Decizia penală nr. 1024/2013. Ridicare control judiciar
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR._ */a1
DECIZIA PENALĂ NR.1024/R/2013
Ședința publică din data de 7 august 2013 Instanța constituită din :
PREȘEDINTE: V. C. JUDECĂTORI: I. M.
GREFIER: M. B.
: M. B.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial C. - reprezentat prin PROCUROR - L. TINA C.
S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul C. D. împotriva încheierii penale f.n., din data de_ a Tribunalului S., având ca obiect ridicarea controlului judiciar.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul C. D., asistat de către apărătorul ales av.Chiriță R., din cadrul SCPA Chiriță Fărcaș.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, apărătorul ales al inculpatului C. D.
, depune la dosar motivele privind recursul declarat.
Nefiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților.
Apărătorul ales al inculpatului C. D. , solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, în sensul înlăturării controlului judiciar sau în subsidiar, modificarea în sensul înlăturării interdicției de a părăsi țara, având în vedere că inculpatul a fost prezent la fiecare termen de judecată, declarațiile părților în faza de judecată neputând constitui un motiv pentru respingerea cererii.
Reprezentatul M. ui P. , solicită respingerea recursului declarat de inculpat și menținerea hotărârii atacate ca fiind temeinică și legală.
In ce privește cererea principală, apreciază că controlul judiciar nu poate fi ridicat, menținerea acestuia fiind necesară pentru a asigura buna desfășurare a procesului penal, cauza fiind trimisă spre rejudecare iar până la acest moment nu s-a citit actul de acuzare.
Referitor la cererea subsidiară, arată că această libertate de mișcare este de esența controlului judiciar și nu face parte din obligațiile pe care instanța are posibilitatea să le stabilească în sarcina unui inculpat.
Inculpatul C. D. , având ultimul cuvânt, achiesează la concluziile apărătorului său.
C U R T E A :
Prin încheierea penală din data de 31 iulie 2013 a Tribunalului S., pronunțată în dosarul nr._ *, s-a respins cererea formulată de inculpatul C.
D. (fiul lui D. și M., născut la data de_ în municipiul Arad, jud. Arad, dom. în municipiul Z., str. Lt. Col. Teofil M., nr.11, bl.S-6, ap.5, jud.
S. ), privind ridicarea, în tot sau în parte, a controlului judiciar instituit prin sentința penală nr. 68 din_ pronunțată în dosar nr._ al Tribunalului
S. ,definitivă prin Decizia penală nr.878/R/_ a Curții de A. C., având ca obiect liberare provizorie sub control judiciar .
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul nr. al D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial S., au fost trimiși în
judecată, în stare de arest preventiv, inculpații E. C. S. , pentru săvârșirea infr.prev.de: art. 13 alin. 1, 3 din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal; art.329 alin.2 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal; totul cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal, C. D. pentru săvârșirea infr.prev.de: art. 13 alin.l din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal; art.329 alin.2 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal; totul cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal
Totodată, prin același rechizitoriu, au fost trimiși în judecată, în stare de libertate, inculpații: S. O. M., pentru săvârșirea infr.prev.de art. 13 alin.l, 3 din legea 678/2001 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.329 alin.2 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal; totul cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal, L. L. , pentru săvârșirea infr.prev.de art.329 alin.2 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și a art.37 lit.b Cod penal și C. M. A. , pentru săvârșirea infr.prev.de art. 13 alin.l, 3 din Legea 678/2001 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal; art.329 alin.2 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal; totul cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal.
S-a reținut, în esență, că începând cu anul 2009, inculpații E. C. S.
, C. M. A., S. O. M., L. L. și C. D. au racolat mai multe tinere majore și minore de pe raza județelor S., Bihor, Satu Mare, Maramureș, Botoșani, Alba, C., care să practice prostituția în localurile de noapte din municipiul Z., cât și în diverse hoteluri și pensiuni din acest oraș, contra unor sume de bani cuprinse între 300 - 1.000 lei.
