Decizia penală nr. 1372/2013. Tâlhărie
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR._
DECIZIA PENALĂ NR.1372/R/2013
Ședința publică din 22 octombrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE | : V. | V. A. | , judecător |
JUDECĂTORI | : L. | H. | |
: I. | M. | ||
GREFIER | : L. | C. |
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj - reprezentat prin PROCUROR - SEBASTIAN DOBRESCU
S-a luat spre examinare recursul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Turda, împotriva sentinței penale nr.363/_ a Judecătoriei T., pronunțată în dosar nr._, privind pe inculpatul T. D. B., trimis în
judecată prin Rechizitorul nr.1511/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Turda, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prev. și ped. de art. 211 al. 1, al. 2 lit. a,b și c, alin. 2 ind. 1 lit. b Cod penal Cod Penal
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul T. D. B. personal, asistat de apărător ales, av. M. Horea, din cadrul Baroului Cluj, cu delegație avocațială depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, în instanță se prezintă apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpat, av. Torok Pali Erzsebet, din cadrul Baroului Cluj, cu delegație avocațială depusă la dosar, care solicită acordarea onorariului avocațial parțial din oficiu pentru studierea dosarului și prezentarea la termenul de judecată.
Apărătorul inculpatului, depune la dosar o serie de înscrisuri în circumstanțierea inculpatului.
Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursului.
Reprezentantul Parchetului, solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza, să se dispună condamnarea inculpatului la o pedeapsă sporită cu executare în regim de detenție având în vedere că fapta săvârșită de
inculpat prezintă un grad ridicat de pericol social. Astfel, consideră că în cauză nu se impunea reținerea circumstanțelor atenuante și nici coborârea pedepsei sub minimul special.
Apărătorul inculpatului, solicită respingerea recursului parchetului și menținerea în totalitate a hotărârii instanței de fond ca fiind temeinică și legală. Nu contestă că faptele s-au petrecut astfel cum au fost descrise în actul de sesizare însă, solicită a se avea în vedere și comportamentul inculpatului în sensul că acesta s-a reeducat. Astfel, la trei zile de la liberare din penitenciar, acesta și-a susținut examenele de corigență, s-a angajat în câmpul muncii și s-a prezentat la Primăria Turda unde a încheiat un contract de voluntariat pentru a ajuta alte persoane. De asemenea, timpul petrecut în arest a avut un beneficu asupra inculpatului în sensul că acesta a conștientizat gravitatea faptei de care se face vinovat și a înțeles
elementele nocive ale săvârșirii unor fapte de natură penală. Apreciază că instanța de fond a individualizat corect pedeapsa reținând totodată că inculpatul se bucură de suportul familiei care îl ajută să se reintegreze în societate și să înțeleagă că ceea ce a săvârșit a fost o greșeală enormă. Mai mult, acesta și-a manifestat dorința de a absolvi bacalaureatul și a urma cursurile unei facultăți astfel că nu se impune aplicarea unei pedepse privative de libertate. Solicită instanței amânarea pronunțării hotărârii pentru a depune la dosar concluzii scrise.
Inculpatul T. D. B., având ultimul cuvânt, achiesează concluziilor puse de apărătorul său arătând că regretă enorm fapta comisă iar ceea ce a făcut a fost o lecție de viață pentru el.
Instanța, cu privire la cererea apărătorului inculpatului de amânarea pronunțării hotărârii pentru a depune la dosar concluzii scrise, o respinge cu motivarea că susținerile și apărările formulate au fost ample și detaliate.
C U R T E A :
Prin sentința penală nr. 363 pronunțată la data de 9 august 2013 de Judecătoria Turda, în baza art. 211 alin.1, alin.2 lit. a, b, c C. penal, alin. 2 ind. 1 lit. b C. penal, art. 74 lit. a, art. 76 lit. c C. penal, cu aplicarea art. 320 ind. 1 alin.1- 4, 7 C. pr. penală, s-a dispus condamnarea inculpatului T. D. B., arestat preventiv în cauză - fiul lui D. și C. C., născut la data de_, în T., jud. Cluj, cu dom. în T., str. M., nr. 16, apt. 71,jud. Cluj, CNP 1., necăsătorit, fără antecedente penale, în prezent deținut la Penitenciarul Gherla pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, la pedeapsa închisorii în cuantum de 4 ani.
În baza art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.
64 lit.a teza a II-a Cp pe durata executarii pedepsei principale.
