Decizia penală nr. 105/2013. Tâlhărie
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR. _
DECIZIA PENALĂ NR. 105/R/2013
Ședința publică din 24 ianuarie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE | : A. | D. L., judecător |
JUDECĂTORI | : M. | B. |
: M. | R. | |
GREFIER | : L. | A. S. |
Ministerul Public reprezentat prin VIOLETA TRĂISTARU -
procuror,
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C.
S-a luat spre examinare recursurile declarate de inculpatul H.
I. R. și PARCHETUL DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA CLUJ- NAPOCA împotriva sentinței penale nr. 1478 din data de 13 decembrie 2012, pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosar nr._, privind pe inculpatul H. I. R. trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, dat în dosar nr. 9016/P/2012, pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie prev. și ped. de art. 211 alin. 1 și alin. 2 lit. b, c din Cod penal, cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. a Cod penal.
La apelul nominal efectuat în ședință publică se constată că se prezintă inculpatul H. I. R., în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat Oprean Patrica I. din cadrul Baroului C., cu delegație la dosar ( f. 14 ).
Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei, după care,
Inculpatul H. I. R. arată că își menține recursul declarat și că este de acord să fie asistat de apărătorul desemnat din oficiu. De asemenea, arată că nu solicită achitarea sa și apreciază că vina îi aparține pentru faptul că a luat telefonul părții vătămate, dar solicită a se avea în vedere faptul că aceasta a exprimat în fața
instanței faptul că i-a oferit telefonul de bună-voie. Solicită reducerea pedepsei și invocă starea de graviditate a concubinei sale. Totodată, arată că menține declarația dată anterior în fața instanța de fond.
Nefiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.
Reprezentanta M. ui P. solicită admiterea recursului declarat în cauză de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj- Napoca, casarea în parte a hotărârii, respectiv cu privire la reținerea greșită a circumstanțelor atenuante, afirmându-se în memoriul depus la dosarul cauzei că aceasta sunt reținute greșit datorită referirilor instanței legate de faptul că victima a contribuit într-o oarecare măsură la producerea rezultatului infracțional.
Astfel, lecturând motivația instanței consideră că într-adevăr prima instanță a motivat circumstanțe atenuante în temeiul alineatului 2 din art. 74 Cod penal, cu referire la potențialul victimogen al persoanei vătămate.
Din considerente de acuratețe a opiniei arată că susține principal recursul, dar în temeiul art. 316 din Codul de procedură penală, formulează o opinie personală separată în sensul că recursul este nefondat. Consideră că opinia instanței legată de circumstanța reținută a fost expusă în mod corect având în vedere și faptul că inculpatul are antecedente penale, care au fost evaluate de către instanță din perspectiva faptului că a aplicat disp. art. 864Cod penal. De asemenea, apreciază că pedeapsa rezultantă este de natură să asigure reeducarea și scopurile pedepsei.
În consecință, lasă la aprecierea instanței modalitatea de soluționare a recursurilor raportat la judecata de valoare ce se impune a fi efectuată cu privire la elementele care sunt vădit marcate de elemente subiective. Susține că raportat la practica instanței și motivarea instanței de fond pedeapsa finală rezultată ar trebui apreciată ca fiind suficientă pentru reeducarea inculpatului, având în vedere și solicitarea acestuia. Astfel, solicită respingerea recursului declarat de către inculpat din perspectiva individualizării efectuate și a pedepsei rezultante, pe care o apreciază ca fiind suficientă pentru reeducare. Apreciază că nu se impune reducerea pedepsei, deoarece prima instanță a aplicat circumstanțe atenuante și a redus pedeapsa sub minimul special.
Apărătorul din oficiu al inculpatului H. I. R., solicită admiterea recursului inculpatului, cu consecința reducerii pedepsei și, implicit, respingerea recursului Parchetului, în condițiile susținerile și menținerii acestuia.
