Încheierea penală nr. 469/2012, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR.(...)
ÎNCHEIEREA PENALĂ NR.469/R/2012
Ședința publică din 20 martie 2012
Instanța constituită din :
PREȘEDINTE : L. H.
JUDECĂTORI : I. M.
: V. V. A.
G. : L. C.
P. de pe lângă Curtea de A. C. - reprezentat prin P. - S. D.
S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul B. G., împotriva încheierii penale nr.123/(...), pronunțată în dosar nr.(...) al T.ui M., prin care s-a admis propunerea de arestare preventivă a inculpatului, cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, faptă prev.și ped.de art.174 alin.1 rap.la art.175 alin.1 lit.c C.penal.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul B. G. aflat în stare de arest asistat de apărător desemnat din oficiu, av. Dumbrăveanu
Diana, din cadrul Baroului C., cu delegație avocațială depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, întrebat fiind, inculpatul învederează instanței că-și menține recursul declarat și că este de acord cu apărăotrul desemnat din oficiu.
Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursului.
Apărătorul inculpatului, solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și rejudecând cauza, să se dispună, în principal, respingerea propunerii de arestare preventivă cu consecința cercetării inculpatului în stare de libertate iar în subsidiar, înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara. Apreciază încheierea recurată ca fiind netemeinică și nelegală întrucât, raportat la piesele dosarului, nu sunt îndeplinite condițiile prev.de art.143 C. precum și temeiul de arestare prev. de art.148 lit.f C. La dosar există într-adevăr probe dar acestea sunt indirecte, respectiv concluziile provizorii din care rezultă că moartea victimei a fost violentă însă, acestea nu sunt de natură să conducă la concluzia că inculpatul este vinovat cu atât mai mult cu cât inculpatul declară că nu și-a bătut mama. De asemenea, nu rezultă probe că lăsarea în libertate a inculpatului ar prezenta perico pentru ordinea publică. Cu onorar din FMJ.
Reprezentantul P.ui solicită respingerea recursului ca nefundat și menținerea încheierii recurate ca temeinice și legale. Consideră că la dosar există indicii temeinice în sensul disp.art.143 C., fiind îndeplinit și temeiul prev.de art.148 lit.f C., în sensul că pedepsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită este mai mare de patru ani iar lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol pentru ordinea publică, având în vedere modalitatea de comitere a infracțiunii precum și persoana inculpatului.
Inculpatul B. G., având ultimul cuvânt, susține că este nevinovat și solicită judecarea lui în stare de libertate.
C U R T E A
Prin încheierea penală nr. 123 din 13 martie 2012 a T.ui M. pronunțată în dosar nr.(...), a fost admisă propunerea de arestare preventivă formulată de P. de pe lângă Tribunalul Maramureș și în consecință:
În temeiul art. 1491 C. raportat la art. 148 alin. 1 lit. f C., s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului B. G. (CNP 1., fiul lui T. și M., născut la data de (...) în Sighetu Marmației, județul M., domiciliat în Sighetu Marmației str.Unirii bl.18 ap.71, fără forme legale în Sighetu Marmației, str. Iapa nr.260, județul M.) pe o durată de 29 zile începând din data de 13 martie
2012 până la 10 aprilie 2012 inclusiv, cercetat sub aspectul comiterii infracțiunii de omor calificat prev. de art. 174 alin. 1 rap.la art. 175 alin.1 lit.c Cod penal.
In baza art. 192 alin.3 C. cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia, iar suma de 100 lei, reprezentând onorariul d-nei avocat S. M. avocat desemnat din oficiu, s-a virat din fondurile M.ui Justiției către Baroul de avocați M..
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin propunerea adresată acestei instanțe, P. de pe lângă Tribunalul
Maramureș a solicitat arestarea preventivă a inculpatului B. G., pe un interval de 29 de zile, respectiv începând cu data de 13 martie 2012 și până la data de 10 aprilie 2012, inclusiv, acesta fiind cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat prev. de art. 174 alin. 1 raportat la art. 175 alin.
1 lit. c Cod penal.
