Decizia penală nr. 28/2013. Ridicare control judiciar
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
R O M Â N I A
TRIBUNALUL SĂLAJ SECȚIA PENALĂ
Decizia penală Nr. 28/2013 Ședința publică de la 30 Aprilie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE: C. T.
Judecător: S. M. Judecător: D. B. Ț. Grefier: M. J. D.
Ministerul Public este reprezentat prin procuror D. B. ușan din cadrul DIICOT- Serviciul Teritorial Sălaj
S-a luat în examinare recursul formulat de inculpatul P. D. F., fiul lui Nicușăr și al lui M. născut la data de 26 martie 1990, în prezent aflat în Centrul de Reținere și Arestare Sălaj, împotriva sentinței penale nr. 171 din data de_ a Judecătoriei Z., având ca obiect ridicarea controlului judiciar (art. 160 ind.3 C.p.p.).
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul, asistat de av. desemnat din oficiu, C. M. cu împuternicire avocațială depusă la dosarul cauzei fila 10.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, la solicitarea instanței nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat instanța acordă cuvântul asupra recursului formulat.
Având cuvântul asupra recursului formulat, apărătoarea inculpatului solicită instanței admiterea recursului formulat, solicitând judecarea în stare de libertate a inculpatului, acesta cunoscând obligațiile ce îi revin prezentându-se de fiecare dată organelor de cercetare penală, fără a se sustrage de la buna desfășurare a procesului penal, regretând cele săvârșite.
Nu există date suficiente care să mențină starea de arest a inculpatului arată reprezentanta sa, învederând că inculpatul a fost privat de libertate o perioadă lungă de timp, aproximativ 90 de zile, fapt care l-a ajutat să înțeleagă pericolul săvârșirii acestei fapte. Inculpatul recunoaște cele reținute prin actul de sesizare, arătând că nu se va împiedica buna desfășurare a procesului penal și nu va încerca să zădărnicească aflarea adevărului și nici nu va încerca să ia legătura cu părțile vătămate, arătând totodată că solicită judecarea în conformitate cu prevederile art. 320, ind. 1 Cod procedură penală.
Pe de altă parte, arată reprezentanta inculpatului actele de urmărire penală, care constituie premisa arestării preventive, au fost efectuate. Apreciază că faptele sunt grave dar acestea nu au fost săvârșite cu violență.
Pentru aceste considerente solicită admiterea recursului declarat, casarea hotărârii atacate și punerea în libertate sub control judiciar a inculpatului P. D.
F. .
Reprezentantul Ministerului Public, procuror D. B. ușan, având cuvântul asupra recursului formulat solicită instanței respingerea acestuia ca nefondat și menținerea hotărârii atacate ca temeinică și legală.
Reprezentantul Ministerului Public arată că s-au efectuat cercetări față de acest inculpat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de asociere la un grup de crimă organizată înșelăciune și fraude informatice, dosar care a fost finalizat, urmând să fie sesizată instanța de judecată. Având în vedere temeiurile care au stat la baza luării prelungirii măsurii preventive față de acest inculpat, având în vedere gravitatea faptelor acestuia, modalitatea de săvârșire, circumstanțele personale, complexitatea cauzei, materialul probator administrat în cauză, consideră că stare de pericol subzistă în continuare și durata acestui arest preventiv de 3 luni de zile se încadrează în măsura de siguranță și prin urmare pentru buna desfășurare a procesului penal solicită necesar privarea de libertate a inculpatului. Din modalitatea elaborată, deosebit de gravă în săvârșirea faptelor, perseverența infracțională a acestui inculpat, contribuția concretă a acestuia la comiterea activității infracționale, rezultă periculozitatea acestui inculpat, precum și temerea că odată pus în libertate, ar putea aduce atingere ordinii sociale și de drept. Raportat la perseverența în activitatea infracțională, atitudinea inculpatului față de victime, consideră că nu se poate valorifica lipsa antecedentelor penale și recunoașterea faptelor ca fiind suficiente pentru a considera că lăsarea în libertate a acestui inculpat nu ar prezenta pericol pentru ordinea publică. Apreciază că durata arestării preventive se face prin raportare la complexitatea cauzei, la vastitatea probatoriului administrat în cauză, la complexitatea probatoriului care s-a impus a fi administrat în această cauză, raportat însă și la atitudinea inculpatului și atitudinea organelor judiciare în administrarea acestor probe și la ecoul social al faptelor. În cauză urmează a fi întocmit actul de sesizare al instanței de judecată, dar trebuie avut în vedere complexitatea acestui act care urmează a fi întocmit, având în vedere și numărul mare de părți vătămate, se impun a fi luate măsuri menite a asigura buna desfășurare a procesului penal și în faza de judecată, pentru a evita sustragerea inculpatului de la judecată sau de la executarea pedepsei. Întrucât inculpatul a recunoscut săvârșirea faptelor, acesta cunoscând gravitatea faptelor o să prefigureze o angajare a răspunderii penale fiind posibilă sustragerea de la judecată în vederea tergiversării soluționării cauzei. Având în vedere aceste considerente, solicită respingerea recursului formulat și menținerea hotărârii atacate ca temeinică și legală.
