Încheierea penală nr. 882/2012, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR.(...)
ÎNCHEIERE PENALĂ NR. 882/R/2012
Ședința publică din data de 8 iunie 2012
Instanța constituită din : PREȘEDINTE : V. C.-președinte secție JUDECĂTORI : C. I.
: I. C. M. G. : M. N.
Ministerul Public, P. de pe lângă Curtea de A. C., reprezentat prin P. - V.
G.
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul B. T. împotriva încheierii penale nr.303 din 7 iunie 2012, pronunțată în dosar nr. (...) al T.ui M., inculpatul fiind cercetat pentru infracțiunea de omor calificat, prev de art 174 alin 1, raportat la art 175 alin 1 lit c Cod penal, cauza având ca obiect prelungirea măsurii arestului preventiv.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul în stare de arest, asistat de apărătorul desemnat din oficiu avocat I. B., din cadrul Baroului de avocați C., cu delegația la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință după care, întrebat fiind de instanță, inculpatul arată că își menține recursul formulat în cauză și este de acord să fie asistat de apărătorul desemnat din oficiu.
Apărătorul desemnat din oficiu depune la dosar referatul privind plata onorariilor din fondul M.ui Justiției, solicitând ca instanța să se pronunțe asupra acestuia.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul inculpatului solicită în principal admiterea recursului, casarea încheierii atacate și rejudecând cauza, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună revocarea măsurii arestului preventiv luată față de inculpat, cu consecința punerii acestuia în stare de libertate. În subsidiar, solicită luarea unei alte măsuri neprivative de libertate, respectiv măsura obligării inculpatului de a nu părăsi localitatea sau țara. În acest moment procesual, temeiurile care au dus la luarea măsurii arestului nu mai subzistă, iar alte temeiuri noi nu există.
În cauză nu există probe sau indicii directe de vinovăție, inculpatul nerecunoscând comiterea infracțiunii de omor asupra mamei sale, iar până la judecarea pe fond a cauzei, se apreciază că inculpatul poate fi cercetat în stare de libertate, acesta beneficiind de prezumția de nevinovăție. S. a se avea în vedere că inculpatul acuză o serie de afecțiuni care nu pot fi tratate în rețeaua sanitară a
IPJ M., respectiv diabet, probleme cu culoana și cu inima.
Cu onorariu avocațial din fondul M.ui Justiției.
Reprezentantul parchetului solicită respingerea recursului declarat de inculpat cu consecința menținerii încheierii atacate ca fiind legală și temeinică.
Raportat laprobele administrate până în prezent în cauză, se apreciază că există indicii care să justifice presupunerea că inculpatul a comis fapta pentru care a fost arestat preventiv. Chiar dacă inculpatul nu a recunoscut comiterea prezumatei fapte, probele administrate până în prezent permit a se presupune că acesta a comis fapta.
Pedeapsa prevăzută de lege este închisoare mai mare de 4 ani și lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret ridicat pentru ordinea publică având în vedere natura și gravitatea presupusei fapte, dar și perseverența sa în a comite fapte penale și mai ales acte de agresiune fizică (acesta a suferit anterior mai multe condamnări pentru o infracțiune silvică, pentru mai multe infracțiuni de furt calificat, dar și trei condamnări pentru infracțiunea de lovire). În raport de acest grad ridicat de pericol social al inculpatului, măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara nu este suficientă.
Întrucât măsura arestării preventive a inculpatului s-a luat cu respectarea dispozițiilor legale, iar temeiul care a stat la baza luării ei se menține, solicită respingerea cererii inculpatului de revocarea măsurii, prevederile art 139 alin 2
Cod procedură penală, nefiind îndeplinite.
Inculpatul B. G. având ultimul cuvânt, solicită cercetarea sa în stare de libertate.
C U R T E A :
Deliberând reține că,
Prin încheierea penală nr.303 din 7 iunie 2012 Tribunalul Maramureș a respins cererea de revocare a măsurii arestării preventive, precum și cea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu cea a obligării de a nu părăsi localitatea formulate de inculpatul B. G.
