Sentința penală nr. 92/2012, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECTIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR. (...)
SENTINȚA PENALĂ NR. 92/2012
Ședința publică din 19 septembrie 2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE : A. D. L., judecător
GREFIER : L. A. S.
Ministerul Public reprezentat prin A. C. - procuror, din cadrul P. de pe lângă Curtea de A. C.
S-a luat spre examinare plângerea formulată de petenții T. A. Ș. și T. M. împotriva rezoluției procurorului din 27 martie 2012, dată în dosar nr.349/P/2011 al P. de pe lângă Curtea de A. C., menținută prin rezoluția procurorului general din 25 aprilie 2012, dată în dosar nr.377/II/2/2012.
La apelul nominal efectuat în ședință publică se constată că nu se prezintă niciuna dintre părți.
Derularea, finalizarea dezbaterilor și cuvântul pe fond al părților s-a consemnat în încheierea de ședință din data de 12 septembrie 2012, când părțile prezente au pus concluzii pe fondul cauzei, conform încheierii de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, pronunțarea amânându-se la acest termen de judecată pentru a da posibilitate părților să depună dovada cheltuielilor de judecată solicitate.
C U R T E A :
Prin rezoluția din 27 martie 4 ianuarie 2012 dată în dosarul nr. 486/P/2011 al P. de pe lângă Curtea de A. C. s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de numiții A. A.-G. - avocat, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de instigare la mărturie mincinoasă, prev. de art. 25 C., rap. la art. 260 C. și C. C., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de mărturie mincinoasă, prev. de art. 260 C. întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive.
Cheltuielile judiciare în sumă de 50 lei au rămas în sarcina statului.
Pentru a pronunța această rezoluție, procurorul a constatat că prin O. P. de pe lângă J. S.-M. din data de (...) s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei privind pe făptuitorii A. A.-G. și C. C. raportat la calitatea făptuitorului A. A.-G., avocat în cadrul Baroului Maramureș (f. 1,103).
În fapt, la data de (...), persoanele vătămate T. A. Ș. și T. M. au solicitat tragerea la răspundere penală a făptuitorului C. C., pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă constând în aceea că, la data de (...), fiind determinat de făptuitorul A. A.-G., cu ocazia audierii în calitate de martor în dosarul nr. (...) al J. S.-M., acesta a făcut declarații mincinoase, respectiv a afirmat contrar adevărului că, în luna august 2007, în timp ce se afla la o cafenea din B.-M. împreună cu făptuitorul A. A.-G., avocat, a asistat la o convorbire telefonică purtată de acesta cu partea vătămată T. A. Ș. în cadrul căreia avocatul a fost rugat să acorde un împrumut părții vătămate, sens în care urmau să se deplaseze la notar, martorul declarând că are cunoștință de faptul că făptuitorul A. A.-G. s-a dus acasă, a luat banii, iar apoi s-a deplasat în S.-M. la notar pentru a se întâlni cu partea vătămată (f. 2-4).
În susținerea plângerii penale se arată că martorul nu a fost în ziua respectivă în B. M., deoarece în aceeași zi, în data de (...), în jurul orei 09,00, făptuitorul A. A.-G., se afla deja în S.-M. unde a încheiat un contract de împrumut cu numitul Gui N., iar în jurul orei 11.oo a încheiat contractul cu persoanele vătămate, ambele în fața notarului Pop A. (f. 2-3).
Actele premergătoare urmăririi penale au stabilit că între partea vătămată
și făptuitorul A. A.-G. a existat un litigiu civil ce a format obiectul dosarului nr. (...) al J. S.-M., având ca obiect acțiune a în constatarea nulității absolute a contractului de împrumut cu garanție imobiliară încheiate între părți și autentificat de notarul Pop A. din cadrul Biroului Notarial Ressler-Pop, sub nr.
2805/(...) (f. 6-17, 18-21).
La termenul din (...), făptuitorul C. C. a fost audiat în calitate de martor propus de făptuitorul A. A.-G., iar numiții T. N. și D. I. ca martori propuși de persoanele vătămate.
