Încheierea penală nr. 305/2012, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR.(...)
ÎNCHEIEREA PENALĂ NR.305/R/2012
Ședința publică din 23 februarie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: D. P., judecător JUDECĂTORI: V. G.
M. B. GREFIER: D. S.
P. de pe lângă Curtea de A. C. reprezentat prin procuror:
D. SUCIU
S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul T. C. A. împotriva Încheierii penale nr.18/C din (...) a T.ui C., având ca obiect prelungirea măsurii arestării preventive.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul, aflat în
Arestul IPJ C., asistat de apărători aleși, av.Ștefan H., din Baroul București și av.C. L., din Baroul Cluj, ambii cu delegații la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se prezintă apărătorul desemnat din oficiu al inculpatului, av.Paven E., care solicită acordarea parțială a onorariului avocațial pentru studierea dosarului.
Întrebat fiind, inculpatul arată că-și menține declarațiile date la procuror și la instanța de fond și nu are completări de făcut la acestea.
Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul pentru susținerea recursului.
Apărătorul inculpatului, av.L. C. solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și rejudecând, să se dispună revocarea măsurii arestării preventive, cu consecința punerii de îndată în libertate a inculpatului, apreciind că nu se justifică cercetarea acestuia în stare de arest preventiv, în condițiile în care nu are antecedente penale și are doi copii mici. Măsura arestului s-a luat față de inculpat reținându-se că ar fi incidente temeiurile prev.de art.148 lit.c și f C.pr.pen. Cu privire la temeiul prev.de art.148 lit.c C.pr.pen., acesta a fost reținut exclusiv pe baza transcrierilor interceptărilor telefonice, fără să se spună ce ar putea duce la concluzia că inculpatul ar pregăti săvârșirea unei noi infracțiuni. E. un argument teoretic al P.ui pentru a justifica luarea măsurii arestului preventiv. La dosar există doar suspiciuni, nimic concret sau de o gravitate care să impună luarea unei măsuri atât de grave. I. de bază în procesul penal este echitatea, ori în cauză sunt 6-7 învinuiți, cu aceeași participare, dar toți cercetați în stare de libertate. S. același tratament și pentru inculpatul T. C.
Apărătorul inculpatului, av.Ștefan H. arată că în încheierea atacată - pagina 3 - s-a consemnat o eroare în privința concluziilor sale. Astfel, se consemnează că ar fi susținut că nu există indicii de săvârșire a infracțiunilor de către inculpat, aspect nereal. A susținut că există indicii și probe la dosar privind săvârșirea unei părți a activității infracționale. Cu privire la recursul declarat, arată că starea de fapt este ușor confuză, probele administrate fiind interpretate în defavoarea inculpatului, apreciindu-se că ar fi singurul vinovat de producerea prejudiciului în cuantum de 993.236 lei. Dacă pentru unele acte materiale probele sunt evidente, pentru altele vinovăția inculpatului nu este pe deplin dovedită. Inculpatul a întocmit un calcul estimativ al reparațiilor, care nu are nicio relevanță, cât timp inspectorii de daune trebuie să constate personal aceste avarii, iar devizul estimativ nu stă la baza acordării despăgubirilor. Hotărârea este luată de societatea de asigurare în urma analizei făcute de propriii angajați. Strict, infracțiunile pentru care este cercetat inculpatul justifică luarea măsurii arestării preventive, dar dacă ne raportăm la faptul că prejudiciul nu este cauzat doar de inculpat, atunci nu se justifică o asemenea măsură severă. E. adevărat că prejudiciul are o valoare ridicată, dar acest prejudiciu trebuie raportat și la persoana în dauna căreia s-a produs, în speță fiind vorba de societăți de asigurare, care au cifre de afaceri uriașe, astfel că nu se poate susține că prejudiciul este în cuantum ridicat, iar atingerea adusă valorilor sociale ocrotite de lege nu este mare. Nu este conturată participarea inculpatului la crearea întregului prejudiciu, nu s-a dovedit că el ar fi creierul activității infracționale. Aceiași inspectori de daune au văzut aceleași mașini, cu aceleași daune, de ce nu au constatat ei că ceva nu este în regulă, că sunt accidente nereale? Au fost audiați ca făptuitori, însă nu există această calitate în Codul de procedură penală. Dacă nu există indicii de comitere a unei infracțiuni, trebuie audiați ca martori. În schimb, dacă există indicii, trebuie puși sub învinuire. De altfel, majoritatea sumelor de bani ar trebui să se afle la inculpat dacă el ar fi fost creierul activității infracționale. Trebuie să se aibă în vedere și cine a profitat de acele sume de bani. Nu se justifică a se aprecia că doar inculpatul prezintă pericol pentru ordinea publică și că trebuie cercetat în stare de arest preventiv. Motivarea instanței de fond este pur generică, se face referire la transcrierea convorbirilor telefonice din care ar rezulta că inculpatul pregătește săvârșirea de noi infracțiuni. În schimb, este o simplă discuție legată de o mașină. Pentru toate aceste motive, solicită casarea încheierii atacate și rejudecând, pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să se dispună revocarea măsurii arestării preventive, în principal, iar în subsidiar, înlocuirea acesteia cu o măsură neprivativă de libertate.