În temeiul art. 159 Cod procedură penală, a admis sesizarea P.ui de pe lângă Tribunalul Maramureș și în consecință: a prelungit cu 30 de zile începând cu data de 10 iunie 2012 până la data de 09 iulie 2012 inclusiv arestarea preventivă a inculpatului B. G., fiul lui T. și M., născut la data de (...) în Sighetu Marmației, județul M., arestat preventiv, aflat în prezent la A. I. M., cercetat pentru infracțiunea de omor calificat prev. de art. 174 alin. 1 raportat la art. 175 alin. 1 lit. c din C.
Conform art. 192 alin. 3 C., cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului, iar onorariul avocatului desemnat din oficiu B. Amelia în sumă de 100 lei se va suporta din fondurile M.ui Justiției.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut în fapt următoarele:
Prin sesizarea formulată în prezenta cauză P. de pe lângă Tribunalul
Maramureș a solicitat prelungirea duratei arestării preventive a inculpatului B.
G. cu 30 de zile (10 iunie 2012- 9 iulie 2012), acesta fiind cercetat pentru infracțiunea de omor calificat prev. de art. 174 alin. 1 C. rap. la art. 175 alin.1 lit.c C.
În motivarea acestei sesizări parchetul a arătat că există motive care să justifice prelungirea arestării, respectiv nu a fost întocmit noul raport de expertiză medico-legală de către I. N. privind cauzele morții victimei B. M..
Inculpatul a fost arestat preventiv pe o perioadă de 29 de zile prin încheierea penală nr. 123/(...) a T.ui M. și s-a emis mandat de arestare preventivă pe perioada (...) - (...) inclusiv. Durata arestării preventive a fost prelungită cu 30 de zile ((...) - (...) inclusiv) prin încheierea penală nr. 183/(...), respectiv cu încă 30 de zile ((...)-(...) inclusiv) prin încheierea penală nr. 246/(...) ambele ale T.ui M..
Din indiciile oferite până în prezent de urmărirea penală a rezultat presupunerea rezonabilă că inculpatul în cursul zilei de 9 februarie 2012 a suprimat viața mamei sale B. M. împreună cu care locuia și căreia, pe fondul consumului de băuturi alcoolice, i-a aplicat multiple lovituri cu pumnii și picioare peste tot corpul, cauzându-i leziuni care au dus la decesul acesteia.
S-a făcut trimitere la raportul de expertiză medico-legală nr. 53/29/(...) întocmit de C. medico-legal Sighetu Marmației.
În cauză s-a solicitat Comisiei de control și avizare a actelor medico-le-gale din cadrul I. C. N. avizarea acestui raport de expertiză medico-legală privind cauzele morții victimei. La data de 2 mai 2012 I. C.-N. prin adresa nr. 2. din (...) a recomandat exhumarea și reautopsierea cadavrului acesteia. Prin urmare, prin ordonanța dată la 3 mai 2012 s-a dispus exhumarea cadavrului, iar prin constatările preliminarii nr. 3185/III c/3 din 29 mai 2012 ale I. C.-N. s-a stabilit că moartea victimei a fost violentă și a fost cauzată de unele modificări de șoc pe fond traumatic și hemoragic consecutive unui politraumatism - contuzii multiple de părți moi (hematoame și echimoze extinse), traumatism cranio-facial, traumatism toracic cu fracturi costale multiple, traumatism abdominal cu leziuni metrice care s-au putut produce prin lovire cu și de corpuri dure; între leziuni și deces există legătură de cauzalitate.
Institutul de M. L. C.-N. nu a întocmit până la această dată noul raport medico-legal.