Inculpatul, având cuvântul asupra recursului formulat, depune la dosarul cauzei un memoriu, solicitând admiterea recursului și punerea sa în libertate sub control judiciar.
Instanța reține cauza în pronunțare.
T. ,
Prin sentinta penala nr.171/_ a Judecatoriei Z. in temeiul art. 1608aalin. 1, 6 C.p.p. s-a respins ca neîntemeiată cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul P. D. F. , fiul lui N. și M., născut la data de_ în București, sector 2, cetățean român, fără antecedente penale, studii 7 clase, fără ocupație și loc de muncă, necăsătorit, stagiu militar nesatisfăcut, cu domiciliul în sat Crețuleasca, str. Frasinului, nr. 1A, com. Ș. ăneștii de Jos, jud. Ilfov, CNP 1. .
În temeiul art. 192 alin. 2 C.p.p.a fost obligat inculpatul la plata sumei de 50 lei cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul avocatului care a asigurat asistența juridică obligatorie a inculpatului, d-na C. M., în sumă de 100 lei, a fost avansat din fondurile Ministerului Justiției către Baroul de Avocați Sălaj.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele: Inculpatul P. D. F. este cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor prev.
de: art. 8 din Legea 39/2003 respectiv inițierea sau constituirea ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui grup în vederea săvârșirii de infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de la 3 la 15 ani; art. 215, alin 1 și 2 C.P. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p. respectiv inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obține pentru sine sau pentru altul a unui folos material injust, înșelăciunea fiind comisă prin folosirea de mijloace frauduloase în formă continuată pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de la 3 la 15 ani și art. 49 alin. 1 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin.2 C.p. respectiv cauzarea unui prejudiciu patrimonial unei persoane prin introducerea și modificarea de date informatice ori prin împiedicarea în orice mod a funcționării unui sistem informatic, în scopul de a obține un beneficiu material pentru sine sau pentru altul, fapta fiind comisă în formă continuată, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de la 3 la 12 ani și interzicerea unor drepturi, totul cu aplicarea art. 33 lit.a C.p.
În esență s-a reținut că inculpații P. D. F., Răducanu Laurențiu M. si Tudor Radu M. au creat mai multe conturi pe site-ul www.okazii.ro prin care expuneau spre vânzare mai multe telefoane mobile, pe care nu le dețineau în realitate și pe care le vindeau cu sume cuprinse între 1000 și 2000 lei. Astfel, inculpații folosindu-se de date false creau conturi fictive pe site-uri folosind date de identificare ale unor persoane fictive, postau anunțuri de vânzare a telefoanelor mobile, iar clienții plăteau în avans sume de bani începând cu 250 lei, care erau ulterior expediate inculpaților Dumitru Mădălin Ionel, Tudor Radu M. și învinuiților Niculae M. și Niculae Gheorghe, aceștia ridicau sumele de bani, care erau ulterior împărțite cu inculpații P. D. F. și Răducanu Laurențiu M. . Inculpatul P. D. F. a fost reținut la data de_ ora 22.30, prin ordonanța Biroului Teritorial Sălaj - D.I.I.C.O.T. pentru 24 de ore, iar ulterior arestat preventiv pe perioadă de 29 zile, în baza încheierii nr.5/A/_ pronunțată în dosarul nr._ a Judecătoriei Z. până la data de_ . Prin încheierea penală nr. 8/A din data de_, nr. 16/A din data de_ și nr. 22/A din data de_ s-a dispus prelungirea arestării preventive a inculpatului până la data de
_ .