Apreciază că memoriul Parchetului este unul spumos, acre merită discutat și arată că acesta este format din două părți: prima parte, cuprinzând analiza teoretică și instituțională prevederilor legale aplicabile oricărui procesul penal, respectiv prevederile art. 72 și 52 Cod penal, iar cea de-a doua parte, care conține niște afirmații personale și generale cu privire la necesitatea stârpirii infracționalității în modul general, cu privire la care evidențiază necesitatea concretizării într-o pedeapsă extrem de exigentă în cauză.
Apreciază că prima jumătate a memoriului este perfect aplicabilă în cauză, în sensul că instanța de recurs, în momentul analizării faptei și persoanei inculpatului, va analiza atent scopul pedepsei ce urmează a fi aplicată. Astfel, consideră că pentru scopul urmărit, respectiv acela de prevenire a săvârșirii de noi infracțiuni s- ar impune reducerea pedepsei de 3 ani și 6 luni aplicată de către prima instanță.
De asemenea, solicită a se avea în vedere și gradul de pericol concret al faptei inculpatului, numărul de zile de îngrijiri medicale de care a necesitat victima, respectiv 1-2 zile de îngrijiri medicale, prejudiciul concret creat în dosar, acela de 1500 de lei, recuperat integral, precum și alte circumstanțe care atenuează sau agravează fapta, cu precizarea că în cauză există circumstanțe care atenuează gravitatea faptei, prev. de art. 74 alin. 2 Cod penal, care au fost reținute de către prima instanță.
Mai solicită, în concordanță cu susținerile procurorului, anterior expuse, coborârea pedepsei raportat la cuantumul de 5 ani și 6 luni al pedepsei rezultante, pe care o apreciază ca fiind foarte împovărătoare.
Raportat la jumătatea a doua a memoriului care face referire la teoriile conspiraționale, la urmărirea neprobată a victimei din autobuz și la gravitatea faptei care s-ar fi putut întâmpla având în vedere răspunsul negativ al părții vătămate consideră că aspectele evidențiate și invocate tangențial și de către procuror au dus la o pedeapsă mult prea mare. Apreciază că această pedeapsă poate fi redusă de către instanța de recurs în condițiile în care pedeapsa rezultantă va include oricum cei 2 ani ai pedepsei anterioare.
În concluzie solicită admiterea recursului și să se dispună reducerea pedepsei aplicate în concret pentru fapta dedusă judecății.
Inculpatul H. I. R., având ultimul cuvânt, solicită reducerea pedepsei, invocă motive de ordin personal și recunoaște faptul că i-a luat telefonul părții vătămate, dar nu recunoaște faptul că ar fi lovit-o pe aceasta.
C U R T E A
Prin sentința penală nr. 1478 din data de 13 decembrie 2012, pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosar nr._ în baza art. 211 al.1,2 lit.b,c C.p. cu aplic art 37 lit a Cp, cu aplicarea art. 74 al 2 si art.76 lit b C.p., a fost condamnat inculpatul H. I. R., fiul lui I. și M., născut la_ în loc. Turda, jud. C., domiciliat în com. Căian, sat Vaida Cămăraș, nr. 372 A, jud. C., posesor al CI seria KX nr. 3., CNP 1., la 3 ani si 6 luni inchisoare.
In baza art.86 ind 4 Cp rap la art 83 Cp s-a revocat suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei de 2 ani inchisoare aplicata prin SP 627/_ a J. i Cj-N ramasa definitiva prin DP 1268/R/_ a C Ap Cj, pedeapsa pe care o cumuleaza aritmetic cu cea aplicata in cauza rezultand pedeapsa de 5 ani si 6 luni inchisoare, pe care inculpatul H. I. R. o va executa in conditiile art.71- art.64 lit.a teza ll Cp.
S-a scăzut din pedeapsa aplicata preventia de la_ la_ si de la_ la zi.