Inculpații E. C. S. și C. D. au fost arestați preventiv în cursul urmării penale, prin încheierea penală nr. 2/C/_ a Tribunalului S., prin aceeași încheiere respingându-se propunerea formulată de D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial S. privind arestarea preventivă a inculpaților C. M. -A., L.
L. și S. O. -M. .
Temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive a inculpaților E. C. S. și C. D. au fost cele prevăzute de art. 148 lit. f C.p.p., reținându-se că existau indiciile impuse de art.143 Cod procedură penală că inculpații au comis faptele reținute în sarcina lor, iar infracțiunile pentru care sunt cercetați cei doi inculpați sunt pedepsite de lege cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și, lăsați în libertate, aceștia prezintă pericol ce rezidă din natura infracțiunilor, din modul de săvârșire a lor, din natura valorilor lezate, și nu în ultimul rând din însuși pericolul social al faptei.
Pe parcursul judecării în fond a cauzei, prin sentința penală nr. 68/_
a Tribunalului S., definitivă prin Decizia penală nr. 878/R/_ a Curții de
A. C., s-a admis cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul C. D., pe durata liberării provizorii sub control judiciar inculpatul urmând a respecta următoarele obligații: să nu părăsească localitatea de domiciliu, mun. Z., decât în condițiile stabilite de instanță; să se prezinte la instanță ori de câte ori este chemat; să se prezinte la Poliția mun. Z., conform programului de supraveghere stabilit de organele de poliție; să nu își schimbe locuința de domiciliu, fără încuviințarea instanței; să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nici o categorie de arme.
În baza art.1602alin.3 ind.1 lit.c Cod procedură penală, s-a impus inculpatului ca, pe durata liberării provizorii sub control judiciar, să nu comunice
direct sau indirect cu coinculpații și martorii, menționați în dosar nr._ al Tribunalului S. .
Conform art.1602alin.3 ind. 2 Cod procedură penală, s-a atras atenția inculpatului că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care îi revin, se va lua față de acesta măsura arestării preventive.
S-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului, după rămânerea definitivă a hotărârii, dacă nu era arestat în altă cauză.
Prin Decizia penală nr. 12/A/_ a Curții de A. C. , s-au admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial S. și inculpații E. C. S., C. D., S. O. M., L.
L. ȘI C. M. A. împotriva sentinței penale 13/_ în dosarul nr._ al Tribunalului S., care a fost desființată și s-a trimis cauza spre rejudecare Tribunalului S. .
Pentru a decide astfel, Curtea de A. C. a reținut că având în vedere infracțiunea dedusă judecății - trafic de minori - pornindu-se de la principiul oficialității, persoanele care au făcut obiectul traficului, aveau din oficiu, calitatea de părți vătămate. Cu toate acestea, cea mai mare parte a respectivelor persoane au fost audiate exclusiv în calitate de martore, fără a li se aduce la cunoștință faptul că au de jure calitatea de părți vătămate (respectiv numitele I. M., A.
A., C. L., P. M. ). Acestea au avut, de drept, pe tot parcursul procesului penal calitatea de părți vătămate și nicidecum de martori, fără însă să fi fost vreodată citate în această calitate; în aceeași ordine de idei s-a impus a se remarca faptul că, pornind de la acest tratament juridic, respectivele au fost în
imposibilitate de a se constitui părți civile în termenul impus de art.15 C.pr.pen., atâta timp cât nu au fost citate procesual, la primul termen de judecată, în calitate de părți vătămate.
Prin urmare, au fost încălcate dispozițiile art.76 C.pr.pen. care impuneau în sarcina procurorului obligația de a aduce la cunoștința părților vătămate posibilitatea de a se constitui părți civile; corelativ, instanța de judecată avea sarcina ca anterior citirii actului de sesizare, să procedeze la citarea acestora, încunoștințându-le despre posibilitatea de a se constitui parte civilă.