In analizarea cererii de liberare provizorie sub control judiciar, instanța de fond a reținut că admisibilitatea unei astfel de cereri presupune îndeplinirea anumitor condiții, prevăzute de art. 1602alin. 1 C.p.p. (cu privire la declanșarea procesului penal, să existe un inculpat față de care să fie dispusă măsura arestării, iar infracțiunea pentru care este cercetat, în cazul în care este intenționată, să nu fie sancționată de lege cu o pedeapsa mai mare de 18 ani închisoare).
Totodată se prevăd si condițiile cuprinse în dispozițiile art. 1602 alin. 2
C.p.p. din care rezulta ca liberarea nu se acordă în cazul în care exista date din care rezulta necesitatea de a-l împiedică pe inculpat să săvârșească alte infracțiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori, experți, alterarea sau distrugerea mijloacelor de proba sau prin alte asemenea fapte.
Aceste condiții se verifica succesiv cu ocazia admiterii în principiu a cererii de liberare, cât și cu ocazia analizării pe fond a cererii de liberare provizorie sub control judiciar a inculpatului.
Instanța, analizând întregul probatoriu existent pana la aceasta data, precum si condițiile enumerate mai sus, apreciază că cererea inculpatul ui esteneîntemeiată pentru urmă toarele considerente:
Examinarea cererii de liberare provizorie sub control judiciar presupune menținerea împrejurărilor legale care au stat la baza arestării preventive a inculpatului, dar in procedura liberării organul judiciar poate aprecia ca prelungirea stării de arest nu mai apare necesara, liberarea devenind posibila sub rezerva respectării anumitor condiții.
În sens larg dreptul inculpatului de a fi judecat în libertate chiar și restricționată (habeas corpus) este un drept esențial al său, care poate fi cenzurat numai după o atentă evaluare a împrejurărilor concrete ale cauzei. Instanța reține că, în esență, acordarea liberării provizorii sub control judiciar reprezintă o înlocuire a măsurii privative de libertate, respectiv cea a arestării preventive, cu o măsură neprivativă de libertate, însă păstrând temeiurile care au justificat măsura arestării preventive. Totodată, soluționarea cererii de liberare pe control judiciar implică faptul că rațiunile juridice care au impus luarea sau menținerea măsurii arestării preventive încă subzistă, de aceea analizarea prezentei cereri nu se va face raportat numai la condițiile formale și substanțiale care impun măsura arestării preventive.
Conform art. 160^2 al. 1 din C.p.p. liberarea provizorie sub control judiciar se poate acorda în cazul infracțiunilor săvârșite din culpă, precum și în cazul infracțiunilor intenționate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depășește 18 ani.
Instanța a reținut că inculpatul este cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor concurente prev. de art. 8 din Legea 39/2003 pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de la 3 la 15 ani; art. 215, alin 1 și 2 C.P. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p. pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de la 3 la 15 ani și art. 49 alin. 1 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin.2 C.p. pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de la 3 la 12 ani; in cauză condiția privind limita pedepselor fiind îndeplinita.
Cererea de liberare provizorie sub control judiciar nu este admisibila daca in cauza exista date din care rezulta necesitatea de a-l împiedica pe inculpat sa
săvârșească alte infracțiuni sau ca acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor parți, martori, experți, alterarea sau distrugerea mijloacelor de proba sau prin alte asemenea fapte; inculpatul îndeplinește si aceste condiții de admisibilitate deoarece nu exista date din care reiese necesitatea de a-l împiedica pe inculpat să săvârșească alte asemenea fapte.
In al doilea rând nu se poate face abstracție nici de condițiile referitoare la temeinicia cererii in conformitate cu art. 160 indice 8a alin 6 C. proc. penala si care face necesara observarea condițiilor ce se impun a fi întrunite in momentul luării măsurii arestării preventive și prelungirii acesteia, ori in cauza exista suficiente indicii si probe care sa formeze bănuiala legitima a unui observator obiectiv si independent ca au fost comise fapte prevăzute de legea penala, existând presupunerea verosimila ca persoana respectiv -inculpatul- a comis fapte prevăzute de legea penala.