În fapt, s-a reținut că în cursul zilei de (...) a suprimat viața mamei sale B. M., cu care locuia și căreia, pe fondul consumului de băuturi alcoolice, i-a aplicat multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste tot corpul, cauzându-i leziuni ce au dus la decesul acesteia.
În propunerea de arestare preventivă a inculpatului, P. de pe lângă
Tribunalul Maramureș a făcut referire la dispozițiile art. 148 alin. 1 lit. d și f din Codul de procedură penală, ca posibile temeiuri pentru arestarea preventivă a acestuia.
Procedând la soluționarea propunerii formulate în baza probelor administrate până în prezent în activitatea de urmărire penală, tribunalul a reținut următoarele :
Prin rezoluția din (...) dată în dosarul nr. 50/P/2012 a P.ui de pe lângă
Tribunalul Maramureș, s-a dispus începerea urmăririi penale față de inculpat sub aspectul comiterii infracțiunii de omor calificat prev. de art. 174 alin. 1 raportat la art. 175 alin. 1 lit. c Cod penal, dispunându-se reținerea pe o durată de 24 de ore prin ordonanța din (...).
La data de (...) față de inculpat s-a pus în mișcare acțiunea penală pentru aceeași infracțiune.
Din actele de urmărire penală efectuate până în prezent există probe și indicii temeinice din care să rezulte presupunerea că inculpatul ar fi comis fapta pentru care este cercetat, respectiv că, în cursul zilei de (...) a suprimat viața mamei sale B. M., cu care locuia și căreia, pe fondul consumului de băuturi alcoolice, i-a aplicat multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste tot corpul, cauzându-i leziuni ce au dus la decesul acesteia.
Potrivit concluziilor provizorii din data de (...) ale C.ui medico-legal
Sighetu Marmației, moartea numitei B. M. a fost violentă; s-a datorat unor multiple contuzii cerebrale, cerebeloase ale punții și bulbului post- traumatism cranio-cerebral acut, cu fractură de stâncă temporală dreaptă și occipital drept, cu orientare spre gaura occipitală; leziunile s-au produs prin loviri active, repetate, cu corpuri dure (posibil pumn, picior încălțat); leziunile sus-menționate s-au produs prin lovire și ulterioară compresiunie între corpuri dure (posibil picior încălțat, genunchi și pardosea); susnumita are ca data morții (...).
Ulterior, în cauză a fost întocmit de către C. medico-legal Sighetu
Marmației Raportul de expertiză medico-legală nr. 166/2(...) ale cărui concluzii le confirmă pe cele provizorii, menționate anterior. Mai mult, potrivit acestui act medico-legal, leziunile nu puteau fi produse prin simpla cădere de la același nivel și pot data din (...) având în vedere exteriorizarea putrefacției și dispariția rigidității cadaverice; există legătură de cauzalitate între legiunile cu rol tanatogenerator - contuziile cerebrale, cerebeloase ale punții și bulbului - și agresiune.
Prin raportul de expertiză medico-legală psihiatrică nr. 193/(...) al
Serviciului medico-legal județean M. s-a concluzionat că „inculpatul prezintă tulburare de personalitate instabil-emoțională tip impulsiv; dependență alcoolică; numitul B. G. are capacitatea psihică de a aprecia conținutul și consecințele faptelor sale, a avut discernământ la momentul comiterii faptelor și îl are și în prezent".
Instanța a apreciat că în cauză există date suficiente din care să rezulte presupunerea rezonabilă că persoana față de care s-a pus în mișcare acțiunea penală, respectiv inculpatul B. G., ar fi săvârșit faptele de care este acuzat.
Chiar în lipsa recunoașterii săvârșirii infracțiunii de către inculpat, există indicii temeinice că acesta ar fi săvârșit fapta, aspect confirmat, în esență, de leziunile ce i-au fost produse victimei. Actele medico-legale confirmă existența unei agresiuni în urma căreia numita B. M. a decedat ori, chiar din susținerile inculpatului reiese că aceasta nu avea relații conflictuale cu nimeni și că nicio altă persoană înafară de el nu ar fi intrat în locuință. Versiunea expusă de inculpat este în contradicție evidentă cu actele medico- legale, în condițiile în care acesta a susținut în mod constant că mama sa, cu probleme de sănătate la piciorul stâng, se deplasa greu, context în care ar fi dobândit acele leziuni, iar constatările medicului legist sunt în sensul cauzării lor prin lovire.
