Încheierea penală nr. 654/2012, Curtea de Apel Cluj

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2012)

ROMANIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR.(...)

ÎNCHEIEREA PENALĂ NR.654/R/2012

Ședința publică din 26 aprilie 2012

Instanța constituită din: PREȘEDINTE: D. P., judecător JUDECĂTORI: V. G.

M. B. GREFIER: D. S.

Direcția de I. a I. de C. O. și T., S. T. C. reprezentat prin procuror:

DORU DOBOCAN

S-au luat spre examinare recursurile declarate de inculpații L. T., L. E. și C. O. împotriva Încheierii penale nr.30/CC din 18 aprilie 2012 a T.ui B.-N., având ca obiect propunerea de arestare preventivă.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpații, aflați în

Arestul IPJ B.-N., asistați de apărător ales, av.Stere Stefania, din Baroul B.-

N., cu delegație la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care se prezintă apărătorii desemnați din oficiu ai inculpaților, av.Torok P. E., O. T. și M. A., care solicită acordarea parțială a onorariilor avocațiale pentru studierea dosarului.

Întrebați fiind, inculpații arată că-și mențin declarațiile date până în prezent și nu au de făcut completări la acestea.

Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul pentru susținerea recursurilor.

Apărătorul inculpaților solicită admiterea recursurilor, casarea încheierii atacate și rejudecând, pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să se dispună, în principal, respingerea propunerii DIICOT - B. T. B.-N. de arestare preventivă a inculpaților, cu consecința punerii de îndată în libertate a acestora. În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura obligării de a nu parași localitatea sau tara, prev. de art. 145 si art. 145/1 C.pr.pen.

Susține că măsura luată față de inculpați este nelegală si netemeinică din următoarele motive:

Arestarea preventivă constituie o măsură cu caracter excepțional, ce consta în privarea de libertate a unei persoane înainte de intervenirea unei hotărâri de condamnare, datorita unor rațiuni legate de desfășurarea normala a procesului penal. Luarea măsurii arestării preventive nu se poate face în mod arbitrar, ci depinde de întrunirea mai multor condiții care au fost riguros stabilite atât în cuprinsul reglementarilor naționale cât si în cele internaționale.

Instanța de fond a considerat că în cauză sunt întrunite cerințele prevăzute de art 143 Cod de procedura penala respectiv exista probe si indicii temeinice ca inculpații ar fi comis faptele prev. de art. 13 alin 1 si 3 din Legea 678/2001, art. 329 alin. 1 Cod penal și art. 329 alin. 2 Cod penal.

Declarațiile părților vătămate nu pot constitui probe temeinice, atâta timp cât acestea nu sunt coroborate cu fapte sau împrejurări care rezultă din ansamblul probator administrat în dosar, iar acest ansamblu probator constă în declarațiile martorilor C. A., B. L., Rat F., L. C., R. A. si L. D. N. din acești martori nu cunosc în mod direct aspectele pentru care inculpații sunt cercetați, nu pot confirma aspectele care reies din declarațiile date de părțile vătămate. A. timp cât declarațiile părților vătămate nu sunt susținute si de alte probe, nu se poate discuta despre valorificarea lor în sensul incriminării inculpaților.

In legătura cu probele de la dosar, în sensul în care sunt definite de art. 63 alin 1 C.pr.pen., se impune ca la momentul luării măsurii arestului preventiv, din cuprinsul lor sa reiasă că inculpații au săvârșit faptele pentru care sunt cercetați, însă în cauză nu se poate trage în mod obligatoriu această concluzie.

Instanța de fond a reținut că în cauză sunt întrunite și condițiile prevăzute de art. 148 lit.f C.pr.pen. In primul rând, legat de faptul că inculpații sunt cercetați pentru infracțiunea de trafic de minori, motivat de aceea ca S. M. era minoră la momentul la care ar fi fost dusă în I., sunt incidente prevederile art. 51 alin. 2 din Codul penal, respectiv: "nu constituie o circumstanță agravantă împrejurarea pe care infractorul nu a cunoscut-o în momentul săvârșirii infracțiunii". Astfel, inculpații nu pot fi cercetați pentru infracțiunea prevăzuta si pedepsita de art.13 din Legea 678/2001, care reprezintă o forma agravata a infracțiunii prevăzute de articolul 12 din aceeași lege, deoarece niciunul dintre inculpați nu aveau cunoștință despre faptul ca S. M. era minora când a plecat in I.. Nu exista nicio probă care să ateste faptul că inculpații știau că aceasta nu are peste 18 ani, ci contrariul, respectiv S. M. a locuit în concubinaj cu C. O. și se prostitua și la momentul la care a cunoscut-o, astfel că nimic nu indica faptul că era minoră. Față de aceste considerente, limitele de pedeapsă care ar trebui luate eventual în considerare, raportat la prevederile art. 148 lit f C.pr.pen., ar fi cele prevăzute de art. 12 alin 1 din Legea 678/2001, anume 3-10 ani.