S-a procedat la verificarea cererii sub aspectul condițiilor de admisibilitate prevăzute de art. 160 indice 2 alin. 1 C.p.p., cu privire la formularea acesteia în cadrul unui proces penal declanșat, la persoana care poate fi subiectul unei astfel de cereri, respectiv un inculpat față de care să fie dispusă măsura arestării și cu privire la sancțiunea prevăzută de lege pentru infracțiunea pentru care este cercetat inculpatul în cazul în care este vorba de o infracțiune intenționată, respectiv pedeapsa închisorii care să nu fie mai mare de 18 ani. Prima instanța a reținut că sunt îndeplinite aceste condiții, față de inculpat fiind luată măsura arestării preventive pe o perioadă de 29 de zile, în baza încheierii nr.5/A/_ pronunțată în dosarul nr._ a Judecătoriei Z. până la data de_, iar prin încheierea penală nr. 8/A din data de_, nr. 16/A din data de_ și nr. 22/A din data de_ s-a dispus prelungirea arestării preventive a inculpatului până la data de_ ; totodată pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile pentru care este cercetat inculpatul se înscriu în limita prevăzută de art. 160 indice 2 alin. 1 C.p.p.
În cadrul condițiilor de admisibilitate au fost analizate și dispozițiile art. 160 indice 2 alin. 2 C.p.p., care prevăd cazurile în care liberarea sub control judiciar nu se poate acorda, instanța de fond constatând că în privința inculpatului nu există date din care să rezulte necesitatea de a-l împiedica pe inculpat să săvârșească alte infracțiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori, experți, alterarea sau distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte.
Potrivit dispozițiilor art. 1608aalin. 1 C.p.p. anterior acordării cuvântului asupra temeiniciei cererii, instanța a procedat la audierea inculpatului.
Inculpatul a arătat că regretă cele întâmplate, că ar dori să fie pus în libertate pentru a fi alături de copilul său minor, că intenționează să achite prejudiciul cauzat, că își ia angajamentul de a se supune măsurilor de supraveghere.
La aprecierea temeiniciei cererii de liberare sub control judiciar instanța de fond a avut în vedere atât aspecte legate de persoana inculpatului, cât și aspecte legate de faptele pentru care este cercetat.
Conform deciziei date în Recursul în Interesul Legii nr. 17/2011 instanța de judecată, în cadrul examinării temeiniciei cererii de liberare provizorie sub control judiciar, în cazul în care constată că temeiurile care au determinat arestarea
preventivă subzistă, verifică în ce măsură buna desfășurare a procesului penal este ori nu împiedicată de punerea în libertate provizorie sub control judiciar a inculpatului.
Fără a se prejudeca fondul cauzei instanța de fond a reținut că inculpatul P.
D. F. a fost persoana care i-a racolat pe inculpații Dumitru Madalin Ionel, Tudor Radu M. și Raducanu Laurențiu M. (minor) in comiterea de infracțiuni informatice prin inducerea in eroare a părtilor vatamate, respectiv prin valorificarea fictiva a unor telefoane mobile pentru sume cuprinse 200-1000 de lei. Având în vedere declarația inculpatului, procesele - verbale de consemnare a convorbirilor telefonice precum și adresele obținute până în acest moment de la unitățile bancare rezultă faptul că inculpatul încasa de la părțile vătămate împreună cu ceilalți inculpați suma de aproximativ 1.700 lei, iar prejudiciul total cauzat acestor părți vătămate prin desfășurarea activităților infracționale se ridică la suma de 15.000 lei. Totodată, din declarația inculpatului P. D. F. rezultă faptul că, în perioada desfășurării activității infracționale, acesta a creat, atât singur cât și împreună cu inculpatul Răducanu Laurențiu și Tudor Radu M. un număr de 700 conturi fictive, pe site-ul okazii.ro care au fost folosite pentru inducerea în eroare a părților vătămate, numărul acestora ridicându-se la 200, aspect care rezultă de asemenea din declarația acestui inculpat.
