Aprecierea legii penale mai favorabile. Noul Cod Penal
| Comentarii |
|
Inculpat condamnat pentru o infracţiune care a avut ca rezultat uciderea sau vătămarea corporala a unei persoane, săvârşită ca urmare a nerespectării regulilor de circulaţie
Curtea de Apel Cluj, Secţia penală şi de minori, decizia nr. 642 din 30 iunie 2014
Prin sentinţa penală nr.32 din 25.03.2014 pronunţată în dosarul nr.. al Judecătoriei Huedin, în baza art. 196 alin. 2 şi 3 Noul Cod Penal (art. 184 alin. 2 şi 4 Cod Penal 1968), cu aplicarea art. 5 Noul Cod Penal, a fost condamnat inculpatul G.C., ..., la pedeapsa de: 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală din culpă.
În baza art. 71 Cod Penal 1968, cu aplicarea art. 5 Noul Cod Penal, s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II- a Cod Penal 1968.
În baza art. 81 şi 71 alin. final Cod Penal 1968, cu aplicarea art. 5 Noul Cod Penal, s-a suspendat condiţionat executarea atât a pedepsei principale, cât şi a pedepsei accesorii pe o durată de 2 ani şi 6 luni, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 Cod Penal 1968.
În baza art. 359 Cod Procedură Penală 1968 s-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor prevăzute de art. 83 Cod Penal 1968 a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării.
În baza art. 397 alin. 1 Noul Cod Procedură Penală raportat la art. 1357 şi urm. Noul Cod Civil, cu aplicarea art. 86 Noul Cod Procedură Penală, a fost obligat în solidar inculpatul şi partea responsabilă civilmente SC A. SRL, cu sediul în Bucureşti, ... la plata sumei de 45.550 lei cu titlul de despăgubiri civile pentru daune materiale, 40.000 euro sau echivalentul în lei calculat la cursul BNR din ziua plăţii cu titlul de despăgubiri civile pentru daune morale şi la plata lunară a sumei de 593,6 lei cu titlu de despăgubiri civile periodice începând cu data pronunţării sentinţei şi până la data încetării stării de nevoie către partea civilă N.I.,.....
În baza art. 313 din OUG nr. 72/2006 a fost obligat inculpatul în solidar cu
partea responsabilă civilmente SC A. SRL la plata sumei de 101.737,87 lei către Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj, cu sediul în Cluj-Napoca, str. Clinicilor, nr. 3-5, jud. Cluj, cu dobânda legală din prima zi următoare datei externării până la achitarea integrală a debitului cu titlul de cheltuieli de spitalizare.
În baza art. 313 din OUG nr. 72/2006 a fost obligat inculpatul în solidar cu
partea responsabilă civilmente SC A. SRL la plata sumei de 12.130,797 lei către
Spitalul Clinic de Urgenţă „Prof. dr. Octavian Fodor” Cluj, cu sediul în Cluj-Napoca, str. Constanţa, nr. 5, jud. Cluj, cu dobânda legală din prima zi următoare datei externării până la achitarea integrală a debitului cu titlul de cheltuieli de spitalizare.
În baza art. 274 alin. 3 Noul Cod Procedură Penală a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata sumei de 1.500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpat în vederea introducerii profilului său genetic în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare.
Pentru a pronunţa această soluţie, prima instanţă a reţinut în fapt că, la data de 22. 07. 2010, la orele 10,10, organele de poliţie au fost sesizate despre faptul că între localităţile Mănăstireni şi Râşca s-a produs un accident rutier grav.
Din probele administrate în cauză, s-a stabilit că accidentul s-a produs pe DJ 103 L, la km 3 + 950 m., într-o curbă uşoară la dreapta, fiind comis de către inculpatul G.C., care în timp ce conducea autoturismul marca VW Transporter cu nr. de înamtriculare ... din direcţia Mănăstireni - Râşca, pe un sector de drum în rampă, a pătruns pe contrasens intrând în coliziune cu autoturismul marca Dacia cu nr. de înmatriculare ..., care circula regulamentar din sens opus şi care a fost condus de către numitul N.I..
