Decizia penală nr. 1085/2013. Șantaj
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR. _
DECIZIA PENALĂ NR. 1085/R/2013
Ședința secretă din 05 septembrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE | : A. | D. L., judecător |
JUDECĂTORI | : M. | R. |
: M. | Ș. | |
G.: L. | A. | S. |
Ministerul Public reprezentat prin AURELIA SLABU - procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C.
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul B. Ș. împotriva sentinței penale nr. 967 din data de 18 aprilie 2013 pronunțată în dosar nr._ al J. ecătoriei B. -M., acesta fiind trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă J. ecătoria B. -M., dat în dosar nr. 2438/P/2011, pentru săvârșirea infracțiunilor de șantaj calificat, prev. de art.
194 alin. 2 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și răspândire de materiale obscene, prev. de art. 325 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
La apelul nominal efectuat în ședință publică se constată că se prezintă pentru inculpatul B. Ș., apărător desemnat din oficiu, avocat Petre C. A.
, din cadrul Baroului C., cu delegație la dosar ( f. 14, 18 ), lipsă fiind inculpatul
B. Ș. și partea vătămată H. I. L. . Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei, după care,
Se aduce la cunoștința părților faptul că s-a formulat în cauză o declarație de abținere de către dna judecător M. B., care a fost soluționată în sensul admiterii acesteia și, prin urmare, completul a fost întregit cu dna judecător M. Ș., conform planificării de permanență.
Curtea, având în vedere obiectul cauzei, pune în discuție oportunitatea declarării ședinței secrete în temeiul prevederilor art. 292 Cod procedură penală.
Reprezentanta M. ui P. solicită admiterea cererii.
Apărătorul din oficiu al inculpatului B. Ș. formulează aceeași poziție de neoponență.
Având în vedere natura și obiectul prezentei cauzei, instanța declară ședință secretă și dispune ca cei care nu au legătură cu cauza să părăsească sala de ședință, urmând a fi rechemați ulterior dezbaterilor.
Nefiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul din oficiu al inculpatului B. Ș., referitor la latura penală, susține că în concluziile scrise depuse de către apărare la dosarul cauzei se menționează cu privire la infracțiunea prev. de art. 325 Cod penal lipsa laturii obiective, respectiv lipsa îndeplinirii condițiilor care presupun deținerea în vederea răspândirii de materiale obscene. Astfel, raportat la această infracțiune
arată că scopul special pe care legea îl reclamă pentru ca această infracțiune să existe, este corelat cu latura subiectivă, respectiv intenție directă și constă în răspândirea sau deținerea materialelor în vederea răspândirii. Consideră că atât timp cât nu s-a demonstrat că inculpatul ar fi intenționat să distribuie acele materiale, respectiv fotografii, se poate aprecia lipsa scopului special și nu neapărat lipsa laturii obiective în modalitatea alternativă a deținerii, urmând a fi în mod evident înlăturată intenția directă. În sensul redat, susține că infracțiunea nu există și reiterează cererea apărării de la fondul cauzei de achitare a inculpatului, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. a din Codul de procedură penală sau litera d, respectiv lipsa unui element constitutiv al infracțiunii.
În ipoteza contrară, raportat la textul de incriminare, care prevede pedeapsa amenzii alternativ cu cea a închisorii, chiar și la prezența unui concurs de infracțiuni în care s-au pronunțat specii diferite de pedeapsă, solicită să se dispună condamnarea inculpatului la plata unei amenzi penale.
Cu privire la infracțiunea de șantaj arată că nu își însușește concluziile apărătorului de la fondul cauzei, în sensul că infracțiunea este lipsită de un element constitutiv, însă solicită a se avea în vedere concluziile referatului de evaluare și atitudinea de recunoaștere și colaborare a inculpatului și să se dispună diminuarea cuantumul pedepsei de 1 an și 4 luni, cu aplicarea de circumstanțe atenuante.