Prin sentința civilă nr. 6659/(...), s-a admis acțiunea formulată de persoanele vătămate T. A.-Ș. și T. M., însă prin decizia civilă nr. 6./(...),
Tribunalul S.-M. - Secția civilă a respins cu titlu irevocabil acțiunea (f. 6-12).
În același timp, cu privire la contractul de împrumut contestat, persoanele vătămate au formulat o plângere penală împotriva făptuitorului A. A.-G., pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune în convenții, evaziune fiscală, infracțiunea specială prev. de art. 410 din O.U.G. nr. 99/2006 și șantaj, respectiv împotriva notarilor Pop A., Micu L. G. și Ressler Petra F., pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și înșelăciune în convenții, prin ordonanța P. de pe lângă Curtea de A. O., din data de (...), adoptându-se o soluție de netrimitere în judecată (f. 23-32). Soluția a rămas definitivă prin respingerea plângerii formulate împotriva soluției la data de (...) de către Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală (f.113-114).
Din actele premergătoare efectuate în cauză nu au rezultat probe sau indicii care să ateste săvârșirea infracțiunii de instigare la mărturie mincinoasă de către făptuitorul A. A.-G., nefiind dovedită săvârșirea acțiunii specifice de determinare și existența legăturii subiective dintre participant și autorul infracțiunii. Simplul fapt că martorul C. C. a fost propus spre a fi audiat în susținerea poziției procesuale de către făptuitorul A. A.-G., nu dovedește săvârșirea infracțiunii de către acesta.
În ceea ce privește declarația dată în calitate de martor de către făptuitorul C. C., nu au rezultat probe sau indicii care să ateste caracterul mincinos al afirmațiilor făcute de acesta în fata instanței.
Din analiza conținutului declarației s-a reținut că aceasta este extrem de sumară, nu conține referiri la o dată exactă, ci doar menționarea aproximativă a lunii august 2007 ca posibil moment al derulării evenimentelor relatate de martor. C. susținerilor persoanelor vătămate, martorul nu a declarat că l-a însoțit pe făptuitorul A. A.-G. când acesta s-a dus acasă pentru a lua banii, din modul de exprimare și consemnare al declarației rezultând că acest aspect, alături de împrejurările privind cuantumul sumei de bani împrumutate, respectiv nerestituirea împrumutului de către persoanele vătămate, au fost cunoscute de martor din relatările făptuitorului A. A.-G., fără a pretinde că le cunoaște în mod direct.
Declarația martorului Gui N. nu poate fi primită în dovedirea infracțiunii de mărturie mincinoasă pretins comisă de către făptuitorul C. C., de vreme ce aceasta nu se coroborează cu nici o altă probă.
Mai mult, acesta a fost parte vătămată în dosarul nr. 144/P/2008 al P. de pe lângă Curtea de A. O., alături de persoanele vătămate din prezentul dosar, iar susținerile acestuia nu au fost confirmate. În mod similar, declarațiile martorilor
T. N. și D. I., cu privire la care instanțele de judecată au reținut că nu conțin relatarea constatării lor nemijlocite cu privire la împrejurările încheierii contractului de împrumut, ci informații cunoscute de la persoana vătămată T. A.- Ș., nu au relevanță în ceea ce privește faptele cercetate în prezentul dosar, deoarece ele privesc fondul litigiului civil, iar nu dovedirea împrejurărilor legate de faptele imputate martorului.
S-a mai reținut că de altfel, toate argumentele de fapt și de drept invocate în prezenta plângere penală referitoare la înlăturarea declarației date în calitate de martor de C. C. au fost anterior invocate în fata instanței de control judiciar care a pronunțat hotărârea judecătorească defavorabilă persoanelor vătămate, motivat de faptul că, potrivit dispozițiilor art. 1173 din Codul civil (în reglementarea anterioară), actul autentic are deplină credință în privința oricărei persoane despre dispozițiile și convențiile ce constată până la înscrierea în fals, probele testimoniale neconducând la o altă concluzie contrară înscrisului.