Reprezentantul P.ui solicită respingerea recursului declarat de inculpat ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a încheierii atacate. Arată că din probele administrate până în prezent a rezultat că inculpatul a participat în calitate de autor sau de complice la inducerea în eroare a unor societăți de asigurare, cauzând un prejudiciu de peste 900.000 lei. Pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile reținute în sarcina inculpatului este mai mare de 4 ani închisoare, iar din probele administrate s-a dovedit că inculpatul pregătea săvârșirea de noi infracțiuni, corect fiind reținut temeiul prev.de art.148 lit.c C.pr.pen.
Apărătorul inculpatului, av.L. C. arată că ceilalți învinuiți din dosar sunt cercetați în stare de libertate, solicitând aplicarea aceluiași tratament juridic și pentru inculpatul T.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită judecarea în stare de libertate.
C U R T E A
Prin încheierea penală nr. 18/C/(...), pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...), în baza art.155 și urm. C.pr.pen., s-a admis sesizarea formulată de Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de A. C. și în consecință:
S-a dispus prelungirea arestului preventiv pe o perioadă de 30 zile, începând cu data de (...) până la (...), față de inculpatul T. C. A., fiul lui A. și Ana, născut la data de (...) în loc. C.-Napoca, jud. C., domiciliat în loc. C.-Napoca, str. Gruia, nr.58, sc. A2, ap.15, jud. C., CNP 1., posesor al CI seria KX nr. 5., fără antecedente penale, cercetat sub aspectul infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată, prev de art. 215 al. 1,2,3 și 5 C., cu aplicarea art. 41 al.2 C., reținut în Arestul IPJ C..
În temeiul art.192 al.3 C.pr.pen., cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Prin sesizarea înregistrată sub nr. de mai sus, P. de pe lângă Curtea de A. C. a solicitat prelungirea măsurii arestării preventive pe o durată de 30 de zile față de inculpatul T. C., cercetat sub aspectul infracțiunilor de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată, prev de art.
215 al. 1,2,3 și 5 C. cu aplicarea art. 41 al.2 C. și fals în declarații prev. de art. 292 C. cu aplicarea art. 41 al.2 și art. 33 lit. a C., având în vedere că urmărirea penală nu este finalizată.
Organul de urmărire penală a reținut faptul că acest inculpat, în perioada martie 2009- iunie 2011, în mod repetat și la scurte intervale de timp, în executarea aceleiași rezoluții infracționale, a participat în calitate de autor sau de complice la inducerea în eroare și păgubirea mai multor societăți de asigurare: A. A., G., A. Ț., U., O. și A. , prin utilizarea de documente falsificate emise de către SC A. S. SRL, societate al cărei administrator este, fiind cauzat un prejudiciu de 658.705,30 lei. În același scop, în mod repetat, inculpatul a dat declarații necorespunzătoare adevărului în fața unor lucrători de poliție în vederea obținerii autorizațiilor de reparație pentru mai multe autovehicule precum și a altor acte necesare întocmirii dosarelor de daună. În aceste declarații mincinoase, inculpatul T.