In baza art 350 Cpp s-a menținut starea de arest.
In baza art 118 Cp s-a confiscat de la inculpat suma de 400 lei. In baza art. 14/346 C.pr.pen. s-a luat act ca partea vătămate H.
I., domiciliată în C. -N., str. Năsăud, nr. 16, ap. 61, jud. C., nu s-a constituit parte civila.
In baza art. 191 al.1 C.pen. a fost obligat inculpatul la 600 lei cheltuieli judiciare către stat. Onorariul avocatului din oficiu Berindea
C. E., in sumă de 200 lei, se avansează din FMJ.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin Rechizitoriul nr. 9016/P/2012 din data de_ Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca a dispus trimiterea in judecată, in stare de arest, a inculpatului H.
I. R. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 211 alin.1,2 lit. b,c C.pen. cu aplic. art. 37 lit. a Cod penal, în fapt
reținându-se ca la data de_, în jurul orelor 23.50, la intersecția străzilor A. Saligny și Dorobanților din C. -N., a acostat-o pe partea vătămată H. I. și folosindu-se de acte de violență ce i-au cauzat acesteia leziuni ce au necesitat 2-3 zile de îngrijiri medicale, a deposedat-o de un telefon mobil marca Iphone 4, în valoare de 1.500 lei.
În faza de urmărire penală, situația de fapt a fost probata
prin:
proces-verbal de consemnare a efectuării actelor
premergătoare - f.7
proces - verbal de cercetare a locului faptei și planșa foto - 9-14
planșa foto cu imaginile ce surprind leziunile suferite de partea vătămată - f. 15-17
planșa foto cu geaca inculpatului - f. 18-21
declarațiile părții vătămate H. I. - f. 22-24
certificatul medico-legal nr. 6729/II/a/154 din_ -
f. 25
dovezi privind datele de identificare ale telefonului mobil
sustras - f. 26-27
dovezi primire/predare a telefonului mobil - f. 28-29
declarațiile învinuitului/inculpatului H. I. - R.
- f. 31-32
declarația martorului ocular P. C. - f. 34
declarațiile martorilor Dawson Călin S. și Vitan L.
- f. 35-36
copii de pe contractele de predare/ridicare a telefonului la amanet - f. 39
proces verbal privind convorbirile înregistrate și atașat, în plic sigilat, o copie a suporturilor care conțin înregistrările convorbirilor - f. 44-46
fișa de cazier a învinuitului - f. 59.
În faza de judecată s-au readministrat în parte mijloacele de probă din cursul urmăririi penale, procedându-se la audierea inculpatului, a părții vătămate și la citirea potrivit art. 327 al. 3 C.pr.pen. a declarației date în cursul urmăririi penale de martorul ocular P. C. .
Analizând probatoriul instanța a reținut că la data de_ la Poliția mun. C. -N. a fost înregistrată plângerea părții vătămate H. I. prin care se reclama faptul că în aceeași seară, în jurul orelor 23.50, în timp ce se afla la intersecția străzilor A. Saligny și Dorobanților a fost acostată de către un tânăr necunoscut care, prin exercitarea de violențe, a deposedat-o de telefonul mobil marca Iphone 4, cauzându-i un prejudiciu estimat la suma de 1.500 lei.
În urma cercetărilor efectuate în cauză s-a stabilit faptul că în seara respectivă partea vătămată s-a aflat în Clubul Janis, însoțită de un prieten, împreună cu care a consumat băuturi alcoolice. Cei doi au plecat din club și au urcat, din stația situată pe Bd. 21 Decembrie 1989, în troleibuzul liniei cu nr. 25. Același lucru l-a făcut și inculpatul care a observat că la stația de la Piața Mărăști partea vătămată a coborât singură, prietenul acesteia continuându-și drumul cu troleibuzul.