T. a reținut astfel că în cauză sunt realizate cerințele art. 143 Cod procedură penală și că este incident cazul prevăzut de art. 148 lit. f Cod procedură penală, respectiv infracțiunea pe care se presupune că a comis-o inculpatul este sancționată de lege cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani
și există probe că lăsarea acestuia în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică aspect ce rezultă din rezonanța socială puternic negativă a faptei, precum și din elementele care caracterizează persoana inculpatului.
În cauză, arestarea preventivă a inculpatului se justifică prin existența unui interes public real, interes ce se referă la buna administrare a justiției și totodată protejarea publicului, în sensul eliminării riscului repetării faptelor.
Arestarea inculpatului se circumscrie dispozițiilor legale prevăzute de normele interne și de cele ale Convenției Europene a Drepturilor Omului care, în art. 5 paragraful 1 lit. c, admite privarea de libertate a unei persoane „dacă a fost arestată sau reținută în vederea aducerii sale în fața autorității judiciare competente sau când există motive verosimile de a bănui că a săvârșit o infracțiune sau când există motive temeinice de a crede necesitatea de a o împiedica să săvârșească o infracțiune sau să fugă după săvârșirea acesteia";.
Prevederile Codului de procedură penală, mai exact cele ale art. 146, fac trimitere la condițiile prevăzute în art. 143 în prezența cărora se poate dispune arestarea preventivă a inculpatului. A., este necesar ca la luarea unei măsuri preventive privative de libertate să se aibă în vedere existența unor probe sau indicii temeinice că s-a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală. Convenția condiționează legalitatea privării de libertate de existența unor motive verosimile, temeinice, că s-a săvârșit o infracțiune. Noțiunea de „. verosimile"; a fost interpretată de Curte în sensul existenței unor date, informații care să convingă un observator obiectiv că este posibil ca acea persoană să fi săvârșit infracțiunea respectivă. Aceste date nu trebuie să aibă aceeași forță cu cele necesare pentru a justifica o condamnare sau pentru a formula o acuzare, nefiind necesar ca persoana să fie într-un final acuzată sau trimisă în judecată. Scopul reținerii este să se continue cercetările, urmând să se confirme sau să se infirme motivele care constituie temei al arestării. Caracterul temeinic al acestor motive, necesar pentru a nu se lua măsuri arbitrare, urmează a fi stabilit în funcție de circumstanțele cauzei.
În cauza de față, arestarea preventivă a inculpatului este în concordanță cu dispozițiile legale anterior amintite și se circumscrie scopului instituit de dispozițiile art. 136 Cod procedură penală care permite luarea acestei măsuri pentru a se asigura o bună desfășurare a procesului penal.
T. a apreciat că incidența prevederilor art. 148 lit. d Cod procedură penală nu poate fi reținută, întrucât comiterea cu intenție a unei noi infracțiuni se analizează în raport de momentul săvârșirii infracțiunii pentru care este cercetat și nu în funcție de antecedența infracțională a inculpatului.
În raport de toate aceste aspecte și pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal, constatând că există motive pertinente și suficiente pentru a se dispune arestarea preventivă a inculpatului, tribunalul a admis propunerea formulată și va dispune arestarea preventivă a acestuia pe o perioadă de 29 zile, începând cu data de 13 martie 2012 până la data de
10 aprilie 2012 inclusiv.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul B. G., casarea încheierii recurate și rejudecând cauza, să se dispună, în principal, respingerea propunerii de arestare preventivă cu consecința cercetării în stare de libertate iar în subsidiar, înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara. În motivarea recursului s-a arătat că încheierea recurată este netemeinică și nelegală întrucât, raportat la piesele dosarului, nu sunt îndeplinite condițiile prev.de art.143 C. precum și temeiul de arestare prev. de art.148 lit.f C. La dosar există într-adevăr probe dar acestea sunt indirecte, respectiv concluziile provizorii din care rezultă că moartea victimei a fost violentă însă, acestea nu sunt de natură să conducă la concluzia că inculpatul este vinovat, cu atât mai mult cu cât inculpatul declară că nu și-a bătut mama. De asemenea, nu rezultă probe că lăsarea în libertate a inculpatului ar prezenta pericol pentru ordinea publică.