În urma impactului dintre cele două autoturisme, a rezultat rănirea conducătorului auto N.I., care a fost internat în cadrul SCJU Cluj - Secţia Clinică Chirurgie I, în perioada 22. 07 - 16. 11. 2010 conform F.O. 6809 cu următorul diagnostic :”Politraumatism TCC, traumatism cu fractură arc costal IX dr.,şi fractură de stern, fracturi-tasări D7-D8, fractură bazin (acetabul, cominutivă gr. III C cu protruzia capului femural stg.), leziune de sciatic popliteu stg., contuzii multiple membre inferioare”.
În perioada 16. 11 - 23. 12. 2010, partea vătămată N.I. a fost internat în cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă „Prof. Dr. O. Fodor” Cluj-Napoca - Secţia Clinică Chirurgie Generală II, după care a fost supus unui examen medico-legal, iar din raportul de expertiză medico-legală cu nr. 9406/II/b/219 din 09. 12. 2010 al Institutului de Medicină Legală Cluj-Napoca, a rezultat că leziunile suferite necesită peste 60 de zile de îngrijiri medicale, iar numărul total de zile de îngrijiri medicale se va putea stabili după 6-8 luni de la dat întocmirii expertizei iniţiale.
Pe baza actelor medicale depuse de partea vătămată N.I., procurorul a solicitat Institutului de Medicină Legală Cluj-Napoca, să efectueze un supliment la raportul de expertiză medico-legală, menţionat anterior, prin care să se pronunţe cu privire la numărul total al zilelor de îngrijiri medicale necesare vindecării leziunilor suferite.
Din suplimentul la raportul de expertiză medico-legală nr. 9406/II/b/219 din 23. 11. 2011, al IML Cluj-Napoca, a rezultat că „leziunile suferite de partea vătămată N.I., ca urmare a accidentului rutier din 22. 07. 2010, au necesitat în totalitate 240 zile îngrijiri medicale. Ca urmare a accidentului suferit, susnumitul prezintă o incapacitate adaptativă de 40%.”
În momentul producerii accidentului, în interiorul autoturismului marca VW Transporter cu nr. de înmatriculare ... se mai aflau martorii G.C.C. - fiul inculpatului şi G.M.N. - nepotul inculpatului, însă niciuna dintre aceste persoane nu au suferit leziuni corporale.
În momentul sosirii la faţa locului a organelor de poliţie, la locul evenimentului rutier se aflau martorii Z.C., Z.A.M. şi I.D., iar din procesul-verbal întocmit cu acea ocazie, a rezultat că „ pe partea dreaptă a sensului de mers Mănăstireni - Râşca, pe marginea părţii carosabile, se află copaci, verdeaţă, care reduc vizibilitatea şi care îngreunează circulaţia pe acea bandă de mers”.
Tot cu ocazia cercetării la faţa locului s-a constatat că cioburile de sticlă şi alte urme materiale provenind de la impactul dintre cele două autoturisme, se aflau pe sensul de mers Râşca-Mănăstireni, de unde rezultă că impactul a avut loc pe acest sens de mers.
Pentru lămurirea cauzelor şi a împrejurărilor în care s-a comis accidentul rutier, în cauză s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice auto, iar în raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de către expertul Moldan Ioan din cadrul Biroului Local de Expertize Judiciare Tehnice şi Contabile de pe lângă Tribunalul Cluj, s-a concluzionat că, culpa exclusivă în producerea accidentului, îi aparţine inculpatului G.C., care a pătruns pe contrasens, într-o curbă la dreapta cu vizibilitate redusă de vegetaţia de pe marginea drumului.
La data de 02. 02. 2012, inculpatul a formulat obiecţiuni la raportul de expertiză tehnică-judiciară, care au fost respinse de procuror, iar la data de 24. 02. 2012, inculpatul a solicitat efectuarea unei noi expertize tehnice, care să aibă aceleaşi obiective cu cea anterioară. De asemenea, a solicitat audierea agentului de poliţie
B.C., care să confirme că poziţia autoturismelor după impact, a fost modificată înaintea efectuării cercetării la faţa locului. Procurorul, prin ordonanţă a respins cererile în probaţiune, apreciind că din întreg probatoriul administrat în cauză, rezultă cu certitudine că inculpatului G.C. îi aparţine culpa exclusivă în producerea accidentului rutier.