Prin încheierea penală nr. 123 din 13 martie 2012 a T.ui M. s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului B. G. pe o perioadă de 29 de zile (13 martie
2012 - 10 aprilie 2012), în temeiul art. 148 alin. 1 lit. f din C., acesta fiind cercetat pentru infracțiunea de omor calificat prev. de art. 174 alin. 1 C. rap. la art. 175 alin. 1 lit. c C.
În considerentele încheierii s-a reținut faptul că există probe și indicii temeinice în sensul că inculpatul în cursul zilei de 9 februarie 2012 i-a suprimat viața mamei sale B. M. împreună cu care locuia și căreia, pe fondul consumului de alcool, i-a aplicat multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste tot corpul, cauzându-i leziuni care au dus la decesul acesteia.
Această încheiere a fost menținută prin încheierea penală nr. 469/R/2012 a Curții de A. C.
T. a apreciat că temeiul care a stat la baza luării măsurii arestării preventive a inculpatului se menține și se impune a i se prelungi starea de arest preventiv.
Raportat la probele administrate până în prezent în cauză instanța a apreciat că, în speță, există indicii care să justifice presupunerea că inculpatul a comis fapta pentru care a fost arestat preventiv, respectiv că în data de 9 februarie 2012 i-a aplicat mamei sale - victima B. M. (împreună cu care locuia) multiple lovituri cu pumnii, picioarele la nivelul capului, a toracelui, a abdomenului, a membrelor superioare și inferioare. Victima a decedat din cauza leziunilor existente la nivelul capului (multiple contuzii cerebrale, cerebeloase ale punții, ale bulbului post-traumatism cranio-cerebral acut cu fracturi ale bazei craniului, masiv hematom subdural bazal și hemoragie subarahnoidiană extinsă).
Chiar dacă inculpatul nu a recunoscut comiterea prezumatei fapte, probele administrate până în prezent permit a se presupune că acesta a comis fapta mai sus descrisă. În acest sens sunt declarațiile părții vătămate B. I. - fratele inculpatului (care confirmă faptul că inculpatul și victima locuiau împreună, că cel dintâi se purta urât cu aceasta, că în toamna anului trecut inculpatul a internat-o pe victimă la spital, afirmând că mama sa a căzut pe scări, deși în realitate aceasta și-a rupt piciorul din cauza inculpatului care a bătut-o), declarațiile martorilor P. G. (care a arătat că în data de 13 februarie 2012 inculpatul s-a deplasat la cabinetul său medical, solicitându-i eliberarea certificatului de deces pentru victimă, fiind foarte agresiv; acesta a afirmat că dacă nu îi eliberează certificatul de deces, o va înmormânta; inculpatul era foarte agitat), B. V. (acestuia victima i s-a plâns anterior de faptul că inculpatul o lovea, afirmând că îi este frică să mai meargă la domiciliul său, a găzduit-o în luna ianuarie 2012 3 zile, iar când a dus-o la locuința sa inculpatul a afirmat „. n-ai perit";), D.ci M. (care a confirmat faptul că, potrivit susținerilor unor vecini, inculpatul este un om violent), Ciorba I. (în data de 9 februarie 2012 s-a deplasat la locuința victimei care gemea și avea echimoze pe față, iar a doua zi inculpatul a afirmat că victima doarme, victima era cu fața înspre perete și nu și-a putut da seama dacă doarme, dar nu s-a mișcat și nu a auzit ca aceasta să răsufle sau să doarmă, iar după ce a tăiat lemnele timp de o oră, a intrat în casă și victima se afla în aceeași poziție).
Aceste probe se coroborează cu concluziile raportului de expertiză medico- legală nr. (...) întocmit de C. medico-legal Sighetu Marmației potrivit cărora moartea victimei a fost violentă și a fost cauzată de multiple contuzii cerebrale, cerebeloase ale punții și ale bulbului post traumatism cranio-cerebral acut cu fracturi ale bazei craniului, masiv hematom subdural bazal și hemoragie subarahnoidiană extinsă. Leziunile de la nivelul feței și a extremității cefalice s- au produs prin lovire cu corp dur (posibil pumn) cu proiectare ulterioară la sol și loviri de planuri dure, iar cele de la nivelul toracic, abdominal, al membrelor superioare și inferioare prin loviri și compresiuni cu corpuri dure (posibil picior încălțat, genunchi și pardoseală). Confirmarea compresiunii o constituie multiplele fracturi costale pe liniile axilară, anterioară, posterioară și paravertebral și care nu puteau fi produse prin simplă cădere de la același nivel.