C. A. a indicat și a descris accidente rutiere inexistente în realitate.
Analizând actele existente în dosarul de urmărire penală, instanța a reținut următoarele:
Prin Rezoluția cu nr. 410/P/2011 din data de (...) a P.ui de pe lângă Curtea de A. C. a fost începută urmărirea penală, alături de alte persoane, și față de numitul T. C. A. sub aspectul infracțiunilor de înșelăciune calificată care a produs consecințe deosebit de grave în formă continuată, prev de art. 215 al. 1,2,3 și 5 C. cu aplicarea art. 41 al.2 C. și fals în declarații prev. de art. 292 C. cu aplicarea art. 41 al.2 și art. 33 lit. a C.
Prin Ordonanța cu nr. 410/P/2011 din data de (...) a P.ui de pe lângă Curtea de A. C. s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de învinuitul T. C. A. pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune calificată, în convenții, care a produs consecințe deosebit de grave în formă continuată, prev de art. 215 al. 1,2,3 și 5 C. cu aplicarea art. 41 al.2 C. și fals în declarații prev. de art. 292 C. cu aplicarea art. 41 al.2 și art. 33 lit. a C. Totodată s-a dispus reținerea învinuitului T. C. A. pe o perioadă de 24 de ore , cu începere din data de (...) ora 20,00 și până la data de (...) ora 16,20. Prin încheierea penală nr.7/(...) a T.ui C., rămasă definitivă prin decizia penală nr. 189/R/(...) a Curții de A. C., s-a dispus arestarea acestui inculpat pentru o perioadă de 29 zile, măsură ce urmează a expira la data de
(...). Prin prezenta sesizare, organul de urmărire penală solicită prelungirea acestei măsuri preventive.
Având în vedere dispozițiile art. 136, 143, 148 lit. c și f C.pr.pen., instanța a apreciat că propunerea formulată de organele de urmărire penală este întemeiată. Potrivit art. 5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și art. 23 din Constituție, măsura lipsirii de libertate a unei persoane se poate dispune atunci când există motive verosimile de a crede că s-a săvârșit o infracțiune sau există motive temeinice de a se crede în posibilitatea săvârșirii unei noi infracțiuni, fiind astfel necesară apărarea ordinii publice, a drepturilor și libertăților cetățenilor, desfășurarea în bune condiții a procesului penal.
Potrivit art.68 ind.1 C.pr.pen., sunt indicii temeinice atunci când din datele existente în cauză rezultă presupunerea rezonabilă că persoana față de care se efectuează acte de urmărire penală a săvârșit fapta. Astfel, față de actele de la dosarul cauzei respectiv plângerile părților vătămate: SC G. A., SC A. T. A. SA, SC A. SA , SC O. SA, SC U. A. SA, declarațiile martorilor audiați Gog S., Halmi Martin, procese - verbale de investigații; procesele-verbale de redare a unor convorbiri telefonice; planșele fotografice; percheziții domiciliare; declarațiile coînvinuiților H. V. D., S. Z., T. Z., R. A. F., și declarațiile inculpatului T. C. A., instanța constată că față de învinuit există indicii temeinice în sensul art.143
C.pr.pen respectiv suspiciuni în măsură să convingă un observator obiectiv și imparțial, în sensul art. 5 parag.1 lit. c din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, din care rezultă presupunerea rezonabilă că este posibil ca acesta să fi săvârșit infracțiunile de comiterea cărora este acuzat. Astfel, din actele de la dosarul cauzei, mai sus expuse rezultă indicii temeinice de comitere de către inculpat a faptelor reținute în sarcina sa, conturându-se sub aspectul stării de fapt că în perioada 2009-2011, inculpatul T. C. A., în calitate de asociat și de administrator la SC A. S. SRL cu sediul în loc.