Fiind audiat, inculpatul G.C. în prima declaraţie dată în faţa organelor de poliţie, a menţionat că pe sectorul de drum în care s-a produs accidentul, drumul este îngust, iar pe partea dreaptă a sensului de mers sunt mai multe răchite, care reduc vizibilitatea şi îngreunează circulaţia, arătând că nu se consideră vinovat de producerea accidentului, pentru ca în declaraţia din 22. 02. 2011 să susţină că vinovat de producerea accidentului este partea vătămată N.I., care a intrat cu autoturismul pe sensul său de mers.
În drept, fapta inculpatului G.C., care la data de 22. 07. 2010, în jurul orelor
10,10, aflându-se la volanul autoturismului marca VW Transporter, cu nr. de înmatriculare ..., în timp ce circula pe DJ 103 L, la km. 3+950 metri, din direcţia
Mănăstireni - Râşca, pe un sector de drum în rampă, cu vizibilitate redusă, a pătruns pe contrasens, intrând în coliziune cu autoturismul marca Dacia, cu nr. de înmatriculare ..., condus regulamentar de partea vătămată N.I., care a suferit leziuni corporale ce au necesitat un număr de 240 zile îngrijiri medicale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de vătămare corporală gravă din culpă.
Instanţa a reţinut că la data de 1 februarie 2014 a intrat în vigoare Legea nr. 286/2009, respectiv Noul Cod Penal.
Având în vedere succesiunea în timp a celor două Coduri penale, respectiv cel din anul 1968 sub imperiul căruia a fost săvârşită infracţiunea, precum şi cel intrat în vigoare la data de 1 februarie 2014, anterior condamnării inculpatului, se pune problema determinării legii penale mai favorabile.
Astfel, potrivit art. 5 Noul Cod Penal în cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă. Dispoziţiile alin. 1 se aplică şi actelor normative ori prevederilor din acestea declarate neconstituţionale, precum şi ordonanţelor de urgenţă aprobate de Parlament cu modificări sau completări ori respinse, dacă în timpul când acestea s-au aflat în vigoare au cuprins dispoziţii penale mai favorabile.
În speţă, infracţiunea de vătămare corporală din culpă prevăzută şi pedepsită art. 184 alin. 2 şi 4 din Codul Penal 1968 era pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 3 ani, iar Noul Cod Penal sancţionează aceeaşi infracţiune în art. 196 alin. 2 şi 3 cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă. Evident legea penală mai favorabilă este Noul Cod Penal.
Instanţa, reţinând aşadar întrunirea elementelor constitutive ale infracţiunii de vătămare corporală gravă din culpă, a aplicat inculpatului pedeapsa de 6 luni închisoare. La individualizarea şi dozarea pedepsei instanţa a avut în vedere lipsa antecedentelor penale, poziţia sinceră a inculpatului pe parcursul procesului penal, dar şi culpa exclusivă a acestuia în producerea accidentului rutier, consecinţele grave ale infracţiunii săvârşite.
De asemenea instanţa, în baza art. 71 Cod Penal 1968 şi văzând considerentele deciziei nr. LXXIV/2007 pronunţată în interesul legii de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, s-a interzice inculpatului drepturile prevăzute în art. 64 lit. a teza a II- a Cod Penal 1968 din momentul rămânerii definitive a hotărârii şi până la terminarea executării pedepsei principale.
Sub aspectul modalităţii de individualizare a executării pedepsei, reţinând ca sunt întrunite dispoziţiile art. 81 alin. 1 lit. a şi b Cod Penal 1968 şi apreciind ca scopul pedepsei poate fi atins şi fără executarea în regim privativ de libertate instanţa, în baza art. 81 şi 71 alin. final Cod Penal 1968 cu aplicarea art. 5 Noul Cod Penal s-a suspendat condiţionat executarea atât a pedepsei principale, cât şi a pedepsei accesorii, pe o perioadă de 2 ani şi 6 luni, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 Cod Penal 1968.
