, av.M. V., din Baroul B.-N., cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se prezintă apărătorul desemnat din oficiu al inculpatului, av.V. I., care solicită acordarea parțială a onorariului avocațial pentru studierea dosarului.
Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul pentru susținerea recursului.
Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și rejudecând, pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să se dispună respingerea propunerii de arestare preventivă formulată de DIICOT B. T. B.-N., cu consecința punerii de îndată în libertate a inculpatului. În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara sau localitatea. S. că măsura arestării preventive este prea severă în raport de situația concretă din dosar. Inculpatul este căsătorit, are un copil minor, a avut o atitudine ireproșabilă în cursul urmăririi penale până în acest moment și a fost sincer. Indiciile și probele administrate până în prezent nu sunt de natură să susțină acuzațiile aduse inculpatului, dacă nu ar fi fost atitudinea acestuia de recunoaștere a faptelor. În practica C. s-a statuat că detenția preventivă trebuie să aibă un caracter excepțional, libertatea persoanei fiind primordială. Solicită aplicarea unui tratament egal cu toți ceilalți inculpați care au comis fapte de aceeași gravitate. Mai arată că la finalul procesului, inculpatului i se poate aplica o pedeapsă cu suspendare sub supraveghere, astfel încât s-ar justifica punerea acestuia în libertate la acest moment.
Reprezentantul P.ui solicită, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, respingerea recursului declarat de inculpat ca nefundat, apreciind că hotărârea primei instanțe este legală, temeinică și judicios motivată. Consideră ca fiind întrunite în cauză cumulativ condițiile prev. de art. 143 Cod procedură penală, în sensul că există indicii și probe care să ducă la bănuiala rezonabilă că inculpatul a săvârșit infracțiunile pentru care este cercetat, precum și cele prev. de art. 148 lit. f Cod procedură penală, în sensul că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile prezumate a fi săvârșite de către inculpat este mai mare de 4 ani închisoare, iar cercetarea acestuia în stare de libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică. Mai apreciază că pentru buna desfășurare a urmăririi penale se impune cercetarea în stare de arest a inculpatului.
Cu privire la existența indiciilor și probelor în sensul prev. art. 143 Cod procedură penală solicită a se avea în vedere că la fila nr. 8 din încheierea penală recurată sunt expuse în detaliu mijloacele de probă din care rezultă bănuiala rezonabilă că inculpatul a comis infracțiunile care i se rețin în sarcină.
În ceea ce privește pericolul concret pentru ordinea publică, solicită a se avea în vedere perioada îndelungată în care se presupune că s-au comis faptele - noiembrie 2011 - octombrie 2012 pentru care există indicii că a săvârșit 30 acte materiale, împrejurarea că inculpatul s-a deplasat în mod repetat în diverse țări pentru a achiziționa droguri și există riscul să se sustragă de la urmărirea penală și de la judecată dacă ar fi pus în libertate. Pe de altă parte, inculpatul nu prezintă în acest moment garanții cu privire la existența unor mijloace licite de subzistență, astfel că există riscul ca acesta să continue activitatea infracțională.
Apărătorul inculpatului arată că la dosar nu există date din care să rezulte că inculpatul a încercat să influențeze sau să zădărnicească aflarea adevărului. Prin asumarea integrală a vinovăției, inculpatul a contribuit la infailibilitatea sistemului probatoriu, care nu mai poate fi răsturnat.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, achiesează concluziilor formulate de apărătorul ales, solicitând judecarea în stare de libertate. A. că nu are motive să se sustragă și că are mijloace de subzistență, dacă ar fi pus în libertate.
C U R T E A
Prin sentința penală nr.78 din 20 octombrie 2012 pronunțată de Tribunalul Bistrița Năsăud în dosarul nr.(...), în temeiul disp. art. 149/1 alin. 9 Cod procedură penală a fost admisă propunerea de arestare preventivă a inculpatului B. A.-C., formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D. de I. a I. de C. O. și T. - B. T. B.-N., ca fiind întemeiată și în consecință în temeiul disp. art. 148 alin.1 lit. „f"; Cod procedură penală, rap. art.143 Cod procedură penală, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului B. A. C., cercetat pentru comiterea infracțiunilor de trafic de droguri de mare risc, prev. de art. 2 alin.2 din Legea nr. 143/2000, modificat, cu aplic. art. 41 alin.2 Cod penal și de introducere în țară de droguri de mare risc, prev. de art. 3 alin.2 din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin.2 Cod penal, ambele cu aplic. art. 33 lit. „a"; Cod penal, pentru 29 de zile, începând cu 21 octombrie 2012 și până la 1 8 noiembrie 2012.