In al doilea rând, legat de împrejurarea că exista probe certe că lăsarea inculpaților în liberate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, instanța nu arată care sunt aceste probe certe, astfel că luarea acestei măsuri este nelegală si netemeinică. Părțile vătămate au formulat plângerile la câțiva ani după ce s-ar fi săvârșit faptele, respectiv, 5 ani, 4 ani. Prin urmare, se poate pune întrebarea care au fost motivele care le-au împiedicat să facă mai devreme aceste plângerî??? Dacă au fost bătute si sechestrate, așa cum se susține de unele dintre ele, de ce nu au făcut nicio plângere penală în acest sens împotriva inculpaților, pentru lipsire de libertate și vătămare corporala??? - toate părțile audiate sunt persoane care își câștigă existența direct din practicarea prostituției. Acestea se prostituau atât înainte de a intra in legătura cu inculpații, cât și după ce s-au întrerupt relațiile cu ele. In legătura cu raporturile dintre inculpați si părțile vătămate arată că numita S. M. a fost concubina lui C. O. timp de câteva luni pe parcursul anului 2008, numita N. C. a fost soția lui C. O., M. luliana R. a fost concubina fiului familiei L., C. P. pentru un timp cunoscându-se în I., unde acesta era la lucru si M. luliana practica prostituția, B. G. Ana M. este nepoata de frate a lui L. E., astfel ca temporar locuiește cu inculpații si într- adevăr își câștiga existența din practicarea prostituției, folosind banii câștigați pentru întreținerea copilului acesteia, S. L. este concubina actuala a lui C. O. F. ca acestea au contribuit in anumite moment la cheltuieli legate de mâncare si haine nu înseamnă că inculpații au tras foloase de pe urma practicării prostituției. O singură infracțiune ar putea fi reținută în sarcina lui C. O., respectiv art. 329 alin 1 C.pen., însă limitele de pedeapsă pentru această infracțiune sunt mici, 2-7 ani si nu se impune privarea de libertate.

Reprezentantul Parchetului solicită respingerea recursurilor declarate de inculpați ca nefondate și menținerea ca legală și temeinică a încheierii atacate, apreciind că sunt îndeplinite condițiile pentru a se dispune luarea măsurii arestării preventive. Astfel, există la dosar indicii și probe din care rezultă că inculpații au săvârșit infracțiunile pentru care au fost trimiși în judecată, fiind îndeplinite cumulativ condițiile prev.de art.143 C.pr.pen. și art.148 lit.f C.pr.pen. În jurisprudența CEDO, s-a statuat că aceste indicii nu trebuie să aibă forța juridică de a duce la condamnarea inculpaților, ci doar la bănuiala rezonabilă că aceștia au săvârșit infracțiunile care li se rețin în sarcină. Pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile presupus a fi săvârșite de inculpați este mai mare de 4 ani închisoare, iar lăsarea acestora în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică. Există riscul ca în libertate inculpații să încerce să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea martorilor și a părților vătămate. I. nu desfășoară activități licite remunerate, trăiesc din alocația copiilor, astfel că există riscul ca în libertate să săvârșească alte infracțiuni pentru a-și asigura mijloacele de subzistență. Cu privire la cele susținute de apărător, aceste afirmații nu fac obiectul cauzei, solicitând a fi înlăturate.

Inculpatul L. T., având ultimul cuvânt, arată că nu este vinovat, nici nu a fost în I., pentru că mama lui este bolnavă și are copii minori, astfel că nu-i putea lăsa singuri. Solicită judecarea în stare de libertate.

Inculpata L. E., având ultimul cuvânt, solicită judecarea în stare de libertate, deoarece nu a comis faptele de care este acuzată, nu are antecedente penale și are 7 copii.

Inculpatul C. O., având ultimul cuvânt, arată că a plecat în I., dar nu a știut că partea vătămată S. M. este minoră, deși a fost concubina lui.

C U R T E A

Prin propunerea înregistrată la această instanță, sub nr. de mai sus, Direcția de I. a I. de C. O. și T. - B. T. B.-N., a solicitat arestarea preventivă, pentru o perioadă de 29 de zile, a inculpaților L. T., L. E. și C. O., pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de minori și proxenetism, prev. de art. 13 alin.1 și 3 din Legea nr. 678/2001, art. 329 alin.1 Cod penal și art. 329 alin.2 Cod penal, cu aplic. art. 41 alin.2 Cod penal, toate cu aplic. art. 33 lit.