Văzând acest lucru, inculpatul a coborât la stația următoare cu intenția de a-i sustrage părții vătămate telefonul mobil. Astfel, după ce a coborât, acesta a urmărit-o pe partea vătămată până la intersecția străzilor A. Saligny cu Dorobanților. Ca și diversiune acesta a încercat să intre în vorbă cu partea vătămată și profitând de faptul că aceasta se afla sub influența băuturilor alcoolice, i-a smuls telefonul mobil din mână, în ciuda opoziției din partea acesteia. Partea vătămată a reușit totuși să îl prindă pe inculpat de geacă, iar acesta, pentru a se elibera, a împins-o pe partea vătămată care a căzut și s-a rănit în zona genunchiului drept, reușind totuși să rețină geaca inculpatului. Inculpatul a reușit astfel să fugă de la locul faptei având telefonul asupra sa.
Imediat la fața locului a apărut martorul P. C. care se afla în mașina personală. Conform declarației sale, acesta a observat-o pe partea vătămată în timp ce era căzută și de asemenea a observat un individ care se îndepărta în fugă de la locul faptei. Martorul a pornit împreună cu partea vătămată în căutarea agresorului, însă acesta s-a făcut nevăzut, fapt pentru care cei doi și-au încheiat căutarea și s-au adresat Secției 2 Poliție.
Din cercetări s-a mai stabilit faptul că inculpatul s-a deplasat la o casă de amanet aparținând SC LONCA SRL de pe str. D. Francisc nr. 15, unde a amanetat telefonul pentru suma de 400 lei. În dimineața zilei următoare inculpatul s-a întâlnit cu martorul Vitan L. la magazinul Sora și împreună s- au deplasat la casa de amanet, unde Vitan a achitat cei 400 de lei plus comisionul calculat pentru o zi, după care i-a dat inculpatului suma de 100 lei și încă un telefon mai ieftin, intrând apoi în posesia telefonului Iphone. La rândul său martorul Vitan L. a vândut în aceeași zi telefonul martorului Dawson Călin S. pentru suma de 700 lei, persoană de la care ulterior telefonul a fost recuperat și remis părții vătămate.
Inculpatul H. I. - R. a fost audiat în cauză în prezența apărătorului din oficiu, ocazie cu care acesta a recunoscut faptul că a luat telefonul mobil dar a negat faptul că ar fi agresat-o pe partea vătămată, susținând totodată că nu a observat faptul ca aceasta să fi căzut la pământ în momentul în care el a tras de geacă deoarece a plecat în fugă de la locul faptei.
Din coroborarea probatoriului administrat în cauză a rezultat că inculpatul H. I. - R. i-a sustras telefonul mobil părții vătămate și pentru a se elibera de aceasta a împins-o, partea vătămată căzând și suferind leziuni în zona genunchiului drept ce au necesitat 2-3 zile de îngrijiri medicale, motiv pentru care procurorul a dispus trimiterea sa în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie descrisă anterior.
S-a apreciat de către procuror că gravitatea comportamentului infracțional al inculpatului rezultă pe de o parte din modul și împrejurările în care a fost săvârșite fapta, respectiv sustragerea pe timp de noapte a telefonului mobil de la partea vătămată de sex feminin, despre care putuse lua la
cunoștință că se afla într-o stare de vulnerabilitate datorită consumului de alcool. De asemenea s-a arătat că gravitatea faptei rezultă și din modul de premeditare al faptei, inculpatul coborând din troleibuz după ce a văzut că partea vătămată coborâse singură și a urmărit-o cu scopul declarat de a-i sustrage acesteia telefonul mobil.
Fiind audiat cu ocazia verificării stării de arest inculpatul nu a recunoscut săvârșirea infracțiunii de tâlhărie arătând că nu a folosit violențe anterioare sau ulterioare luării bunului din posesia părții vătămate. A recunoscut însă furtul telefonului mobil aparținând victimei (f.4 dos. inst.).