S-a acordat apărătorului din oficiu pentru inculpat, av. H. B., onorariu avocațial de 100 lei.
Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că prin rezoluția din
(...) s-a început urmărirea penală împotriva lui B. A.-C.(f.175) pentru comiterea infracțiunilor prev. de art. 2 alin. 2 din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin.
2 Cod penal și de art. 3 alin. 2 din aceeași lege, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, ambele cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal.
Prin ordonanța din 20 octombrie 2012 dată de procurorul din cadrul
DIICOT-B. T. B.-N. s-au extins cercetările penale și a început urmărirea penală cu privire la același învinuit și pentru alte acte materiale componente ale infracțiunilor de trafic de droguri de mare risc, prev. de art. 2 alin. 2 din Legea nr.
143/2000, modificată, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal și de introducere în țară de droguri de mare risc, prev. de art. 3 alin. 2 din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal( f. 177 și urm.).
Prin ordonanța dată de procuror la 20 octombrie 2012(f. 264 și urm.) a fost pusă în mișcare acțiunea penală împotriva inculpatului B. A.-C., pentru comiterea infracțiunilor continuate de trafic de droguri de mare risc, prev. de art.
2 alin. 2 din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal și introducere în țară de droguri de mare risc, prev. de art. 3 alin. 2 din Legea nr.
143/2000, modificată, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, ambele cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal reținându-se în sarcina sa că începând cu luna noiembrie 2010 și până în octombrie 2012 a cumpărat, a procurat și a deținut în scop de revânzare sau oferire diferite cantități din drogul de mare risc „ sare de baie";, conținând drogul de mare risc mefedronă, din care cea mai mare parte a vândut-o unor traficanți de droguri sau unor consumatori din județul B.-N. sau alte județe, iar o altă parte a oferit-o unor traficanți sau consumatori de droguri. T., s-a mai reținut și că, începând din luna noiembrie 2011 și până în luna octombrie 2012, când a fost prins pe teritoriul R., în zona punctului de trecere a frontierei Petea având asupra sa o cantitate de 140 grame sare de baie conținând mefedronă, inculpatul s-a deplasat de mai multe ori în străinătate, de obicei în U., de unde a achiziționat cantități de ordinul sutelor de grame(cel puțin 100 de grame) din drogul denumit popular sare de baie, conținând drogul de mare risc mefedronă, pe care le-a introdus în țară ilegal, iar ulterior le-a transportat în zona județelor B.-N., C. și Mureș, unde le-a vândut unor cunoscuți cu prețuri cuprinse între 50-
100 lei/gram sau din care a oferit spre consum, gratuit, unor cunoscuți.
Inculpatul a fost reținut pentru 24 de ore de către procurorul de caz, la 20 octombrie 2012(f. 183 și urm.).
Examinând actele și lucrările dosarului penal 33D/P/2011 al DIICOT- B. T.
B.-N., instanța a constatat că există indicii și probe suficiente, în sensul dispozițiilor art. 143 Cod procedură penală de natură a justifica presupunerea rezonabilă că inculpatul a comis faptele pentru care este cercetat în modalitatea descrisă în referatul procurorului(cuprinzând propunerea de arestare preventivă) și în mod succint în ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale.
Probele și indiciile din care rezultă săvârșirea faptelor de către inculpat sunt : denunțurile și declarațiile martorilor Z. R. I.(f.7,8), Telcean Gelu Dan(f. 14 și urm.), Cocoș O. I.(f.24 și urm.), Arman Ervin Oliver(f.28 și urm.), Suciu Cristinel(f. 238 și urm.), Ordace V.(f. 247 și urm.), Roșu B. (f. 256 și urm.), procesul verbal de constatare(f. 230), procesul verbal de cercetare la fața locului(f.
231 și urm.), raportul de constatare tehnico-științifică nr. 2345623/(...) a
Laboratorului de A. și P. al D. din cadrul BCCO C.(f. 263), toate coroborate cu declarațiile date de inculpat(f. 186 și urm., fila 195 și urm.).