„a"; Cod penal, în motivarea propunerii relevându-se că, în vara anului 2006 inculpații au recrutat-o, prin fraudă, pe minora S. M., pe care au transportat-o în I. unde au obligat-o să se prostitueze în folosul lor, până în anul 2008; că în anul 2007 le-au recrutat pe numitele Z. T., M. I.-R. și N. C., pe care le-au transportat în I. în vederea practicării prostituției în folosul lor și că, în perioada noiembrie 2011 - aprilie 2012 le-au găzduit pe numitele B. G. Ana M. și S. L., trăgând foloase de pe urma practicării prostituției de către acestea.

În referatul procurorului s-a mai relevat că în cauză sunt îndeplinite cerințele art. 148 lit. „f"; Cod procedură penală, infracțiunile comise fiind pedepsite cu închisoarea mai mare de 4 ani iar lăsarea inculpaților în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, constând în aceea că aceștia ar putea continua activitatea infracțională întrucât nu au alte mijloace de subzistență și că inculpații au comis infracțiuni cu un grad ridicat de pericol social, o perioadă lungă de timp.

În fine, s-a arătat că se impune a se lua măsura preventivă a arestării pentru a împiedica pe inculpați să ia legătura cu persoanele traficate și exploatate și că, în lipsa unei astfel de reacții a organelor judiciare s-ar crea un sentiment de insecuritate socială în rândul comunității locale.

Prin încheierea penală nr. 30/CC/(...), pronunțată de Tribunalul Bistrița

Năsăud în dosar nr. (...), în baza dispozițiilor art. 149/1 C.pr.pen., s-a admis propunerea DIICOT - B. T. B.-N. și în consecință, s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților:

- L. T., fiul lui A. și C., născut în anul 1953, luna iunie, ziua 18, în

Gherla, județul C. domiciliat în comuna P. R., sat. R. nr. 432 jud. B. N., CNP

- 1.,

- L. E., fiica lui A. și T., născut în anul 1962, luna noiembrie, ziua 19, în R., județul B.-N., domiciliat în comuna P. R., sat. R. nr. 432 jud. B. N., CNP - 2.,

- C. O., fiul lui V. și E., născut în anul 1988, luna februarie , ziua 12, în Dej, județul C., domiciliat în comuna P. R., sat. R. nr. 432 jud. B. N.,

CNP - 1., cercetați sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de trafic de minori și proxenetism, prev. de art. 13 alin.1 și alin.3 din Legea nr. 678/2001, art.

329 alin.1 Cod penal și art. 329 alin.2 Cod penal, cu aplic. art. 41 alin.2 Cod penal, toate cu aplic. art. 33 lit. „a"; Cod penal, pentru o perioadă de 29 de zile începând cu data de (...) și până la data de (...).

S-a dispus emiterea mandatelor de arestare preventivă.

Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

Pentru a dispune în acest sens, instanța a reținut următoarele:

Prin Rezoluția din data de (...) emisă de procuror în dosarul mai sus menționat s-a dispus începerea urmăririi penale față de numiții L. T., L. E. și N. (actualmente C.) O., pentru comiterea infracțiunilor de trafic de minori și trafic de persoane, prev. de art. 13 alin.1 și 3 și respectiv art. 12 alin.1 și

2 lit. „a"; din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 41 alin.2 Cod penal, constând în aceea că, începând cu anul 2006, au racolat și transportat în I. pe minora S. M. dar și mai multe persoane majore (Z. T., M. I.-R., N. C. și Berchi Brândușa-Ionela) în vederea exploatării acestora prin practicarea prostituției în folosul lor (f.6).

Ulterior, prin O. din (...) s-a dispus schimbarea încadrării juridice în ceea ce privește infracțiunea de trafic de persoane prev. de art. 12 alin.1 și 2 lit. „a"; din Legea nr. 678/2001 în infracțiunea de proxenetism, prev. de art.

329 alin.1 și art. 329 alin. 1 și 2 Cod penal, cu aplic. art. 41 alin.2 Cod penal și art. 33 lit. „a"; Cod penal, reținându-se că persoanele majore au plecat în I. în vederea practicării prostituției (f.7).

În fine, prin O. din data de (...) s-a dispus reținerea, pentru 24 de ore, față de cei trei învinuiți și punerea în mișcare a acțiunii penale față de cei în cauză pentru infracțiunile menționate în propunerea de arestare.