În rejudecare, pe rolul Tribunalului S. s-a înregistrat dos. nr._ *. La termenul de judecată din data de_, inculpații C. M. A. și S.
O. M. au solicitat acordarea unui nou termen pentru angajarea unor apărători(f.60).
La termenul de judecată din_, dl. avocat I. Nicu (desemnat din oficiu pentru patru persoane vătămate) și dl.avocat Chiriță R. au solicitat acordarea unui nou termen, întrucât nu se puteau prezenta în instanță la acea dată (f. 100). La termenul de judecată din data de_, s-a constatat lipsa nejustificată a d-lor avocați I. Nicu și Jeler Alexandru, motiv pentru care s-a
dispus amendarea acestora, în cauză impunându-se acordarea unui nou termen.
La termenul de judecată din_, dl. av. Ș. A. Vlad, în calitate de apărător ales al inculpatului E. C. S. a lipsit fără a-și sigura substituirea (f.152).
La termenul de judecată din data de_, inculpatul C. D., prin apărător, a formulat o cerere prin care a solicitat, în principal, eliminarea controlului judiciar și, în subsidiar, ridicarea interdicției de a părăsi țara,cererea vizând, deci, ridicarea, în tot sau în parte, a controlului judiciar instituit prin sentința penală nr. 68 din_ pronunțată în dosar nr._ al Tribunalului
S. . Totodată, apărătorul inculpatului E. C. S. a solicitat, oral, revocarea măsurii obligării de a nu părăsi țara, motivele invocate în acest sens vizând faptul că măsura a fost luată de mult timp, inculpatul s-a prezentat la
fiecare termen și nu are intenția să se sustragă de la judecată, acesta
intenționând să aducă mașini din străinătate spre vânzare pentru a-și asigura existența.
În cererea sa, inculpatul C. D. a invocat faptul că de la data instituirii controlului judiciar au trecut peste trei ani, în tot acest timp acesta îndeplinindu- și toate obligațiile ce i-au fost impuse, s-a prezentat la toate termenele de judecată, condiții în care orice risc pentru buna desfășurare a procesului penal a încetat. La acest moment, în condițiile prezumției de nevinovăție, inculpatului îi sunt impuse sarcini disproporționate, care îi afectează de o manieră semnificativă desfășurarea vieții. Totodată, s-a precizat că niciunul dintre ceilalți inculpați nu mai suportă vreo interdicție de a părăsi țara, deși faptele pentru care sunt trimiși în judecată sunt mai grave decât cele ce i se impută inculpatului C. . S-a mai precizat că inculpatul are posibilitatea de a se angaja ca șofer pentru transporturi internaționale, situație în care interdicția de a părăsi țara îi afectează dreptul la muncă. De aceea, inculpatul a solicitat, în principal, eliminarea controlului judiciar și, în subsidiar, ridicarea interdicției de a părăsi țara.
În ceea ce privește motivele care au stat la baza liberării provizorii sub control judiciar a inculpatului C. D., în sentința civilă nr. 68/_ pronunțată în dosar nr._ al Tribunalului S. s-a menționat faptul că acesta nu are antecedente penale și, în raport cu faptele ce i se impută și cu comportamentul avut în fața instanței, nu există motive verosimile de a crede că ar putea recurge la săvârșirea de noi fapte penale pe parcursul procesului. De asemenea, împrejurarea că un număr de 12 persoane (minore racolate și clienți ai clubului de noapte) au solicitat să fie audiate în conformitate cu dispozițiile art. 861C.proc.pen., întrucât existau indicii temeinice că prin declararea identității reale a acestora ar fi fost periclitată viața, integritatea corporală sau libertatea acestora sau a altor persoane, nu putea justifica menținerea în continuare a inculpatului în stare de arest și în consecință respingerea cererii de liberare provizorie, întrucât este greu de acceptat că inculpatul ar fi în măsură să
influențeze, să distrugă sau să altereze aceste mijloace de probă. Ca atare, instanța de fond a apreciat că măsura liberării provizorie sub control judiciar, măsură prin care se aduc de asemenea privațiuni și restrângeri ale drepturilor și libertăților persoanei, va fi de natură să garanteze prezența inculpatului în continuare la proces.