În baza art. 359 Cod Procedură Penală 1968 s-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor prevăzute de art. 83 Cod Penal 1968 a căror nerespectare atrage revocarea suspendării.
La stabilirea acestei modalităţi de executare a pedepsei instanţa a făcut aplicarea principiului legii penale mai favorabilă. În principiu, aplicarea legii penale mai favorabile se face în cadrul fiecărei instituţii autonome, fără a se crea „lex tertia”. Astfel, în Noul Cod Penal sunt prevăzute amânarea aplicării pedepsei şi suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei. În doctrină s-a susţinut întemeiat că în cazul în care instanţa are de comparat dispoziţiile referitoare la suspendarea condiţionată a executării pedepsei cu cele privitoare la amânarea aplicării pedepsei se impune concluzia potrivit căreia legea veche este mai favorabilă pentru următoarele considerente: nu există limită legală a pedepsei pentru aplicarea ei, limita pedepsei concret aplicată pentru o infracţiune este mai ridicată, antecedentele penale care constituie impediment la acordare sunt mai restrânse, obligaţiile pe durata termenului de încercare sunt mai puţine.
Sub aspectul laturii civile a cauzei instanţa a reţinut următoarele:
Potrivit art. 15 alin. 2 Cod Procedură Penală 1968 constituirea ca parte civilă se poate face în cursul urmăririi penale, precum şi în faţa instanţei de judecată până la citirea actului de sesizare.
Partea vătămată N.I. a solicitat trimiterea în judecata a inculpatului şi a precizat în cursul urmăririi penale că se constituie parte civilă în cauză, urmând a-şi formula pretenţiile în faţa instanţei de judecată. De asemenea Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj a comunicat că se constituie parte civilă în cauza cu suma de 101.737,87 lei, reprezentând cheltuielile ocazionate cu spitalizarea părţii vătămate în perioada 22. 07. 2010 - 16. 11. 2010 (f. 41 d.u.p) şi Spitalul Clinic de Urgenţă „Prof. dr. Octavian Fofor” Cluj a comunicat că se constituie parte civilă în cauza cu suma de
35.906,51 lei şi dobânda aferentă, reprezentând cheltuielile ocazionate cu spitalizarea părţii vătămate în perioada 16. 11. 2010 - 23. 12. 2010 şi 30. 12. 2010 - 08. 03. 2011 în Secţia Clinică Chirurgie Generală II (d.u.p. f. 36, 37, f. 43-58).
În faza de judecată partea vătămată N.I. a depus constituire de parte civilă, arătând care sunt pretenţiile civile pe care le are împotriva inculpatului şi asiguratorului SC A. SA (f. 37-40).
Instanţa a apreciat că cererea a fost formulată în termenul legal prevăzut de art. 15 alin. 2 Cod Procedură Penală 1968.
Partea vătămată a solicitat instanţei obligarea inculpatului, cu menţiunea opozabilităţii cu asigurătorul, la repararea următoarelor prejudicii: 100.000 euro despăgubiri pentru daune morale, 71.425 lei despăgubiri materiale, 533,6 despăgubiri periodice corespunzătoare unei incapacităţi adaptative de 40% începând cu data promovării acţiunii civile şi până la încetarea stării de nevoie şi cheltuieli judiciare.
Potrivit art. 15 alin. 1 Cod Procedură Penală 1968 persoana vătămată se poate constitui parte civilă în contra învinuitului sau inculpatului.
Instanţa a reţinut că în procesul penal acţiunea civilă, având acelaşi izvor ca şi acţiunea penală, nu poate avea ca şi obiect decât repararea prejudiciilor generate prin infracţiune, cu îndeplinirea următoarelor condiţii: să existe o vătămare, vătămarea să fie generată de infracţiune şi persoana vătămată să declare că înţelege să devină parte vătămată.
În cauză SC A. SA. are calitatea de asigurator, autoturismul marca marca VW Transporter cu nr. de înmatriculare ... aparţinând inculpatului având încheiată la data producerii accidentului poliţă de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto la această societate.