Față de cele constatate, procurorul a apreciat că în cauză nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor de instigare la mărturie mincinoasă, prev. de art. 25 C., rap. la art. 260 C.
Prin rezoluția din 25 aprilie 2012 dată în dosarul nr. 377/II/2012 al P. de pe lângă Curtea de A. C. s-a dispus respingerea plângerii petenților T. A. Ș. și T.
M., împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale din data de 27 martie
2012, dată în dosarul nr. 486/P/2011, al P. de pe lângă Curtea de A. C.
Pentru a pronunța această rezoluție, procurorul a constatat că la data de
22 februarie 2011, numiții T. A. Ș. și T. M. au depus o plângere la P. de pe lângă
Judecătoria Satu Mare, prin care au solicitat tragerea la răspundere penală a numiților C. C. și A. A.-G., pentru faptul că, la data de 3 iunie 2009, numitul C. C., determinat fiind de avocatul A. A.-G., a făcut declarații mincinoase cu ocazia audierii sale În calitate de martor în cauza nr. (...) aflată pe rolul J. S. M.
Raportat la calitatea de avocat în cadrul Baroului Maramureș a numitului
A. A.-G., prin ordonanta din data de 20 decembrie 2011, P. de pe lângă J. S.-M. a declinat competenta de soluționare a cauzei în favoarea P. de pe lângă Curtea de
A. C.
Între numitul A. A.-G., în calitate de creditor și soții T. A. Ș. și T. M., în calitate de debitori, s-a încheiat contractul de împrumut autentificat la data de
14 februarie 2007, prin care creditorul împrumuta debitorii cu suma de 10.505 euro, garantând Împrumutul cu apartamentul proprietate personală (f. 20).
La data de 17 august 2007, între creditor și debitori se încheie un nou contract autentic prin care creditorul împrumuta debitorii cu suma de 46.000 lei, garantând împrumutul cu apartamentul proprietate personală (f. 21).
Întrucât debitorii nu au restituit împrumutul la termen, s-a format dosarul execuțional nr. 19/2008, pentru vinderea apartamentului debitorilor (f. 33- 49).
Pentru a evita executarea silită, soții T. au solicitat J. S. M. (dosar nr. (...)) constatarea nulității absolute a contractului de împrumut încheiat în formă autentică la data de (...) pentru suma de 46.000 lei, susținând că, în realitate, au primit cu titlu de împrumut suma de 7.000 euro de la A. A.-G., în data de 14 februarie 2007, pe o perioadă de șase luni, cu dobândă de 7% pe lună, urmând ca la termenul scadent să plătească creditorului suma de 10.505 euro, astfel cum s-a înserat în contractul din 14 februarie 2007 (f.13, 20). întrucât nu au reușit să restituie împrumutul la termen, au încheiat cel de-al doilea contract autentic, din
17 august 2007, cu termen de restituire (...), rezultând un credit (împrumut
7.000 euro + dobânzi) de 13.200 euro (f. 13,21).
Judecătoria Satu Mare, prin sentința civilă nr. 6. noiembrie 2009, a dat câștig de cauză debitorilor, constatând nulitatea absolută a contractului de împrumut din (...) (f.13-17).
Împotriva sentinței a formulat recurs creditorul A. A.-G., iar Tribunalul Satu Mare, prin decizia civilă nr. 6. din 12 noiembrie 2010, i-a admis recursul, respingând acțiunea debitorilor pentru constatarea nulității absolute a~. actului de împrumut din (...) (f. 6-12).
La data de (...), prin două declarații autentice, creditorul A. A.-G. a declarat că debitorii (soții T.) i-au achitat integral sumele împrumutate, fiind de acord cu ridicarea ipotecii de pe apartamentul debitorilor (f. 18, 19).