S-a apreciat că sunt incidente, față de inculpat, disp. art. 148 alin. 1 lit. f Cod procedură penală, întrucât faptele reținute în sarcina acestuia sunt pedepsite cu închisoarea mai mare de 4 ani, respectiv între 10 și 20 de ani și interzicerea unor drepturi în cazul traficului de droguri de mare risc și între 15 și
25 de ani și interzicerea unor drepturi în cazul introducerii în țară de droguri de mare risc, iar pe de altă parte, lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
În aprecierea pericolului concret pentru ordinea publică nu se poate face abstracție de gravitatea faptelor reținute în sarcina inculpatului, reflectată în limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru ambele infracțiuni de săvârșirea cărora este învinuit, de reacția publică la comiterea unor astfel de infracțiuni și de posibilitatea săvârșirii unor fapte asemănătoare de către alte persoane în lipsa unei reacții corespunzătoare din partea autorităților judiciare față de cei bănuiți autori ai unor astfel de infracțiuni.
Întrucât din probele dosarului nu rezultă că inculpatul ar avea loc de muncă, instanța apreciază că lăsat în libertate există riscul real ca acesta să continue săvârșirea de infracțiuni de același gen, având în vedere că din probele administrate până în prezent rezultă că inculpatul încasa sume importante de bani din vânzarea drogurilor.
Pe de altă parte, măsura arestării este justificată și de împrejurarea stabilirii cu certitudine a modalității de săvârșire a activității infracționale, a implicării și a altor persoane în activitatea infracțională, precum și de împiedicarea inculpatului de a zădărnici aflarea adevărului prin influențarea declarațiilor martorilor și a altor persoane cercetate în cauză. Împrejurarea că inculpatul a recunoscut, în mare, faptele în baza cărora s-a formulat propunerea de arestare preventivă nu este un argument suficient pentru lăsarea acestuia în libertate, raportat la natura infracțiunilor presupus a fi săvârșite, la gravitatea faptelor, la numărul actelor materiale imputate (aproximativ 30 de acte materiale), la modalitatea concretă în care se reține că a avut loc comiterea faptelor, la persistența inculpatului o perioadă îndelungată în sfera infracțională, la implicarea unui număr mare de persoane în activitatea infracțională și la consecințele acesteia.
Pentru aceste considerente, precum și în scopul bunei desfășurări a procesului penal, instanța a admis, ca fiind întemeiată, propunerea de arestare preventivă formulată de DIICOT- B. T. B.-N. în dosarul nr. 33D/P/2011 și va dispune arestarea preventivă a inculpatului B. A.-C. pe durata a 29 de zile, începând cu data de 21 octombrie 2012 și până la 18 noiembrie 2012.
În conformitate cu disp. art. 192 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului, iar cheltuielile legate de apărătorul din oficiu a fost suportat din fondurile M.ui Justiției, în conformitate cu disp. art. 189
Cod procedură penală.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul B. A. C. prin care a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și rejudecând cauza să fie respinsă propunerea de arestare preventivă, cu cercetarea în continuare a inculpatului în stare de libertate.
Inculpatul prin apărătorul său ales în motivele de recurs a arătat că este căsătorit, că are un copil minor în întreținere, că a avut o atitudine ireproșabilă în cursul urmăririi penale și că a recunoscut și regretat faptele comise, iar raportat la practica C. măsura arestării preventive trebuie să aibă un caracter excepțional, starea de libertate fiind primordială.
Pe de altă parte ceilalți inculpați care sunt cercetați pentru aceleași fapta se află în stare de libertate, iar pentru egalitate de tratament, a solicitat respingerea propunerii de arestare preventivă sau înlocuirea măsurii arestării cu o altă măsură mai puțin restrictivă cum ar fi cea de a nu părăsi localitatea sau țara.
Analizând încheierea penală atacată prin prisma motivelor de recurs invocate de inculpat și a celor care puteau fi puse în discuție din oficiu, Curtea reține următoarele:
Instanța de fond a reținut în mod corect că inculpatul B. A. C. începând cu luna noiembrie a anului 2010 și până în seara zilei de 1. octombrie 2012 acționând în baza aceleiași rezoluții infracționale, a cumpărat, a procurat și deținut în scop de comercializare diferite cantități din substanța denumită popular „sare de baie"; conținând droguri de mare risc, respectiv mefedronă, din care cea mai mare parte a fost vândută unor traficanți de droguri sau consumatori de droguri din județul B.-N. sau alte județe din țară.