Florești, a eliberat în mod repetat devize, note de calcul a reparațiilor precum
și facturi de la service și care ulterior au fost folosite la întocmirea dosarelor de daună depuse la mai multe societăți de asigurare, părți vătămate în prezenta cauză, acte care nu aveau la bază efectuarea reală de reparații, evenimentele rutiere declarate părților vătămate fiind fictive. În sarcina inculpatului au fost reținute un număr de 22 de acte materiale de înșelăciune, fiind eliberate acte de la service-ul auto ce atestau nereal efectuarea de reparații pentru autovehiculul VW Touareg cu numărul de înmatriculare (...), autovehiculul marca Mercedes cu numărul de înmatriculare (...), autovehiculul marca Ford Mondeo cu nr. de înmatriculare (...), autovehiculul marca Audi cu nr. de înmatriculare (...), autovehiculul marca Mercedes cu nr. de înmatriculare (...), autovehiculul marca Audi cu nr. de înmatriculare (...), autovehiculul marca Renault Megane cu nr. de înmatriculare (...), autovehiculul marca Mercedes cu numărul de înmatriculare (...) și ulterior folosite pentru obținerea despăgubirilor de la societățile de asigurare. În această modalitate , organele de urmărire penală au reținut că prejudiciul cauzat s-ar ridica la nivelul sumei de circa 600.000 lei. În cauză există indicii de comitere de către inculpat și a infracțiunii de fals în declarații, aspecte care însă nu vor fi analizate în detaliu întrucât această infracțiune nu poate fi reținută pentru emiterea unui mandat de arestare preventivă, respectiv pentru o prelungire a arestului preventiv, nefiind sancționată de către legiuitor cu limite de pedeapsă cu închisoare mai mare de 4 ani. Aceste aspecte vor fi reținute la aprecierea asupra gravității faptei de înșelăciune -. fraudulos potrivit al.2 al art. 215 C. reținut de asemenea în sarcina inculpatului.
În ceea ce privește temeiurile de arestare a inculpatului, prev. de art.148 lit. c și f C.pr.pen., instanța a apreciat că ambele sunt incidente în cauză.
Potrivit art.148 lit. c C.pr.pen., măsura arestării preventive poate fi luată dacă există date că inculpatul pregătește comiterea unei noi infracțiuni. În raport de aceste dispoziții legale instanța reține față de actele de la dosarul cauzei, respectiv transcrierea convorbirilor telefonice interceptate autorizat, rezultă indicii că inculpatul desfășoară în continuare acte similare celor reținute în prezenta cauză.
În privința condițiilor prevăzute de art. 148 lit. f C.pr.pen., ca temei de arestare preventivă a inculpatului, instanța a apreciat că acesta este de asemenea incident în cauză. Cu privire la cerința cuprinsă în teza I a acestui articol (referitor la limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea reținută în sarcina acestor inculpați) aceasta este îndeplinită, pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea mai mare de 4 ani. Cât privește cea de-a doua cerință a aceluiași articol referitoare la pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar reprezenta lăsarea în libertate a inculpatului, acesta rezultă din însăși gravitatea deosebită a faptelor reținute în sarcina acestuia, caracterul continuat al acestora și intervalul relativ îndelungat de timp în care s-a desfășurat activitatea infracțională, modalitatea laborioasă de organizare și comitere a faptelor, atragerea în câmpul infracțional și a altor persoane, existența scopului de obținerii de mijloace materiale precum și prejudiciul însemnat cauzat în cauză. De asemenea, practica CEDO a statuat că gravitatea unei infracțiuni este în măsură să susțină o anumită perioadă de timp arestarea preventivă.
După dispunerea măsurii arestării preventive a inculpatului T. C. A., urmărirea penală în cauză a continuat, fiind administrate mijloace de probă și anume audierea numiților G. M. T., M. D. C., G. C. I., M. B., B. G., R. A., C. F., S. C. M. S-a procedat la reaudierea inculpatului, au fost întocmite planșe fotografice pentru efectuarea de comparații criminalistice privind avariile invocate de autori. De asemenea, a fost efectuată o constatare tehnico-științifică traseologică privind avariile autoturismului (...), o constatare tehnico-științifică grafologică, percheziția informatică asupra suportului de stocare a datelor informatice ridicate de la inculpat, au fost ridicate acte și documente necesare cauzei.
În continuare este necesară efectuarea de alte activități procedurale și anume constatări tehnico-științifice privind fotografiile avariilor depuse în dosarele de daună, urmează a fi verificată și stabilită similitudinea acestor avarii, proprietățile fotografiilor respective. E. necesară efectuarea de acte suplimentare de urmărire penală, și anume, reaudierea inculpaților și învinuiților cu privire la cele 10 acte infracționale suplimentare care au fost descoperite, extinderea cercetărilor penale și față de celelalte persoane care au sprijinit activitatea infracțională a inculpatului și au participat la aceasta
(S. C. Mihai, C. F., R. A.).
Având în vedere toate aceste aspecte, instanța, în temeiul art.155 și urm. C.pr.pen., a admis propunerea organului de urmărire penală și a dispus prelungirea arestului preventiv cu 30 zile, începând cu data de (...) până la (...), față de inculpatul T. C. A.