Instanţa a reţinut că partea civilă, reclamant în latura civilă a cauzei, are obligaţia să probeze toate pretenţiile sale deduse judecăţii.
Au fost dovedite integral prin înscrisurile depuse la dosar daunele materiale constând în cheltuieli cu tratamentul, transportul pentru recuperare, în sumă totală de 45.550 lei.
De asemenea instanţa a apreciat că, suma de 100.000 euro solicitată cu titlul de despăgubiri pentru daune morale este exagerată şi nu concordă cu prejudiciile de această natură suferite de partea vătămată.
Instanţa a apreciat că suma de 40.000 euro ar fi în măsură să asigure o reparaţie echitabilă a suferinţelor încercate până în prezent de partea vătămată, precum şi a celor viitoare.
În baza art. 397 alin. 1 Noul Cod Procedură Penală raportat la art. 1357 şi urm. Noul Cod Civil, cu aplicarea art. 86 Noul Cod Procedură Penală, a fost obligat în solidar inculpatul şi partea responsabilă civilmente SC A. SRL, cu sediul în ... la plata sumei de 45.550 lei cu titlul de despăgubiri civile pentru daune materiale, 40.000 euro sau echivalentul în lei calculat la cursul BNR din ziua plăţii cu titlul de despăgubiri civile pentru daune morale şi la plata lunară a sumei de 593,6 lei cu titlu de despăgubiri civile periodice începând cu data pronunţării sentinţei şi până la data încetării stării de nevoie către partea civilă N.I..
În baza art. 313 din OUG nr. 72/2006 a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente SC A. SRL la plata sumei de 101.737,87 lei către Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj, cu sediul în Cluj-Napoca, str. Clinicilor, nr. 3-5, jud. Cluj, cu dobânda legală din prima zi următoare datei externării până la achitarea integrală a debitului cu titlul de cheltuieli de spitalizare.
În baza art. 313 din OUG nr. 72/2006 a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente SC A. SRL la plata sumei de 12.130,797 lei către Spitalul Clinic de Urgenţă „Prof. dr. Octavian Fodor” Cluj, cu sediul în Cluj-Napoca, str. Constanţa, nr. 5, jud. Cluj, cu dobânda legală din prima zi următoare datei externării până la achitarea integrală a debitului cu titlul de cheltuieli de spitalizare.
În baza art. 274 alin. 3 Noul Cod Procedură Penală a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata sumei de 1.500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpat în vederea introducerii profilului său genetic în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel în termen legal atât inculpatul G.C. cât şi părţile civile N.I. şi Institutul regional de Gastroenterologie -Hepatologie „prof.Dr.O.Fodor” şi asiguratorul SC A. S.A., criticând soluţia atacată ca nefiind temeinică şi legală.
În motivarea apelului său, inculpatul a învederat faptul că se impune aplicarea în cazul acestuia a legi penale mai favorabile prev. de art.5 C.p., care, în concepţia sa este noul C.p., de aceea se impune aplicarea dispoziţiilor art.83-90 C.p. întrucât inculpatul are nevoie de carnetul de conducere, având o fiică bolnavă în întreţinere, pe care trebuie să o transporte periodic la comisia de medici pentru aplicarea gradului său de handicap. Pe latura civilă a cauzei învederează faptul că se impune obligarea asiguratorului la plata despăgubirilor civile, fiind de acord că partea civilă trebuie despăgubită cu privire la contravaloarea muncilor agricole prestate de lucrătorii angajaţi de către acesta, în schimb cuantumul daunelor morale trebuie redus, raportat la jurisprudenţa în materie.
În motivarea apelului său, asiguratorul a învederat faptul că se impune reducerea cuantumului daunelor morale şi respingerea pretenţiilor civile materiale ca nedovedite în ceea ce priveşte renta viageră întrucât partea civilă este pensionată pentru limită de vârstă astfel că nu se mai impune despăgubirea lunară a acestuia iar restul despăgubirilor civile trebuie acordate în funcţie de documentele justificative de la dosar.