Leziunile pot data din 9 februarie 2012 având în vedere exteriorizarea putrefacției și dispariția rigidității cadaverice.
De asemenea, potrivit constatărilor preliminarii nr. 3185/III c/3 din 29 mai
2012 întocmite de I. C. N. în urma reautopsierii victimei, moartea acesteia a fost violentă și a fost cauzată de modificări de șoc pe fond traumatic și hemoragic consecutive unui politraumatism - contuzii multiple de părți moi, traumatism cranio-facial, traumatism toracic cu fracturi costale multiple și traumatism abdominal cu leziuni mezenterice. Leziunile traumatice s-au putut produce prin lovire cu și de corpuri dure. Intre leziunile traumatice și deces există legătură de cauzalitate. D. morții nu poate fi stabilită în mod cert, ea s-a putut produce cu circa 2-5 zile anterior efectuării necropsiei (f.83 dosar urmărire penală).
În raport de aceste elemente, tribunalul a apreciat că, în speță, există indicii în sensul celor prev. de art. 143 C. chiar dacă inculpatul a încercat să acrediteze ideea că victima a decedat la data de 13 februarie 2012, în prezența mai multor martori afirmând ulterior datei de 9 februarie 2012 că aceasta va deceda, fiind în stare gravă.
Pedeapsa prevăzută de lege este închisoare mai mare de 4 ani și lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret ridicat pentru ordinea publică având în vedere natura și gravitatea presupusei fapte (dată de modalitatea în care se presupune a fi fost comisă - aplicarea de multiple lovituri mamei sale, de urmarea produsă - decesul acesteia), dar și perseverența sa în a comite fapte penale și mai ales acte de agresiune fizică (acesta a suferit anterior mai multe condamnări pentru o infracțiune silvică, pentru mai multe infracțiuni de furt calificat, dar și trei condamnări pentru infracțiunea de lovire, ultima condamnarea fiind la pedeapsa de 6 luni închisoare a cărei executare a fost suspendată condiționat). In raport de acest grad ridicat de pericol social al inculpatului, măsura obligării de a nu părăsi localitatea nu este suficientă.
Întrucât măsura arestării preventive a inculpatului s-a luat cu respectarea dispozițiilor legale, iar temeiul care a stat la baza luării ei se menține, s-a respins cererea inculpatului de a se revoca această măsură, prevederile art.
139 alin.2 C. nefiind îndeplinite.
Apărările inculpatului referitoare la problemele sale de sănătate s-au respins având în vedere disp.art. 1391 C. potrivit cărora în cazul în care cel arestat preventiv suferă de o boală ce nu poate fi tratată în rețeaua sanitară a A.N.P., administrația locului de deținere dispune efectuarea tratamentului sub pază permanentă în rețeaua sanitară a M.ui Sănătății P.e.
De asemenea, tribunalul a constatat că urmărirea penală nu este finalizată întrucât s-a solicitat avizarea raportului de expertiză medico-legală mai sus menționat de către C. de avizare și controla actelor medico-legale din cadrul I. N., însă această comisie a recomandat exhumarea și reautopsierea cadavrului astfel că prin ordonanța dată la 3 mai 2012 de P. de pe lângă Tribunalul Maramureș s- a dispus exhumarea acestuia la data de 11 mai 2012 și efectuarea unei noi expertize medico-legale (autopsii) a acestuia de către I. C. N. La data de 29 mai
2012 I. C. N. a întocmit constatările preliminarii nr. 3185/III/c/3, urmând a întocmi noua expertiză medico-legală.
Pentru toate aceste motive tribunalul a apreciat sesizarea parchetului ca fiind întemeiată, urmând a dispune prelungirea duratei arestării preventive a inculpatului cu 30 de zile (10 iunie 2012 - 9 iulie 2012 inclusiv).