În temeiul art.193 al.3 C.pr.pen., cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul T. C. A., prin apărătorul său, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii atacate și rejudecând, să se dispună revocarea măsurii arestării preventive, cu consecința punerii de îndată în libertate a inculpatului, apreciind că nu se justifică cercetarea acestuia în stare de arest preventiv, în condițiile în care nu are antecedente penale și are doi copii mici.
În motivarea recursului, s-a arătat că măsura arestului s-a luat față de inculpat reținându-se că ar fi incidente temeiurile prev. de art.148 lit. c și f C.pr.pen. Cu privire la temeiul prevederilor art.148 lit. c C.pr.pen., acesta a fost reținut exclusiv pe baza transcrierilor interceptărilor telefonice, fără să se spună ce ar putea duce la concluzia că inculpatul ar pregăti săvârșirea unei noi infracțiuni. E. un argument teoretic al P.ui pentru a justifica luarea măsurii arestului preventiv. La dosar există doar suspiciuni, nimic concret sau de o gravitate care să impună luarea unei măsuri atât de grave. I. de bază în procesul penal este echitatea, ori în cauză sunt 6-7 învinuiți, cu aceeași participare, dar toți cercetați în stare de libertate. S. același tratament și pentru inculpatul T. C.
Recursul declarat în cauză este nefondat pentru următoarele considerente:
Pe baza probelor administrate în cauză s-a reținut în mod corect că sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 148 lit. f C.proc.pen., reținându-se că în perioada martie 2009 - iunie 2011, în mod repetat și la scurte intervale de timp, în executarea aceleiași rezoluții infracționale, a participat în calitate de autor sau de complice la inducerea în eroare și păgubirea mai multor societăți de asigurare, respectiv, A. A., G., A. Ț., U., O. și A., prin utilizarea de documente falsificate emise de către SC A. S. SRL, societate al cărei administrator este, fiind cauzat un prejudiciu de 658.705,30 lei.
În același scop, în mod repetat, inculpatul a dat declarații necorespunzătoare adevărului în fața unor lucrători de poliție în vederea obținerii autorizațiilor de reparație pentru mai multe autovehicule, precum și a altor acte necesare întocmirii dosarelor de daună. În aceste declarații mincinoase, inculpatul T. C. A. a indicat și a descris accidente rutiere inexistente în realitate.
În cauză, s-a reținut în mod corect că subzistă și condiția pericolului pentru ordinea publică pe care l-ar reprezenta lăsarea în libertate a inculpatului, pericol ce rezultă atât din gradul de pericol social ridicat al faptelor comise, din modul și mijloacele de folosire, din împrejurările în care au fost comise și din scopul urmărit.
Astfel, activitatea desfășurată a avut o amploare deosebit de mare, numărul mare al societăților de asigurare induse în eroare și păgubirea acestora, în scopul cauzării unui prejudiciu de 658.705,30 lei.
Mai mult, prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatului se impune și pentru finalizarea urmăririi penale și pentru administrarea altor probe necesare lămuririi cauzei sub toate aspecte, astfel că soluția pronunțată în cauză este legală și temeinică sub toate aspectele.
Pentru toate aceste considerente, având în vedere dispozițiile art.
38515 pct. 1 lit. b C.proc.pen., recursul declarat în cauză de inculpatul va fi respins ca nefondat.
În temeiul art. 189 și 192 alin. 2 C.proc.pen., se va stabili onorariu avocațial și va fi obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în recurs.
PENTRU ACE. MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D I S P U N E
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul T. C. A., aflat în Arestul IPJ C., împotriva încheierii penale nr. 18/C din 21 februarie 2012 a T.ui C..
Stabilește în favoarea Baroului de A. C. - suma de 50 lei onorariu parțial pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.
Obligă pe inculpatul T. C. A., să plătească în favoarea statului suma de 250 lei cheltuieli judiciare, din care 50 lei reprezentând onorariu avocațial parțial.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 23 februarie 2012.
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | GREFIER | |
D. P. V. G. | M. B. | D. S. |
Red.MB/dact.MS
4 ex./(...) Jud.fond: A.I.
| ← Decizia penală nr. 1649/2012, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 165/2012, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