Întrucât în procesul-civil judecat de către Judecătoria Satu Mare, privind nulitatea contractului de împrumut, a fost audiat martorul C. C. la data de 3 iunie 2009, soții T. au apreciat că martorul a dat o declarație favorabilă creditorului A. A.-G. (f. 4), motiv pentru care au depus plângerea penală care face obiectul prezentului dosar penal (f. 2-3).
La data de 27 martie 2012, prin rezoluția dată în dosarul nr. 486/P/2012 al P. de pe lângă Curtea de A. C., s-a dispus neînceperea urmăririi penale În cauză.
Împotriva soluției au formulat plângere numiții T. A. Ș. și T. M., plângerea fiind înregistrată la P. de pe lângă Curtea de A. C. sub nr. 377/(...) din (...).
Analizând soluția de neîncepere a urmăririi penale din 27 martie 2012, dată în dosarul nr. 486/P/2012 al P. de pe lângă Curtea de A. C., raportat la actele premergătoare efectuate în cauză, s-a constatat că soluția este legală și temeinică.
În primul rând, trebuie observat că declarația martorului C. C. (f.3) este o declarație destul de vagă, fără elemente precise, iar, în al doilea rând, instanța civilă, atunci când i-a dat câștig de cauză creditorului A. A.-G., nu și-a fundamentat soluția pe declarația martorului, ci a considerat că actul autentic
Încheiat la 17 august 2007 (f. 21) este în concordanță cu dispozițiile art. 1173
Cod civil (f. 11-12).
Demersul soților T., prin depunerea unei plângeri penale împotriva creditorului A. A.-G. și a martorului C. C., apare ca nejustificat, atâta timp cât litigiile privind împrumuturile din 2007 s-au stins, după cum rezultă din declarațiile autentice ale creditorului (f. 18, 19).
Față de cele expuse mai sus, în baza art. 278 alin.1 din C.pr.pen., s-a dispus respingerea plângerii.
Împotriva rezoluției adoptată în dosar nr. 486/P/2011 al P. de pe lângă
Curtea de A. C. și a rezoluției nr. 377/II/2/2012 a procurorului general al P. de pe lângă Curtea de A. C., petenți T. A. Ș. și T. M. au formulat plângere, solicitând instanței admiterea acesteia și începerea urmăririi penale împotriva numiților A.
A.-G. și C. C. pentru comiterea infracțiunilor de instigare la mărturie mincinoasă și mărturie mincinoasă.
S-a arătat în esență că motivările și considerentele rezoluțiilor atacate sunt absolut superficiale și conțin o serie de inadvertențe ce nu corespund cu actele la care se face referire. Astfel, s-a susținut că declarația evocată este destul de precisă, martorul arătând că a fost de față, a auzit conversația dintre petentul T. și intimatul A., în localitatea B. M., în dimineața unei zile din cursul lunii august, iar ulterior s-a reținut că ziua evocată este similară cu ziua încheierii contractelor dintre cele două părți. În sensul anterior evidențiat apreciază că nu se poate discuta despre imprecizia asupra datei despre care relatează martorul.
De asemenea, s-a arătat că în mod greșit, în rezoluția atacată, s-a reținut că, „martorul nu a declarat că l-a însoțit pe făptuitorul A. A.-G. când acesta s-a dus acasă pentru a lua bani";.
Susținerea că decizia care a schimbat soluția primei instanței nu s-ar baza pe mărturia care se dorește a fi defăimată de către petentul T. a fost apreciată ca fiind neîntemeiată și că nu este irelevantă evidențierea modalității de cercetare a procurorului în soluționarea plângerii depusă împotriva martorului, cu precizarea că în dosar nu s-a administrat nicio probă, acesta limitându-se la interpretarea actelor scrise, respectiv a declarației petentului, a intimatului prezent, conchizând că nu se impune trimiterea în judecată pentru infracțiunile denunțate a celor doi intimați, deoarece nu există probe suficiente la dosar și că nu este necesară administrarea probelor indicate de către petent în plângere.