În temeiul art. 192 alin. 3 C., cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului, iar onorariul avocatului numit din oficiu în sumă de 100 lei se va suporta din fondurile M.ui Justiției.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs, în termenul legal, inculpatul B. G. solicitând casarea încheierii atacate și rejudecând, pronunțarea unei noi hotărâri, să se dispună respingerea propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive formulată de P. de pe lângă Tribunalul Maramureș, deoarece temeiurile care au dus la luarea măsurii arestului nu mai subzistă, iar alte temeiuri noi nu există.
În motivarea recursului, s-a arătat că în cauză nu există probe sau indicii directe de vinovăție, inculpatul nerecunoscând comiterea infracțiunii de omor asupra mamei sale, iar până la judecarea pe fond a cauzei, acesta poate fi cercetat în stare de libertate, beneficiind de prezumția de nevinovăție.
În subsidiar, s-a solicitat luarea unei alte măsuri neprivative de libertate, respectiv măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara.
Curtea examinând recursul declarat prin prisma motivelor invocate, reține următoarele:
Inculpatul este cercetat în stare de arest preventiv, pentru comiterea infracțiunii de omor calificat, prev. de art. 174 C., rap.la art.175 lit.c C., de către
P. de pe lângă Tribunalul Maramureș.
În speță, prin încheierea penală nr.123 din 13 martie 2012 s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului B. G. pe 29 de zile, începând cu data de 13 martie 2012 - 10 aprilie 2012, iar apoi prin Î. penale nr.183 din 06 aprilie 2012 și nr.246 din 4 mai 2012, s-a dispus prelungirea arestării de la 11 aprilie 2012 - 10 mai 2012 și respectiv de la 11 mai 2012 - 09 iunie 2012, apreciindu-se că sunt îndeplinite cerințele art.143 și 148 lit. f C.
În esență, în sarcina inculpatului s-a reținut că în data de 09 februarie
2012, acesta i-a aplicat mamei sale, victima B. M., împreună cu care locuia, mai multe lovituri cu pumnii și picioarele la nivelul capului, a toracelui, a abdomenului, a membrelor superioare și inferioare, cauzând decesul acesteia.
În prezenta cauză, P. de pe Tribunalul Maramureș a solicitat prelungirea arestării preventive a inculpatului pentru efectuarea raportului de expertiză medico-legală de către IML C. privind cauzele morții victimei B. M., prezentarea materialului de urmărire penală și întocmirea rechizitoriului.
Potrivit art.155 alin.1 C. arestarea inculpatului dispusă de instanță poate fi prelungită, în cursul urmăririi penale, motivat, dacă temeiurile care au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de libertate sau există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate.
În cauza de față, nu există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate și în consecință, ceea ce curtea trebuie să analizeze, sunt temeiurile care au determinat arestarea preventivă și dacă acestea impun sau nu, în continuare, privarea de libertate.
Verificând conținutul actelor și lucrărilor dosarului, atât instanța de fond, cât și curtea constată că în privința recurentului sunt întrunite simultan condițiile prev.de art.136 și 143 C. raportat la art.148 lit. f C., astfel că față de conținutul art.155 și 159 C., Tribunalul Maramureș a pronunțat o soluție corectă, fiind justificată și judicioasă cererea de prelungire a arestării preventive.
În privința indiciilor temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul ar fi săvârșit fapta pentru care este cercetat, acestea au fost analizate în mod definitiv la momentul luării măsurii arestului preventiv și nu s-au modificat până în prezent.