În motivarea apelului său, partea civilă a învederat faptul că potrivit normelor de drept civil se impune acordarea dobânzii legale în vederea reparării în totalitate a prejudiciului cauzat. Apoi, se impune majorarea pretenţiilor materiale în sensul acordării contravalorii serviciilor prestate de lucrătorii angajaţi de partea civilă în vederea efectuării muncilor agricole, partea civilă deţinând terenuri agricole în com.Râşca, cu atât mai mult cu cât toţi martorii au indicat sumele obţinute. Un alt aspect soluţionat greşit de către instanţa de fond, este neacordarea pe durata de doi ani de data promovării acţiunii civile şi până la soluţionarea acesteia a despăgubirilor civile periodice. În ceea ce priveşte cuantumul daunelor morale, se apreciază că acesta este redus în comparaţie cu prejudiciu real cauzat părţii civile, care prezintă diagnosticul de paralizie post traumatică, starea sa de sănătate fiind datorată urmărilor accidentului şi nu vârstei acestuia.
În motivarea apelului său, partea civilă Institutul Regional de Gastroenterologie - Hepatologie „prof.Dr.O.Fodor” a arătat faptul că aceasta are calitate procesuală pasivă, ca urmare a reorganizării când Spitalul Clinic de Urgenţă prof.Dr.O.Fodor” s-a desfiinţat astfel că se impune obligarea inculpatului în solidar cu asiguratorul la plata despăgubirilor în sumă de 35.909,51 ( conform decontului privind cheltuielile de spitalizare) cu dobândă legală către apelant.
Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor de apel
declarate, a actelor şi lucrărilor dosarului, precum şi a dispoziţiilor legale în
materie, curtea reţine următoarele:
7 ^5
În urma administrării unui vast probatoriu şi a interpretării atente şi
detaliate a acestuia, instanţa de fond a reţinut o stare de fapt corectă conformă cu
realitatea.
Astfel, se constată pe deplin dovedită vinovăţia ( sub forma culpei cerută de textul incriminator) inculpatului care la data de 22. 07. 2010, în jurul orelor
10,10, aflându-se la volanul autoturismului marca VW Transporter, cu nr. de înmatriculare ..., în timp ce circula pe DJ 103 L, la km. 3+950 metri, din direcţia Mănăstireni - Râşca, pe un sector de drum în rampă, cu vizibilitate redusă, a pătruns pe contrasens, intrând în coliziune cu autoturismul marca Dacia, cu nr. de înmatriculare ..., condus regulamentar de partea vătămată N.I., care a suferit leziuni corporale ce au necesitat un număr de 240 zile îngrijiri medicale.
Individualizarea judiciară a pedepsei s-a făcut cu respectarea
prevederilor art. 74 C.p., pedeapsa aplicată de către instanţa de fond şi orientată spre minimul special prevăzut de textul incriminator fiind în măsură să contribuie la sancţionarea şi reeducarea inculpatului.
De altfel, raportat la starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, la împrejurările concrete de comitere a acesteia, la natura şi gravitatea rezultatului produs dar şi la persoana inculpatului, care a avut o conduită nesinceră, nerecunoscând săvârşirea fapte, încercând să atribuie victimei întreaga vină pentru
producerea accidentului, atitudine care a îngreunat cercetarea judecătorească,
tergiversând soluţionarea cauzei şi determinând întocmirea raportului de expertiză criminalistică nr.146/12.09.2014 ( care a stabilit în mod clar că partea vătămată, în condiţiile date nu a putut evita producerea accidentului, singurul culpabil fiind inculpatul prin pătrunderea sa pe contrasens), expertiză ce se coroborează cu probele testimoniale administrate în cauză, instanţa de fond a dat dovadă de clemenţă la stabilirea cuantumului pedepsei, nefiind în nici un caz justificată aplicarea unei amenzi penale conform dispoziţiilor noului Cod penal.