Fiind audiat în cursul judecății inculpatul și-a menținut poziția de nerecunoaștere a infracțiunii de tâlhărie adoptată în precedent, însă nu a mai recunoscut nici comiterea infracțiunii de furt, încercând să acrediteze ideea că victima, de bună voie, i-ar fi încredințat telefonul mobil pentru ca acesta să cheme un taxi - situație de fapt care ipotetic este tipică pentru infracțiunea de abuz de încredere (f.17 dos. inst.).
Fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlharie, prevăzută de art. 211 alin.1,2 lit. b, c C.pen. cu aplic. art. 37lit. a Cod penal.
Vinovăția inculpatului este dovedită de declarațiile credibile date de către partea vătămată în cursul urmăririi penale și al judecății, de declarațiile date în cursul urmăririi penale de către martorul ocular P. C., de certificatul medico-legal nr. 6729/II/a/154 din_ de la f. 25 d.u.p. și chiar de declarațiile date de inculpat - care se plasează la locul comiterii faptei încercând însă să își reducă contribuția infracțională pentru a obține o încadrare juridică mai favorabilă celei de tâlhărie (în infracțiunea de furt calificat sau în aceea de abuz de încredere).
Împrejurarea că partea vătămată a rămas, ulterior sustragerii bunului, cu haina inculpatului în mâinile sale atestă că nu a existat o încredințare a telefonului mobil de către partea vătămată, că victima a avut o opoziție activă la luarea bunului și că inculpatul a exercitat acte de violență pentru a-și asigura scăparea.
La individualizarea pedepsei ce s-a aplicat inculpatului, instanța a ținut seama de criteriile generale de individualizare a pedepsei prev. de art.72 Cod penal si in acest context de poziția nesincera a acestuia, de gradul mediu de pericol social al faptei săvârșite (care reiese din modul planificat de operare, din valoarea bunului sustras și din numărul de 2-3 zile de îngrijiri medicale de care victima a avut nevoie pentru vindecarea leziunilor suferite), de antecedența penală pentru comiterea unor infracțiuni contra patrimoniului (f.59 d.u.p.), de starea de recidivă postcondamnatorie, de recuperarea prejudiciului.
S-a reținut drept circumstanță atenuantă judiciară contextul comiterii infracțiunii favorizat și de abordabilitatea părții vătămate care, anterior săvârșirii faptei, a acceptat să intre în dialog cu inculpatul - dialog care a reprezentat pretextul apropierii fizice a inculpatului de victimă.
Pentru aceste considerente, instanța, a condamnat inculpatul H. I. - R. la pedeapsa închisorii în durata de 3 ani și 6 luni.
A revocat suspendarea sub supraveghere dispusă prin sentința penală nr. 627/2012 a Judecătoriei C. -N. pe care a cumulat-o aritmetic cu pedeapsa aplicată în cauză și a stabilit pedeapsa rezultantă de 5 ani și 6 luni închisoare pe care inculpatul o va executa în detenție.
A scăzut din pedeapsa aplicata preventia de la_ la_ si de la_ la zi.
In baza art 350 Cpp a menținut starea de arest.
In baza art 118 Cp a confiscat de la inculpat suma de 400 lei.
In baza art. 14/346 C.pr.pen. a luat act ca partea vătămate H. I. nu s-a constituit parte civila întrucât prejudiciul a fost recuperat integral prin restituire.
In baza art. 191 al.1 C.pen. a obligat inculpatul la 600 lei cheltuieli judiciare către stat.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs Parchetul de pe lângă Judecătoria C. N. si inculpatul H. I. R. .
Prin recursul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria C. N. s-a solicitat prin motivele scrise înlăturarea circumstanțelor atenuante arătând că nu se justifică în cauză reținerea lor raportat la circumstanțele reale ale comiterii faptei cât și la circumstanțele personale ale inculpatului. Procurorul de ședință în motivele orale a arătat că personal consideră recursul ca nefondat.