În baza art. 86 ind. 1 C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe un termen de încercare de 7 ani
calculat conform art. 86 ind.2 alin 1 si 2 rap. la art. 82 alin. 3 C. pen.
În baza art. 86 ind. 3 Cod penal, s-a dispus ca pe durata termenului de încercare inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte, la datele fixate, la S. de probațiune din cadrul T. uluiCluj; b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.
În baza art. 71 alin.5 C. pen. s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.
În baza art. 359 C. pr. pen., s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 86 ind. 4 rap. la art. 83 C. pen. referitoare la cazurile de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
În baza art. 350 alin. 3 C. pr. penală, s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului dacă nu e arestat în altă cauză.
În baza art. 88 C. penal, s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive de la_ la_ .
S-a constatat că nu s-au formulat pretenții civile în cauză.
In baza art. 191 alin. 1 C.pr.pen. a fost obligat inculpatul la plata către stat a sumei de 550 lei, din care suma de 50 lei onorariu parțial av. oficiu A. P. a se va avansa din FMJ.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut în fapt următoarele:
În noaptea de_, în jurul orei 03.00, după ce în prealabil se întâlnise cu martorul Ceclan, inculpatul T. D. B. s-a deplasat singur în zona unde se afla sala de jocuri de pe str. Lianelor din T. și-a schimbat hainele, după care și-a acoperit fața cu un fular și o pereche de ochelari, și-a tras o pereche de mănuși pe mâini și înarmat cu un cuțit a pătruns în interiorul sălii de jocuri.
Aici, inculpatul i-a solicitat prin amenințări părții vătămate F. S. I., care era singură la acea oră în sala de jocuri, să-i dea banii și să deschidă ușa seifului, partea vătămată comunicându-i că nu are cheile de la acesta.
Inculpatul a observat cheile de la seif, i-a solicitat părții vătămate să deschidă seiful, amenințând-o totodată cu moartea. Partea vătămată i-a spus că nu cunoaște modul de deschidere a seifului.
Văzând că nu are sorți de izbândă, inculpatul T. D. B. a sustras de pe tejghea un telefon mobil marca Nokia și un pachet de țigări marca Kent, bunuri ce aparțineau părții vătămate F. S. I., părăsind incinta sălii.
Inculpatul s-a schimbat de hainele pe care le avea asupra sa și le-a introdus într-un rucsac, pe care ulterior l-a aruncat în râul Arieș.
În aceeași noapte, în jurul orei 04.00, inculpatul T. D. B. s-a întâlnit cu martorul Ceclan Octavian G., comunicându-i acestuia că este supărat întrucât în sala de jocuri nu a găsit decât țigări, oferindu-i și martorului 4 țigarete marca Kent.
În data de_, la indicațiile inculpatului T. D. B., cu privire la locul unde se găsește telefonul sustras, concubinul mamei sale, martorul Mureșan
M. a predat lucrătorilor de poliție telefonul sustras de către inculpat.
Cu ocazia audierii sale, martora F. S. I. a arătat că prin folosirea de amenințări, având un cuțit în mână și cu fața mascată, inculpatul T. D. B. i-a sustras telefonul mobil și pachetul de țigări, după ce anterior solicitase deschiderea seifului cu bani.
Cu ocazie audierii sale inculpatul a recunoscut comiterea faptei întocmai situației descrise anterior, ajutând organele de poliție să recupereze telefonul sustras.
În ce privește analiza stării de fapt indicate în rechizitoriu și recunoscută de inculpat conform procedurii reglementate de art. 320 ind. 1 C. pr. penală, instanța, examinând-o prin raportare la prevederile legale incidente, inclusiv cele ale art. 63 alin.2 privitor la aprecierea probelor, a constatat că este susținută de probele administrate în cursul urmăririi penale așa cum au fost expuse anterior, neexistând inadvertențe sub acest aspect, concluzia fiind în sensul că inculpatul a comis infracțiunea pentru care a fost trimis în judecată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs PARCHETUL DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA TURDA solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza să se dispună condamnarea inculpatului la o pedeapsă sporită, în regim de detenție.
În motivarea recursului s-a arătat că pedeapsa aplicată este netemeinică atât în ce privește cuantumul pedepsei cât și a modalității de executare, având în vedere pericolul deosebit al faptei.
Recursul declarat în cauză este fondat.
În baza probelor administrate în cauză s-a reținut o corectă stare de fapt, dându-se acesteia o încadrare juridică corespunzătoare, vinovăția inculpatului fiind stabilită în afara oricărui dubiu.