În acest context, văzând şi dispoziţiile art. 16 alin.2 din Legea
nr.187/2012, care reglementează criteriile de stabilire a legii mai favorabile în cazul suspendării sub supraveghere, criterii ce pot fi avute în vedere cu atât mai mult în cazul suspendării condiţionate, precum şi practica judiciară în materie, apreciem, raportat la efectele acestei instituţii de drept penal material ( reabilitarea de drept) precum şi numărul mic de obligaţii impuse sau mai exact lipsa acestora, că legea penală mai favorabilă în cazul inculpatului, prin aprecierea globală conformă Deciziei Curţii Constituţionale nr.265/6.05.2014, este Codul penal vechi.
Motivul pentru care inculpatul consideră că legea penală mai favorabilă este Codul penal nou este cel referitor la faptul că, în cazul în care i s-ar aplica amânarea aplicării pedepsei, această soluţie (prevăzută de art.396 C.p.p. ca fiind o soluţie distinctă de cea de condamnare) nu ar conduce la anularea carnetului de conducere.
Într-adevăr potrivit art.114 din OUG 195/2002 anularea permisului de conducere se dispune când, titularul acestuia a fost condamnat printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă pentru o infracţiune care a avut ca rezultat uciderea sau vătămarea corporala a unei persoane, săvârşită ca urmare a nerespectării regulilor de circulaţie.
Acest efect este însă unul secundar prevăzut într-un alt act normativ decât cele două supuse comparaţiei, fiind un criteriu, care singur nu poate determina aprecierea mai favorabilă a unei legi în totalitatea sa, întrucât, după cum s-a arătat mai sus, în cadrul stabilirii globale a legii penale mai favorabile trebuie avute în vedere toate aspectele invocate, aspecte ce regăsesc, de altfel, în Codurile penale, ce sunt, de fapt, obiectele de comparaţie în speţă, ca urmare a succesiunii în timp a legilor penale.
Faţă de cele de mai sus, apreciem apelul formulat de inculpat ca fiind nefondat şi ca urmare îl vom respinge.
Cu privire la latura civilă a cauzei, mai întâi vom preciza că potrivit art.86 C.p.p., normă de imediată aplicabilitate, asiguratorul a dobândit calitatea de parte responsabilă civilmente, putând fi obligat direct sau în solidar la plata despăgubirilor civile, în acest sens hotărârea instanţei de fond fiind legală.
Cu privire la criticile aduse hotărârii de către părţile civile, apreciem că acestea sunt parţial întemeiate.
Astfel, potrivit art.1489 Noul C.civil (art. 1073, 1082, 1088 din Codul civil), prejudiciul cauzat trebuie reparat în integralitate fiind necesară plata unor dobânzi de la data chemării în judecată, în speţa de faţă de la data de 6.04.2012.
Apoi, partea civilă a dovedit faptul că deţine terenuri agricole, că a fost anterior o persoană activă şi a pierdut, ca urmare a accidentului pierzând 40 % din capacitatea de muncă, şi că a fost nevoie de lucrători agricol angajaţi în vederea efectuării acestor munci, cheltuielile ridicându-se la suma de 10.875 lei, conform declaraţiilor martorilor dar a dovedit prin contractul de prestări servicii dues la dosar ( încheiat cu Cabinet de avocet Voicu Alexandru) ca fost privat de un beneficiu nerealizat de14.700 lei ( 700 lei lunar x 21 luni din august 2010 până în aprilie 2012, data constituirii de parte civilă, f.132 dosar fond ).
În ceea ce priveşte renta lunară stabilită conform constituirii de parte civilă ( în lipsa motivării acestui petit de către instanţa de fond), 40% din pensia pe care o obţine partea civilă, pensionat pentru limită de vârstă, curtea apreciază că nu sunt îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale cu privire la această sumă. Pensia stabilită este într-un cuantum determinat, obţinută de partea civilă indiferent de efectele accidentului suferit, neavând legătură de cauzalitate cu acţiunea ilicită a inculpatului.
Împrejurarea că, incapacitatea de muncă de 40% i-a cauzat părţii vătămate şi alte urmări ( că va face cheltuieli suplimentare, că se va deplasa mai greu şi a pierdut posibiitatea de a presta şi alte munci) se circumscrie prejudiciului nepatrimonial cauzat acestuia, ceea ce justifică acordarea daunelor morale. Partea vătămată avea posibilitatea eventual să solicite suma de 40% din veniturile pe care le separat de
pensia sa, dar întrucât nu s-au solicitat astfel de venituri, se va respecta principiul disponibilităţii ce guvernează procesul civil, curtea pronunţându-se doar omnia petita.