Potrivit art. 1603Cod procedură penală, controlul judiciar instituit de instanță poate fi modificat sau ridicat de aceasta, în tot sau în parte, pentru motive temeinice.
Este de remarcat că, luând în discuție dreptul la libera circulație, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a amintit că paragraful 1 al. art. 5 din Convenție privește libertatea fizică a persoanei; el are scopul de a asigura că nimeni nu este privat de libertate în mod arbitrar. El nu privește simplele restricții la libera circulație, care se supun art.2 din Protocolul nr. 4 la Convenție. Pentru a stabili dacă un individ este "privat de libertatea sa"; în sensul art.5 din Convenție, trebuie să se pornească de la situația sa concretă și să se ia în calcul un ansamblu de criterii, cum ar fi genul, durata, efectele și modalitățile de executare a măsurii respective ( cauza Engel și ații c. O. ndei).
Date fiind modalitatea de desfășurare a procedurilor față de inculpat, complexitatea cauzei, motivele care au stat la baza luării dispunerii liberării provizorii sub control judiciar, instanța apreciază că,în prezenta cauză, măsura preventivă dispusă față de C. D. respectă exigențele prevederilor art. 5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului privind durata rezonabilă a acesteia.
Potrivit jurisprudenței în materie, instanța poate dispune ridicarea unei obligații dintre cele ce compun controlul judiciar instituit în privința inculpatului
pe durata liberării provizorii, dacă acea obligație nu mai este necesară pentru buna desfășurare a procesului penal, aduce prejudicii inculpatului, iar celelalte obligații stabilite în sarcina acestuia asigură realizarea în continuare a controlului judiciar.
Deși în prezenta cauză, după sesizarea Tribunalului S., au fost acordate cinci termene, până în prezent nu s-a reușit audierea inculpaților, avându-se în vedere fie cererile acestora de angajare a unor apărători aleși, fie lipsa justificată sau nejustificată a apărătorilor aleși ai unor inculpați ori ai unor părți vătămate.
De asemenea, prin prisma jurisprudenței CEDO, inculpatul având o vârstă tânără, există riscul să părăsească teritoriul României și să nu se prezinte la proces și, de asemenea, să încerce să împiedice în acest moment derularea cercetării judecătorești, să comită alte infracțiuni de același gen ori să tulbure ordinea publică.
Apoi, s-a constatat faptul că inculpatul nu a adus nicio dovadă că are posibilitatea de a se angaja ca șofer pentru transporturi internaționale, iar în lipsa unor minime dovezi în acest sens instanța se află în imposibilitate de a analiza cererea cu privire la aceste motive invocate.
Contrar susținerilor inculpatului C., potrivit cărora niciunul dintre ceilalți inculpați nu mai suportă vreo interdicție de a părăsi țara, s-a mai reținut că în cauză față de inculpatul E. C. S. nu a fost revocată măsura obligării de a nu părăsi țara, odată cu înlocuirea măsurii arestării preventive fiindu-i impuse obligații similare celor impuse inculpatului C. .
În raport cu aceste considerente, cererea inculpatului de ridicare, în tot sau în parte, a controlului judiciar instituit, apare ca nefondată la acest moment procesual, fiind respinsă.
Împotriva încheierii menționate a declarat recurs inculpatul C. D. . În memoriul scris depus la dosar s-a motivat că prin sentința penală nr. 68/_ s-a dispus eliberarea inculpatului recurent sub control judiciar, dispunându-se interdicția de a lua legătura cu martorul și de a părăsi țara; din această dată inculpatul și-a respectat toate obligațiile impuse și s-a prezentat la toate termenele de judecată, însă în prezent controlul judiciar nu mai are nicio
justificare, cauza aflându-se în rejudecare.