Așa cum s-a reținut și cu prilejul luării și prelungirii măsurii arestări preventive, din modalitatea elaborată de săvârșire a faptelor, perseverența infracțională, contribuția concretă a inculpatului în activitatea infracțională a grupului, circumstanțele personale ale acestuia, rezultă periculozitatea sa și temerea întemeiată că odată pus în libertate poate aduce atingere ordinii sociale și de drept. Raportat la perseverența în activitatea infracțională, modul concertat și minuțios organizat de acțiune, atitudinea sa față de victime, instanța de fond nu poate valorifica lipsa antecedentelor penale și recunoașterea faptelor ca fiind suficiente pentru a considera ca lăsarea in libertate a acestuia nu prezintă pericolul social pentru ordinea publica
Lăsarea în libertate a inculpatului ar reprezenta și o evidentă încurajare în săvârșirea unor fapte similare de către acesta, iar o astfel de măsură a organelor judiciare, similară tolerării unor fenomene antisociale, este de natura a știrbi autoritatea organelor judiciare si de a atrage, mai ales la nivelul percepției comunități, un sentiment de insecuritate.
Au fost expuse succint aspectele legate de starea de fapt conturată până la acest moment al cercetărilor, deoarece la analizarea temeiniciei cererii de liberare sub control judiciar nu se poate face abstracție de natura faptelor pentru care este cercetat inculpatul, din perspectiva gravității acesteia și a rezonanței sociale. Instanța a apreciat că faptele pentru care este trimis in judecata inculpatul sunt de o gravitate ridicată, iar urmările acestora sunt de necontestat.
Toate aspectele menționate anterior cu privire la natura faptelor care se presupune că au fost săvârșite de inculpat și la comportamentul acestuia ulterior săvârșirii actelor materiale, justifică concluzia că se impune cercetarea sa în stare de arest, o eventuală admitere a cererii de liberare sub control judiciar neputând fi întemeiată exclusiv pe aspectele pozitive care caracterizează persoana inculpatului, de genul acoperirii prejudiciului cauzat.
Analiza si verificarea condițiilor prevăzute de articolul 160 indice l Cod de procedură penală, nu echivalează cu o nouă soluționare a propunerii de arestare preventivă. În afara condițiilor de fond prevăzute de art. 160 indice 2, alineatele 1 și 2, Cod de procedură penală, instanța de fond a verificat problematica subzistenței temeiurilor avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, or, acestea se mențin, în condițiile în care în intervalul de timp de la luarea măsurii arestării preventive, prelungirea acesteia și până în prezent nu s-au schimbat în niciun mod temeiurile ce au determinat constatarea că lăsarea sa în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Prima instanță a reținut ca pericolul social concret al inculpatului trebuie analizat în această procedură, în caz contrar orice inculpat urmând a fi liberat automat in momentul in care s-ar face dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 160 indice 2, alin. 1 și 2, Cod de procedură penală, instanța nemaiavând vreun drept de apreciere asupra consecințelor pe care le-ar avea lăsarea inculpatului în libertate pentru ordinea publică; o astfel de situație este una inacceptabilă, inculpatul având doar o vocație de a fi liberat provizoriu sub control judiciar, îndeplinirea formală a condițiilor prevăzute de art. 160 indice 2 alin. 1 și 2 Cod de procedură penală neputând duce automat la punerea sa în libertate.
Raportat la gravitatea faptelor pentru care este judecat inculpatul, modalitatea concreta de comitere a acestora, inclusiv comportamentul inculpatului avut ulterior săvârșirii primelor acte materiale de executare, urmările grave produse - prejudiciul cauzat în dauna unui număr mare de părți vătămate, sentimentul de insecuritate creat in rândul membrilor comunității, instanța de fond consideră că cererea inculpatului este neîntemeiată.
Instanța de fond a apreciat că nu sunt încălcate dispozițiile art. 5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, referitoare la durata rezonabilă a detenției preventive, având în vedere că măsura arestării preventive a fost luată în data de_ și prelungită succesiv, iar până la acest moment procesual au fost administrate mijloace de probă de către organul de urmărire penală, pentru lămurirea stării de fapt. Astfel nu se poate aprecia că detenția provizorie dispusă în privința inculpatului s-a prelungit nejustificat dincolo de limite rezonabile, pentru a se impune admiterea cererii și cercetarea sa în stare de libertate.
Față de situația familială pe care inculpatul a relevat-o, instanța a reținut că privarea sa de libertate are o influență negativă atât asupra situației materiale a familiei, cât și asupra celei afective, însă aceste împrejurări existau încă înainte de a începe punerea în operă a planului infracțional și înainte de începerea procesului penal, iar inculpatul trebuia să le aibă în vedere încă de la început.