Analizând încheierea atacată prin prisma actelor și lucrărilor dosarului,Curtea reține următoarele:
Potrivit art. 149/1 Cod procedură penală, dacă sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 143 Cod procedură penală și există vreunul din cazurile prevăzute în art. 148 Cod procedură penală, când se consideră că în interesul urmăririi penale este necesară arestarea inculpatului, judecătorul dispune arestarea preventivă a acestuia, arătând temeiurile care justifică luarea acestei măsuri.
În sarcina inculpatului s-a reținut săvârșirea infracțiunii de omor calificat, faptă prev.și ped.de art.174 alin.1 rap.la art.175 alin.1 lit.c
C.penal.,iar în concret faptul că, în cursul zilei de (...) a suprimat viața mamei sale B. M., cu care locuia și căreia, pe fondul consumului de băuturi alcoolice, i-a aplicat multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste tot corpul, cauzându-i leziuni ce au dus la decesul acesteia.
Față de probele administrate până în acest moment,prima instanță în mod corect a apreciat că în speță sunt întrunite atât cerințele prev. de art.143
C. ,raportat la existența indiciilor că s-au săvârșit fapte prevăzute de legea penală,indicii ce rezultă din actele medico-legale efectuate în cauză,care confirmă existența unei agresiuni în urma căreia numita B. M. a decedat ori, chiar din susținerile inculpatului reiese că aceasta nu avea relații conflictuale cu nimeni și că nicio altă persoană înafară de el nu ar fi intrat în locuință.
De asemenea,în mod legal și temeinic prima instanță a reținut și incidența cazului de arestare prev.de art.148 lit.f C. ,întrucât infracțiunea pentru care este cercetat inculpatul este pedepsită cu închisoarea mai mare de 4 ani , considerând astfel că lăsarea în libertate a acestuia prezintă pericol concret pentru ordinea publică ,aceasta raportat la gravitatea faptei pentru care este cercetat,o infracțiune la viața persoanei.
Este desigur adevărat că pericolul pentru ordinea publică nu se confundă cu pericolul social ca trăsătură esențială a infracțiunii;aceasta nu înseamnă ,însă, că în aprecierea pericolului pentru ordinea publică trebuie făcută abstracție de gravitatea faptei,sub acest aspect ,existența pericolului public poate rezulta ,între altele,și din însuși pericolul social al infracțiunii de care este învinuit inculpatul ,de reacția publică la comiterea unor astfel de infracțiuni,de posibilitatea chiar a săvârșirii unor fapte asemănătoare de către alte persoane, în lipsa unei reacții corespunzătoare față de cei bănuiți ca autori ai unor astfel de fapte.
Curtea apreciază de asemenea că se impune arestarea inculpatului și prin prisma disp.art.5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului referitor la cazurile de excepție în care o persoană poate fi lipsită de libertate,inculpatul fiind arestat în vederea aducerii sale în fața autorităților competente ,existând motive verosimile de a bănui că a săvârșit infracțiuni.
Negăsind alte motive de casare a încheierii, care să fie luate în considerare din oficiu de către instanță conform art.385/9 al.3 C.,și apreciind că arestarea inculpatului s-a luat cu respectarea tuturor textelor de lege in materie ,Curtea va respinge recursul inculpatului ca nefondat.
Va stabili în favoarea Baroului de A. C.- suma de 100 lei onorar pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.
Va obliga pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorar avocațial
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul B. G. împotriva încheierii penale nr. 123 din 13 martie 2012 a T.ui M..
Stabilește în favoarea Baroului de A. C.- suma de 100 lei onorar pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.
Obligă pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorar avocațial.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 20 martie 2012.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
L. H. I. M. V. V. A.
G., L. C.
Dact.I.M./Dact.S.M
4 ex./(...)
Jud.fond. S. L. Ramona M.
| ← Decizia penală nr. 650/2012, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 1204/2012, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