Prin recursul declarat de inculpatul H. I. R. s-a solicitat reducerea pedepsei, inculpatul menținându-și poziția în sensul că nu a agresat-o pe partea vătămată, ci a vrut doar să fugă cu telefonul acesteia.
Recursurile declarate în cauză sunt nefondate.
Instanța de fond a stabilit o stare de fapt conformă cu realitatea, pe baza materialului probator administrat în faza de urmărire penală și în faza de judecată, deși inculpatul nu a recunoscut comiterea infracțiunii. Vinovăția acestuia a fost însă dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă și reiese din declarațiile părții vătămate care au fost constante, din declarația martorului ocular P. C., parțial chiar și din declarațiile inculpatului care nu a negat prezența sa la locul faptei și că a avut intenția de a-i sustrage telefonul părții vătămate, din concluziile medico-legale care atestă existența leziunilor la nivelul genunchiului drept părții vătămate, precum și din planșele foto existente la dosar (f. 17 d.u.p.) care o înfățișează pe partea vătămată imediat după incident.
Cu privire la individualizarea pedepsei, Curtea consideră însă că prima instanță a procedat în mod corect la reținerea de circumstanțe atenuante facultative, respectiv cele prev. de art. 74 al. ultim Cod penal având în vedere gravitatea concretă a faptei, urmările produse (care nu au fost foarte grave, partea vătămată suferind o simplă julitură la genunchi) dar și din perspectiva limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, pedeapsa finală rezultată ca urmare a aplicării prevederilor art. 86/4 Cod penal fiind suficientă ca să contribuie la reeducarea inculpatului și să asigure scopul preventiv cerut de lege.
per a contrario, față de cele de mai sus Curtea consideră că nu se impune sub nicio formă acordarea unui efect mai mare circumstanțelor atenuante și prin urmare recursul inculpatului sub acest aspect va fi respins.
Față de cele sus-expuse, în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b C.pr.pen. Curtea va respinge ca nefondate recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria C. N. si inculpatul H. I.
R. împotriva sentintei penale nr. 1478 din 13 decembrie 2012 a Judecătoriei C. N. .
În baza art. 88 Cod penal va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului H. timpul arestului preventiv, începând cu data de 8 octombrie 2012 și până în prezent si perioada 17 aprilie 2012 - 17
mai 2012.
Se va stabili în favoarea Baroului C. suma de 200 lei ce se va avansa din fondul M. ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu, av. Oprean Patricia.
În baza art. 192 alin. 3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare avansate în recursul Parchetului vor rămâne în sarcina statului.
Potrivit art. 192 alin. 3 C.pr.pen. va dispune obligarea recurentului să plătească în favoarea statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondate recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria C. N. si inculpatul H. I. R. (fiul lui I. și
M., născut la_ în loc. Turda, jud. C., domiciliat în com. Căian, sat Vaida Cămăraș, nr. 372 A, jud. C., posesor al CI seria KX nr. 3., CNP 1. ) împotriva sentintei penale nr. 1478 din 13 decembrie 2012 a Judecătoriei C. N. .
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului H. timpul arestului preventiv, începând cu data de 8 octombrie 2012 și până în prezent si perioada 17 aprilie 2012 - 17 mai 2012.
Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 200 lei ce se va avansa din fondul M. ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu, av. Oprean Patricia.
Cheltuielile judiciare avansate în recursul Parchetului rămân în sarcina statului.
Obligă pe recurent să plătească în favoarea statului suma de
400 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariu avocațial.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 24 ianuarie 2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | ||||
A. | D. | L. M. | B. | M. | R. |
GREFIER,
L. A. S.
Red.A.D.L./dact.L.C.C.
3 ex./_ Jud.fond: L. B.
| ← Decizia penală nr. 160/2013. Tâlhărie | Decizia penală nr. 410/2013. Tâlhărie → |
|---|