Analizând plângerea formulată, prin prisma actelor și lucrărilor de la dosarul cauzei, Curtea apreciază că aceasta este neîntemeiată.
Instanța își însușește în totalitate argumentele care au stat la baza soluției adoptate de către procuror iar în sprijinul acesteia mai vin și următoarele argumente:
În mod corect, în cauză procurorul a procedat la analizarea întrunirii elementelor constitutive ale infracțiunii de mărturie mincinoasă, existența sau inexistența raporturilor civile dintre părți excedând cadrului procesual.
Raportat la declarația martorului C. C., dată în data de (...) în litigiul civil se poate observa că aceasta vizează percepții directe și indirecte ale acestuia, instanța de fond admițând acțiunea, aceasta fiind modificată în tot și respinsă în recurs.
Se remarcă așadar faptul că plângerea penală nu a fost formulată ulterior soluției primei instanțe favorabilă petenților, ci doar după pronunțarea soluției defavorabile pentru a avea posibilitatea desființării acesteia prin formularea unei revizuiri, așa cum s-a susținut inițial și în fața Curții..
Mai mult, raportat la situația intimatului A. A. G. nu există niciun element din care să se poată deduce concluzia că s-au desfășurat acțiuni care să intre în conținutul obiectiv al infracțiunii de mărturie mincinoasă în sensul instigării la comiterea acestei infracțiuni.
Cu privire la intimatul C. C. nu se poate discuta despre insuficiența actelor premergătoare efectuate de către procuror pentru a stabili că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 10 lit. d din Codul de procedură penală. În baza dispozițiilor articolului 228, în cursul actelor premergătoare procurorul constată că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii sesizate se dispune neînceperea urmăririi penale și nicidecum punerea sub învinuire a persoanei. Mărturia depusă de către intimatul C. C. nu conține elemente suficiente pentru a concluziona inițial existența unor indicii temeinice care să justifice începerea urmăririi penale. Susținerea lipsei de veridicitate a unei declarații nu este suficientă pentru a întemeia o soluție de începere a urmăririi penale și pentru a demara procedurile penale împotriva unei persoane.
În aceste condiții, în baza art. 278/1 alin. 8 lit. a C.pr.penală, Curtea va respinge plângerea formulată de petenți T. A. Ș. și T. M. împotriva rezoluției adoptată în dosar nr. 486/P/2011 al P. de pe lângă Curtea de A. C. și a rezoluției nr. 377/II/2/2012 a procurorului general al P. de pe lângă Curtea de A. C., pe care le menține în întregime.
Se va dispune obligarea petenților la plata sumei de câte 70 lei fiecare în favoarea intimatului C. C. și a sumei de câte 1000 lei fiecare în favoarea intimatului A. A.-G., cu titlu de onorarii avocațiale.
În baza art. 192 alin.- 2 C.pr.pen. fiecare dintre petenți va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului în sumă de 200 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE, IN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E:
În baza art. 278/1 alin. 8 lit. a C.pr.penală, respinge plângerea formulată de petenți T. A. Ș. și T. M., ambii domiciliați în S. M., A. M., nr.9, bl. 9A, ap. 48, jud. S. M., împotriva rezoluției adoptată în dosar nr. 486/P/2011 al P. de pe lângă Curtea de A. C. și a rezoluției nr. 377/II/2/2012 a procurorului general al P. de pe lângă Curtea de A. C., pe care le menține în întregime.
Dispune obligarea petenților la plata sumei de câte 70 lei fiecare în favoarea intimatului C. C. și a sumei de câte 1000 lei fiecare în favoarea intimatului A. A.- G., cu titlu de onorarii avocațiale.
Obligă pe fiecare dintre petenți la cheltuieli judiciare în favoarea statului în sumă de 200 lei.
Decizia este definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 19 septembrie 2012.
PREȘEDINTE, GREFIER, A. D. L. L. A. S.
Red.A.D.L./ (...). Dact.H.C./3 ex.
| ← Decizia penală nr. 1108/2012, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 658/2012, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