Prin urmare in cauză nu sunt îndeplinite condițiile de temeinicie pentru ca o asemenea cerere sa fie admisa astfel ca în temeiul art. 160 indice 8a alin 6 C. proc. penala instanța a respins cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de către inculpatul P. D. F. ca neîntemeiată.
În temeiul art. 192 alin. 2 C.p.p. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 50 lei cheltuieli judiciare către stat
Impotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul P. D. F. solicitând admiterea recursului si liberarea sa sub control judiciar.
In motivele de recurs formulate a arătat ca se va prezenta la fiecare termen de judecata si va respecta obligațiile care-i vor fi impuse.
Examinând recursul declarat de către inculpat tribunalul a reținut că acesta este nefondat, urmând a fi respins pentru următoarele considerente:
Inculpatul este cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor concurente prev. de art. 8 din Legea 39/2003 pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de la 3 la 15 ani; art. 215, alin 1 și 2 C.P. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p. pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de la 3 la 15 ani și art. 49 alin. 1 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin.2 C.p. pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de la 3 la 12 ani; in cauză conditia privind limita pedepselor fiind indeplinita.
In fapt inculpații P. D. F., Răducanu Laurențiu M. si Tudor Radu M. au creat mai multe conturi pe site-ul www.okazii.ro prin care expuneau spre vânzare mai multe telefoane mobile, pe care nu le dețineau în realitate și pe care le vindeau cu sume cuprinse între 1000 și 2000 lei. Astfel, inculpații folosindu-se de date false creau conturi fictive pe site-uri folosind date de identificare ale unor persoane fictive, postau anunțuri de vânzare a telefoanelor mobile, iar clienții plăteau în avans sume de bani începând cu 250 lei, care erau ulterior expediate inculpaților Dumitru Mădălin Ionel, Tudor Radu M. și învinuiților Niculae M. și Niculae Gheorghe, aceștia ridicau sumele de bani, care erau ulterior împărțite cu inculpații P. D. F. și Răducanu Laurențiu M. .
Din punct de vedere al admisibilității in principiu al cererii, aceasta este admisibila, cum de altfel a reținut si instanța de fond, având în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru faptele comise si decizia nr. vll a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, însa cererea formulata nu este întemeiată raportat la faptele pentru care inculpatul este cercetat, împreună cu alți inculpați, faptele prezentând un grad de pericol social ridicat, prin modalitatea de comitere, prin durata în timp a activității infracționale, prin valoarea mare a prejudiciului cauzat părților vătămate, prin complexitatea cauzei. Punerea în libertate pe cauțiune sau sub control judiciar este facultativa, fiind lăsată la aprecierea instanței și nu obligatorie.
Liberarea provizorie sub control judiciar este o alternativa a judecării inculpatului in stare de libertate, când condițiile prevăzute in alin.2 al art.160/2 cpp sunt îndeplinite. Or, în cazul de față atâta timp cât inculpatul cercetat în dosarul DIICOT -Biroul Teritorial Sălaj este cel care a racolat pe ceilalți membri ai grupului, a creat conturile fictive, are domiciliul in județul Ilfov, nu exista garanții suficiente că lăsat în libertate nu va încerca să zădărnicească aflarea adevărului sau buna desfășurare a procesului penal.
Pentru aceste considerente in baza art.385/15 ptc.1 lit.b cpp va respinge recursul declarat de inculpat ca nefondat.
Văzând și dispozițiile art.192 alin 2 cpp.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul P. D. F., fiul lui
N. și al lui M., născut la data de 26 martie 1990, împotriva sentinței penale nr. 171 din data de_ a Judecătoriei Z. .
Obligă inculpatul la 200 lei cheltuieli judiciare către stat din care suma de
100 lei reprezentând onorariu avocațial din oficiu va fi avansată din fondul Ministerului Justiției către Baroul de Avocați Sălaj.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică la sediul instanței, azi,_ .
Președinte, Judecător, Judecător,
C. T. S. M. B. D. Ț.
Grefier,
M. J. D.
Red.TC/_
Dact.MJD/_ Ex.3
Jud. fond B. T. G.
| ← Decizia penală nr. 229/2013. Ridicare control judiciar | Decizia penală nr. 272/2013. Ridicare control judiciar → |
|---|