Din examinarea dosarului de urmărire penală s-a constatat că în cauză sunt întrunite cerințele disp. art. 143 C.pr.pen., în sensul că există probe și indicii temeinice că inculpații au comis faptele pentru care sunt cercetați.

Astfel, din coroborarea și analiza probelor administrate până în prezent rezultă că inculpații au desfășurat activități specifice traficului de minori și infracțiunii de proxenetism, recrutând-o prin fraudă pe minora S. M., pe care au transportat-o în I., unde au obligat-o să se prostitueze în folosul lor, până în cursul anului 2008, când aceasta a reușit să fugă de la inculpați.

Pe de altă parte, din probele cauzei rezultă că, în vara anului 2007, inculpata L. E. a recrutat-o pe numita Z. T., aceasta fiind găzduită de cei trei inculpați la domiciliul lor, timp în care i s-au întocmit actele necesare pentru a putea părăsi țara, după care inculpații L. T. și C. O. au transportat- o în I. în localitatea R. C. unde aceasta a practicat prostituția în folosul inculpaților.

Totodată, probațiunea relevă că, în perioada anului 2007, cei trei inculpați le-au recrutat pe numitele M. I.-R. și N. C. pe care le-au transportat în I. unde acestea au practicat prostituția în favoarea lor.

În fine, din probele cauzei mai rezultă că, în perioada noiembrie 2011

- aprilie 2012, inculpații L. T. și L. E. au găzduit-o la locuința lor pe numita

B. G. Ana M., trăgând foloase de pe urma practicării prostituției, lucru pe care l-a făcut și inculpatul C. O. în ceea ce o privește pe numita S. L., care se prostitua pe raza mun. Dej.

Relevante sunt, sunt acest aspect, depozițiile persoanelor în cauză (S. M., Z. T., M. I.-R., N. C., B. G. Ana M. și S. Luara) dar și declarațiile martorilor C. A., B. L., Raț F., L. C., R. A. și L. D. (f. 132 - 148 dosar urmărire penală).

În cauză sunt întrunite și condițiile art. 148 lit. „f"; C.pr.pen., deoarece pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea de trafic de minori este mai mare de 4 ani închisoare ( 7-18 ani închisoare și interzicerea unor drepturi), existând totodată probe certe că lăsarea inculpaților în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, pericol relevat de posibilitatea continuării activității infracționale raportat la lipsa mijloacelor licite de trai; de perseverența infracțională a celor în cauză, activitatea antisocială desfășurată de aceștia întinzându-se pe mai mulți ani, dar și de gradul ridicat de pericol social al faptelor comise care, fără a se confunda cu pericolul social pentru ordinea publică, se reflectă în aceasta.

În fine, în raport de gravitatea faptelor comise, se impune o reacție promptă a organelor judiciare pentru a descuraja astfel de manifestări, lipsa unei atari reacții având un impact negativ în conștiința colectivă.

Ca atare, pentru considerentele invocate dar și pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal, potrivit disp. art. 136 C.pr.pen., s-a apreciat că luarea măsurii arestării preventive se impune.

Așa fiind, tribunalul a apreciat ca întemeiată propunerea procurorului, motiv pentru care în temeiul dispozițiilor art. 149/1 C.pr.pen., aceasta a fost admisă, dispunând arestarea preventivă a inculpaților pentru o perioadă de

29 de zile, începând cu data de (...) și până la data de (...).

Dată fiind soluția preconizată, s-a dispus și emiterea mandatelor de arestare preventivă pe numele celor trei inculpați.

Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații L. T., L. E. și C. O., prin apărătorul lor, prin care s-a solicitat admiterea recursurilor, casarea încheierii atacate și rejudecând, pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să se dispună, în principal, respingerea propunerii DIICOT - B. T. B.-N. de arestare preventivă a inculpaților, cu consecința punerii de îndată în libertate a acestora, iar în subsidiar, s-a solicitat înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau tara, prev. de art. 145 si art. 145/1 C.pr.pen.