Cu privire la daunele morale soicitate , curtea va avea în vedere prejudiciu efectiv cauzat, împrejurările şi urmările arătate mai sus, precum şi criteriile ce s-au cristalizat în timp în doctrina şi jurisprudenţă şi anume importanţa valorii morale lezate, durata şi intensitatea durerilor fizice şi psihice, tulburările şi neajunsurile suferite de victima prejudiciată moral.
Considerăm, de asemenea că la cuantificarea acestor daune instanţa trebuie să se raporteze şi la practica judiciară în materie, fiind absolut necesară o echivalare a acestora, în vederea respectării principiului egalităţii în faţa legii.
Respectând toate aceste aspecte importante la stabilirea cuantumului apreciem că se impune majorarea cuantumului acestora de la 40.000 Euro, cum a stabilit instanţa e fond, la suma de 60.000 Euro sau echivalentul în lei la data plăţii, sumă apreciată ca fiind în măsură să contribuie la repararea prejudiciului cauzat.
De asemenea, se impune obligarea inculpatului în solidar cu partea responsabilă civilmente asiguratorul a sumei de 35.906,51 lei cu dobânda legală calculată începând cu prima următoare datei fiecărei externări a părţii vătămate, către partea civilă Institutul Regional de Gastroenterologie - Hepatologie „prof.Dr.O.Fodor” şi înlăturarea dispoziţiei de plată către Spitalul Clinic de Urgenţă „prof.Dr.O.Fodor”, desfiinţat ca urmare a reorganizării.
Faţă de cele de mai sus, în baza art.421 pct.1 lit.b C.p.p. va respinge ca nefondat apelul inculpatului şi implicit, va constata că acesta nu şi-a mai susţinut cererea de prelungire a dovezii de circulaţie.
În baza art.421 pct.2 lit.a C.p.p. va admite apelurile asiguratorului şi a părţilor civile va desfiinţa hotărârea atacată sub aspectul soluţionării laturii civile şi pronunţând o nouă hotărâre în aceste limite, va obliga inculpatul în solidar cu asiguratorul la plata către partea civilă N.I. a sumei de 71.125 lei despăgubiri materiale, cu dobânda legală de la data constituirii de parte civilă, 6.04.2012 şi a sumei de 60.000 Euro, sau echivalentul în lei la data plăţii, daune morale, respingând restul despăgubirilor civile solicitate.
Va obliga inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata către partea civilă N.I. a sumei de 500 lei, cheltuieli judiciare reprezentând onorariu avocaţial la fond.
Va obliga inculpatul în solidar cu asiguratorul la plata către partea civilă Institutul Regional de Gastroenterologie - Hepatologie „prof.Dr.O.Fodor” a sumei de
35.906,51 lei cu dobânda legală calculată începând cu prima următoare datei fiecărei externări a părţii vătămate, şi va înlătura dispoziţia din cuprinsul hotărârii atacate, de plată către Spitalul Clinic de Urgenţă „prof.Dr.O.Fodor”, desfiinţat ca urmare a reorganizării.
Va menţine restul dispoziţiilor hotărârii atacate.
Va obliga inculpatul la plata sumei de 500 lei, cheltuieli judiciare în apel, restul cheltuielilor judiciare în apelurile celorlalte părţi apelante rămânând în sarcina statului.
Va obliga inculpatul, care se află în culpă procesuală la plata către partea civilă N.I. a sumei de 1000 lei, cheltuieli judiciare, reprezentând onorariu avocaţial (f.91) (Judecător Monica Rodina)
Întocmit,
Judecător Delia Purice, Judecător Monica Rodina
| ← Contestaţie la executare. Cerere de deducere a arestării... | Stare de necesitate. Îndeplinirea cerinţelor art. 20 Noul Cod... → |
|---|