În speța de față, prelungirea măsurii arestării preventive a recurentului este justificată prin existența unui interes public, interes care se referă la buna administrare a justiției și totodată protejarea publicului, în sensul eliminării riscului repetării faptelor.
Prin prisma hotărârilor Contrada contra Italiei din 24 august 1998; Labita contra Italiei din 6 aprilie 2004; Calleja contra Maltei din 7 aprilie 2005, în prezenta cauză, s-a dovedit că persistența în timp a motivelor plauzibile că inculpatul este bănuit de comiterea unei infracțiuni, este o condiție pentru prelungirea detenției.
Stabilirea vinovăției recurentului urmează a se face desigur numai în urma efectuării cercetării judecătorești de către instanța investită cu judecarea fondului cauzei, însă probațiunea administrată în faza urmăririi penale, pune în evidență până în acest moment existența unor indicii temeinice în înțelesul art.143 C., care justifică luarea și prelungirea arestării preventive față de acesta
(cazul Fox, Campbell și Hartley vs.Uk).
În urma verificării dosarului de anchetă, Curtea reține că, întrucât urmărirea penală nu a fost finalizată, conform actelor depuse, neefectuându-se proba științifică (raportul de expertiză medico-legală privind cauzele decesului victimei), nefiind realizată prezentarea materialului de urmărire penală și întocmirea rechizitoriului, iar pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea imputată fiind mai mare de 4 ani închisoare și lăsarea inculpatului în libertate prezentând un pericol concret pentru ordinea publică, în mod judicios prima instanță a constatat că subzistă în continuare temeiurile arestării preventive vizate de art. 148 lit.f Cod proc.pen.
În privința condițiilor prevăzute de art. 148 lit. f C., cerința cuprinsă în teza
I a acestui articol (referitoare la limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea pentru care este cercetat inculpatul) este îndeplinită, iar lăsarea în libertate a acestuia prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Acest pericol pentru ordinea publică rezultă din natura și gravitatea deosebită a faptei reținute în sarcina inculpatului, împrejurările concrete în care se presupune că a fost comisă - aplicarea de multiple lovituri mamei sale, cauzând decesul acesteia, persoana inculpatului, care a suferit anterior mai multe condamnări pentru infracțiuni silvice, de furt calificat și lovire și, nu în ultimul rând, rezonanța socială negativă a faptei în rândul comunității din care face parte inculpatul, starea de insecuritate creată în rândul societății de împrejurarea că, presupusul autor al unei astfel de fapte grave, este cercetat în stare de libertate.
Față de toate acestea, curtea apreciază că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă nu numai un real pericol pentru ordinea publică, dar și pentru buna desfășurare a procesului penal.
Așa fiind, primul motiv de recurs vizând revocarea arestului preventiv întemeiat pe lipsa probelor și indiciilor care să justifice privarea de libertate a inculpatului, va fi respins ca nefondat.
La acest moment procesual, nu este oportună înlocuirea stării de arest cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara, atitudinea inculpatului în faza de urmărire penală impunând această soluție.
Pentru motivele ce preced, curtea constatând că sunt întrunite concomitent condițiile art.136, 143 și 148 lit.f C., raportat la art.155 și 159 C., apreciază că soluția primei instanțe este legală și temeinică, urmând a fi menținută, motiv pentru care recursul inculpatului se va respinge ca nefondat, conform art.38515 pct.1 lit.b C.
Văzând și disp.art.192 alin.2 C.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul B. G., aflat in prezent in A. IPJ M., împotriva încheierii penale nr. 303 din 7 iunie 2012 a T.ui M..
Stabilește în favoarea Baroului de A. C.- suma de 100 lei onorar pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.
Obligă pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorar avocațial.
Decizia este definitivă.
D. și pronunțată în ședința publică din data de 8 iunie 2012 .
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, G. V. C. C. I. I. C.M. M. N. red.C.I./A.C.
3 ex. - (...) jud.fond.B. C.
| ← Decizia penală nr. 315/2012, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 1115/2012, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