În cauză sunt întrunite condițiile prevăzute de art.143 și art.148 lit.f C.p.p. în sensul că există indicii temeinice din care rezultă presupunerea că inculpatul a săvârșit infracțiunile pentru care s-a dispus luarea măsurii arestării preventive, pededapsa prevăzută de lege pentru presupusele infracțiuni reținute în sarcina inculpatului este închisoarea mai mare de 4 ani, iar acesta prezintă pericol concret pentru ordinea publică prin natura deosebit de gravă a faptelor pentru care este cercetat, efectele profund negative asupra stării de sănătate a persoanelor care consumă astfel de substanțe, perioada mare de timp a presupusei activități infracționale și numărul de acte materiale, (cca. 30 de acte materiale), modalitatea de săvârșire a presupuselor fapte, precum și numărul mare de persoane implicate în această activitate.
Analizând măsura arestării preventive din perspectiva art.5 C. considerăm că instanța a apreciat corect că proclamând dreptul la libertate, convenția consacră implicit principiul după care nici o persoană nu trebuie să fie lipsită de libertate în mod arbitrar (AMUUR v. Franța).
Protejarea libertăților individuale împotriva ingerințelor arbitrare ale autorităților nu trebuie să stânjenească însă eforturile instanțelor în administrarea probelor, desfășurarea procesului în bune condiții (Tomasi v.Franța).
Expunerea limitativă a motivelor pentru care o persoană poate fi privată de libertate, se regăsește în dispozițiile art.148 C.pr.pen.
Analizând motivele luării măsurii arestării preventive din perspectiva art.143 și 148 lit. f C.pr.pen., tribunalul a avut în vedere necesitatea pentru ca o măsură de arestare să fie permisă, existența unor motive plauzibile de a se bănui că s-a săvârșit o infracțiune.
Noțiunea de motive plauzibile aparține Curții Europene și își are corespondent în legea română, în cerința de a exista indicii temeinice cu privire la săvârșirea unei infracțiuni.
Motivele plauzibile depind de circumstanțele particulare ale fiecărui caz.
Organul judiciar este obligat să ofere un minim de fapte și informații care să convingă instanța cu privire la existența indiciilor temeinice că s-a săvârșit o infracțiune.
Acest aspect nu presupune ca autoritățile să dispună de probe suficiente pentru a formula acuzații încă din momentul arestării. (Brogan și Murray).
Astfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că faptele care implică bănuieli nu prezintă același nivel de certitudine cu cele care permit inculparea și cu atât mai puțin, cu cele care permit condamnarea.
Raportat la starea de fapt reținută mai sus, nu se impune respingerea propunerii de arestare preventivă, așa cum a solicitat inculpatul prin motivele de recurs.
Neîntemeiată este și solicitarea inculpatului referitoare la înlocuirea măsurii arestării preventive cu o altă măsură mai puțin restrictivă cum ar fi cea de a nu părăsi localitatea sau țara, raportat la gravitatea faptelor pentru care este cercetat inculpatul, perioada mare a activității infracționale, numărul actelor materiale și persoanele implicate în această activitate, motive pentru care apreciem că se impune menținerea inculpatului în stare de arest preventiv, cel puțin pentru o anumită perioadă de timp, urmând ca oportunitatea înlocuirii măsurii arestării preventive să fie analizată la o dată ulterioară.
Având în vedere că în cauză sunt întrunite condițiile prevăzute de art.143 și art.148 lit.f C.p.p. , pentru motivele care s-au arătat în detaliu mai sus, în baza art.385/15 pct.1 lit.b C.p.p. recursul formulat de inculpatul B. A. împotriva încheierii penale nr.78/(...) a T.ui B. N. urmează să fie respins, ca nefondat.
În baza art.189 C.p.p. urmează să se stabilească în favoarea Baroului de A. C. suma de 25 lei reprezentând onorariu provizoriu pentru apărătorul din oficiu, care va fi suportat din FMJ.
Potrivit art.192 alin.2 C.p.p. inculpatul urmează să plătească statului suma de 500 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 25 lei reprezentând onorariu parțial.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul B. A. C., deținut în Arestul IPJ B. N. împotriva încheierii penale nr. 78/CC din 20 octombrie 2012 a T.ui B. N..
Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 25 lei ce se va avansa din fondul M.ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu, avocta V.
I..
Obligă pe recurent să plătească în favoarea statului suma de 500 lei cheltuieli judiciare, din care 25 lei reprezentând onorariu avocațial.
Definitivă.
Dată și pronunțată în ședință publică, azi, 25 octombrie 2012 .
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
M. B. V. G. D. P.
GREFIER D. S.
Red.V.G./S.M.D.
3 ex./(...)
Jud.fond. B. D.
| ← Decizia penală nr. 367/2012, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 1161/2012, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