S-a apreciat că s-a depășit durata rezonabilă de timp a măsurii preventive, aceasta devenind lipsită de proporționalitate, similar interdicției de a părăsi țara.
Examinând încheierea atacată din perspectiva motivelor de recurs invocate, Curtea constată următoarele:
În mod temeinic, verificând cererea de ridicare a controlului judiciar sau a interdicției de a părăsi țara, prima instanță a reținut că tocmai în raport de cele motivate în cuprinsul cererii - și reiterate în recurs, respectiv lipsa antecedentelor penale ale recurentului și comportamentul avut în fața instanței în data de 27 octombrie 2010 inculpatul a fost eliberat provizoriu sub control judiciar pentru a se asigura prezența la procesele inculpatului.
Curtea constată că inculpatul recurent este judecat alături de alți inculpați pentru comiterea infracțiunilor de trafic de minori, prev. de art. 13 alin. 1 din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p. și de proxenetism, prev. de art. 329 alin. 2 C.p. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p., fapte pentru care în primul ciclu procesual a fost condamnat la pedepse considerabile cu închisoarea, însă cauza a fost trimisă spre rejudecare prin decizia penală nr. 12/22 ianuarie 2013 pentru că nu s-a adus la cunoștința părților vătămate posibilitatea de a se constitui părți civile, de a beneficia de asistență juridică obligatorie și de a se exercita din oficiu acțiunea civilă, în prezent cauza fiind pe rolul primei instanțe pentru respectarea dispozițiilor deciziei de trimitere; datorită acestui aspect se poate observa că ridicarea controlului judiciar sau doar a interdicției de a părăsi
țara ar fi de natură să împiedice buna desfășurare a procesului penal, inculpatul având reprezentarea condamnării sale astfel cum a menționat în memoriul de recurs.
Motivul de recurs potrivit căruia controlul judiciar și interdicția nu mai sunt necesare pentru că inculpatul s-a prezentat la fiecare termen de judecată nu poate constitui un motiv de ridicare a controlului judiciar sau a interdicției, fiindcă tocmai controlul judiciar a stabilit obligația inculpatului de a se prezenta la fiecare termen de judecată și de a nu părăsi țara, în caz contrar existând riscul revocării eliberării provizorii și rearestării inculpatului.
De asemenea, interdicția de a părăsi țara nu s-a prelungit dincolo de orice limită rezonabilă de timp datorită faptului că procedura se află în fața primei instanțe pentru efectuarea unor acte procesuale precise și limitate, așadar nu se poate aprecia că interdicția va dura o perioadă nedeterminată de timp.
Pe de altă parte, nu se poate omite că potrivit disp. art. 1603C.pr.pen. controlul judiciar instituit de instanță poate fi ridicat de aceasta în total sau în parte doar pentru motive temeinice, or, aspectele indicate în cererea de control judiciar nu sunt suficient de temeinice pentru admiterea acesteia.
În consecință, în temeiul art. 38515pct. 1 lit. b C.p.p. va respinge ca nefondat recursul inculpatului.
Văzând și disp. art. 192 alin. 2 C.p.p.,
PENTRU ACESTE MOTIVE, IN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul C. D. împotriva încheierii penale din 31 iulie 2013 a Tribunalului S. .
Obligă pe recurent să plătească în favoarea statului suma de 100 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică din 7 august 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
V. C. I. M. M. B.
GREFIER,
M. B.
Red.V.C./_ .
Dact.H.C./4 ex. Jud.fond: B. D.Ț. .
| ← Decizia penală nr. 272/2013. Ridicare control judiciar | Decizia penală nr. 81/2013. Ridicare control judiciar → |
|---|