Pedeapsa aplicată inculpatului a fost în mod corect individualizată în raport de criteriile prev. de art. 72 Cod penal, în ce privește cuantumul acesteia, o pedeapsă de 4 ani închisoare fiind în măsură să asigure realizarea scopului prevăzut de art. 52 Cod penal.
Pentru a-și putea îndeplini funcțiile care-i sunt atribuite în vederea realizării scopului său și al legii, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii (privativă sau neprivativă de libertate) și duratei, atât gravității faptei și potențialului de pericol social pe care îl prezintă, în mod real persoana infractorului, cât și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența pedepsei.
Funcțiile de constrângere și de reeducare, precum și scopul preventiv al pedepsei, pot fi realizate numai printr-o justă individualizare a sancțiunii, care să țină seama de persoana căreia îi este destinată, pentru a fi ajutată să se schimbe, în sensul adaptării la condițiile socio-etice impuse de societate.
Așa fiind, inculpatul trebuia să știe că, pe lângă drepturi, are și o serie de datorii, obligații, răspunderi, care caracterizează comportamentul său în fața societății.
Sub aspectul individualizării pedepsei în speță, trebuie efectuată o justă adecvare cauzală a criteriilor generale prevăzute de art. 72 C. pen., ținându-se cont de gradul de pericol social, în concret ridicat al faptelor comise, agravat de circumstanțele reale ale săvârșirii ei, dar și de circumstanțele personale ale inculpatului, care a avut o atitudine sinceră cu privire la faptele comise.
Exemplaritatea pedepsei produce efecte atât asupra conduitei infractorului, contribuind la reeducarea sa, cât și asupra altor persoane care, văzând constrângerea la care este supus acesta, sunt puse în situația de a reflecta asupra propriei lor comportări viitoare și de a se abține de la săvârșirea de infracțiuni.
Fermitatea cu care o pedeapsă este aplicată și pusă în executare, intensitatea și generalitatea dezaprobării morale a faptei și făptuitorului, condiționează caracterul preventiv al pedepsei care, totdeauna, prin mărimea privați unii, trebuie să reflecte gravitatea infracțiunii și gradul de vinovăție a făptuitorului.
Cu toate acestea, instanța de fond a apreciat greșit că scopul pedepsei poate fi realizat și fără executarea efectivă a acesteia, dispunând suspendarea sub supraveghere a executării acesteia, în condițiile art. 86/1 și următoarele Cod penal.
Curtea reține că inculpatul a comis o infracțiune cu un grad de pericol social ridicat, având în vedere modul și mijloacele de comitere a faptei, scopul urmărit, împrejurările în care fapta a fost comisă, urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, precum și persoana și conduita inculpatului.
Or, în raport de aceste împrejurări, Curtea apreciază că scopul pedepsei poate fi realizat numai prin executarea efectivă a acesteia.
Așa fiind, în temeiul art. 385/15 pct. 2 lit. d C.pr.penală, Curtea va admite recursul parchetului, va casa hotărârea atacată în parte, în ceea ce privește modalitatea de executare și rejudecând în aceste limite, va face aplicarea art. 71 rap.la art. 64 lit.a teza a-II-a Cod penal, deducând din pedeapsa aplicată perioada_ -_, menținând restul dispozitiilor hotărârii atacate.
Văzând și dispozițiile art. 192 pct. 3 C.pr.penală
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Admite recursul declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA TURDA împotriva sentinței penale nr. 363 pronunțată la 9 august 2013 de Judecătoria Turda, pe care o casează în parte, numai în ce privește modalitatea de executare si rejudecând în aceste limite:
Înlătură aplicarea art. 86 ind. 1 si următoarele Cod penal dispunând executarea pedepsei cu privare de libertate.
Face aplicarea art. 71 raportat la art. 64 lit.a teza a-II-a Cod penal. Deduce din pedeapsa aplicata perioada 18 iunie - 9 august 2013.
Menține restul dispozițiilor hotărârii atacate.
Stabilește în favoarea Baroului Cluj 100 lei onorariu parțial ce va fi suportat din fondurile MJ.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Definitivă.
Pronunțată în ședință publică din 22 octombrie 2013 .
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
V. V. A. L. H. I. M.
GREFIER,
L. C.
Red.V.V.A./_ .
Dact.H.C./4 ex./_ . Jud.fond: V.M.B. .
| ← Decizia penală nr. 319/2013. Tâlhărie | Decizia penală nr. 1527/2013. Tâlhărie → |
|---|