Susține că măsura luată față de inculpați este nelegală si netemeinică din următoarele motive:

Instanța de fond a reținut că în cauză sunt întrunite și condițiile prevăzute de art. 148 lit. f C.pr.pen. In primul rând, legat de faptul că inculpații sunt cercetați pentru infracțiunea de trafic de minori, motivat de aceea ca S. M. era minoră la momentul la care ar fi fost dusă în I., sunt incidente prevederile art. 51 alin. 2 din Codul penal, respectiv: "nu constituie o circumstanță agravantă împrejurarea pe care infractorul nu a cunoscut-o în momentul săvârșirii infracțiunii". Astfel, inculpații nu pot fi cercetați pentru infracțiunea prevăzuta si pedepsita de art.13 din Legea 678/2001, care reprezintă o forma agravata a infracțiunii prevăzute de articolul 12 din aceeași lege, deoarece niciunul dintre inculpați nu aveau cunoștință despre faptul ca S. M. era minora când a plecat in I.. Nu exista nicio probă care să ateste faptul că inculpații știau că aceasta nu are peste 18 ani, ci contrariul, respectiv S. M. a locuit în concubinaj cu C. O. și se prostitua și la momentul la care a cunoscut-o, astfel că nimic nu indica faptul că era minoră. Față de aceste considerente, limitele de pedeapsă care ar trebui luate eventual în considerare, raportat la prevederile art. 148 lit. f C.pr.pen., ar fi cele prevăzute de art. 12 alin 1 din Legea 678/2001, anume 3-10 ani.

Recursul declarat în cauză este nefondat pentru următoarele considerente:

I. L. T., L. E. și C. O. sunt cercetați pentru comiterea infracțiunilor de trafic de minori și proxenetism prevăzute de art. 13 alin. 1 și 3 din Legea nr.

678/2001, art. 329 alin. 1 C.pen., și art. 329 alin. 2 C.pen., cu aplicarea art.

41 alin. 2 C.pen. și art. 33 lit. a C.pen.

S-a reținut că în vara anului 2006, cei trei inculpați au recrutat-o prin fraudă pe minora S. M., pe care au transportat-o în I., unde au obligat-o să se prostitueze până în vara anului 2008, când aceasta a reușit să fugă. În luna iulie 2007, inculpata L. E. a recrutat-o pe numita Z. T., pe care inițial a găzduit-o în locuința sa, apoi inculpații L. T. și C. O. au transportat-o în I., unde a practicat prostituția în folosul celor trei.

În vara anului 2007 cei trei inculpați le-au recrutat pe numitele M. I.

R. și N. C., pe care le-au transportat, de asemenea, în I. unde au practicat prostituția, iar în perioada noiembrie 2011 - aprilie 2012, inculpații au tras foloase de pe urma practicării prostituției de către B. G. A. și S. L.

În cauză s-a reținut în mod corect că din actele existente la dosarul de urmărirea penală rezultă indicii suficiente în conformitate cu prevederile art.

143 C.pr.pen., că inculpații au comis faptele pentru care sunt cercetați.

În cauză sunt întrunite de asemenea, și condițiile prevăzute de art.

148 lit. f C.pr.pen., atât sub aspectul cuantumului pedepsei prevăzute de lege pentru infracțiunile reținute în sarcina inculpaților, cât și sub aspectul pericolului concret pentru ordinea publică, pericol ce rezultă din durata mare a activității infracționale desfășurată de inculpați, împrejurarea că aceștia sunt lipsiți de mijloace licite de trai și există riscul ca aceștia să continue activitatea infracțională, dar și din împrejurarea că numărul victimelor traficate este unul mare, iar în cauză se impune o reacție promptă a organelor judiciare.

Pentru toate aceste considerente, Curtea apreciază că soluția pronunțată în cauză este legală și temeinică, astfel că, având în vedere și dispozițiile art. 38515 pct. 1 lit. b C.pr.pen., recursul declarat va fi respins ca nefondat.

În temeiul art. 189 și art. 192 alin. 2 C.pr.pen., se va stabili onorariu avocațial și vor fi obligați inculpații la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpații L. T., L. E. si C. O., aflați in Arestul IPJ B. N., împotriva încheierii penale nr. 30/CC din 18 aprilie 2012 a T.ui B. N..

Stabilește în favoarea Baroului de A. C. - suma de 150 lei (3x50 lei) onorariu parțial pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui

Justiției.

Obligă pe inculpați să plătească în favoarea statului suma de câte 250 lei cheltuieli judiciare, din care câte 50 lei reprezentând onorar avocațial.

Decizia este definitivă.

Dată și pronunțată în ședința publică din data de 26 aprilie 2012.

PREȘEDINTE		JUDECĂTORI	GREFIER
D. P. V. G.	M. B.	D. S.

Red.MB/dact.MS

6 ex./(...) Jud.fond: A.D.P.

← Decizia penală nr. 1371/2012, Curtea de Apel Cluj		Încheierea penală nr. 1187/2012, Curtea de Apel Cluj →

Încheierea penală nr. 654/2012, Curtea de Apel Cluj

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Încheierea penală nr. 654/2012, Curtea de Apel Cluj