De asemenea, solicită și menținerea modalității de executare, iar cu privire la latura civilă a cauzei, în măsura în care se va considera că nu este vorba despre o îmbogățire fără justă cauză, solicită să se dispună acordarea daunelor morale părții civile într-un cuantum care să fie apreciat raportat la suma solicitată și, respectiv cea primită prin dispozitivul sentinței penale recurate, precum și la practica instanțelor în materia daunelor morale, care sunt foarte greu de cuantificat.
În concluzie, reiterează cererea de achitare a inculpatului cu privire la săvârșirea infracțiunii de răspândire de materiale obscene și solicitarea subsidiară de aplicare a unei amenzi penale în ipoteza contrară, precum și diminuarea, conform art. 76 Cod penal, având în vedere reținerea de circumstanțe atenuante - art. 74 lit. a Cod penal pentru infracțiunea de șantaj.
Totodată, solicită să se dispună și acordarea onorariului din oficiu.
Reprezentanta M. ui P. referitor la infracțiunea de răspândire de materiale obscene, conform art. 325 din Codul penal și solicitarea de achitare pentru lipsa laturii subiective și anume a scopului special, care este cerut de legiuitor opinează că la analizarea vinovăției inculpatului se impune și analizarea strânsei legături subiective dintre cele două infracțiuni care au fost comise de inculpat, acestea neputând fi analizate separat, fiind într-o strânsă legătură, chiar o interdependență. Astfel, susține că s-a dovedit că cele două părți, respectiv inculpatul și partea vătămată, au avut o relație, care a fost reluată în cursul lunii aprilie a anului 2011, când partea vătămată a fost de acord să pozeze nud, precum și în anumite poziții indecente. În continuare, susține că, la dosar, există CD-ul cu partea vătămată fotografiată în poziții indecente, procesele- verbale de transpunere a convorbirilor, procesul-verbal de percheziție informatică, precum și declarațiile martorilor audiați în cauză în sensul că partea vătămată, în mod concret, era speriată de faptul că toate fotografiile pot ajunge în public. De altfel, apreciază ca fiind doveditoare chiar și poziția inculpatului de recunoaștere, de la dosar, la fila nr. 19, respectiv declarația acestuia conform căreia "de frică a întreținut relațiile sexuale";. Cu alte cuvinte, apreciază că acele poze au existat și au fost deținute în scopul răspândirii, nefiind necesar, din punct de vedere juridic, ca răspândirea să fi avut loc efectiv, ci doar
să existe un potențial al ajungerii în public. Astfel, indică chiar apărarea inculpatului la instanța de fond, care a fost în sensul că acele căi de comunicație, respectiv pe yahoo messenger și facebook, puteau fi accesate doar de anumite persoane, dar reiterează faptul că răspândirea nu trebuia să se producă efectiv, fiind necesar doar ca să fie un potențial al răspândirii.
De asemenea, susține că s-a dovedit faptul că partea vătămată a fost constrânsă și opinează că sunt întrunite elementele constitutive, sens în care solicită respingerea recursului.
C U R T E A
Prin sentința penală nr. 967 din_ pronunțată de J. ecătoria B. -M. în dosar nr._ în temeiul art. 345 alin. 2 Cod procedură penală, a fost condamnat inculpatul B. Ș. având CNP 1., fiul lui Ș. și A., născut la data de_, în loc. Sighetu-Marmației, jud. Maramureș, cetățean român, student, stagiul militar nesatisfăcut, administrator societate comercială, domiciliat în loc. B., nr. 1076/A. fără antecedente penale, pentru săvârșirea
infracțiunilor de:
șantaj în formă calificată, prev. de art. 194 alin. 2 Cod penal, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, și reținerea art. 74 lit. a Cod penal rap. la art. 76 lit. d Cod penal, la pedeapsa de 1 an și 4 luni închisoare;
răspândire de materiale obscene prev. de art. 325 Cod penal, și reținerea art. 74 lit. a Cod penal rap. la art. 76 lit. e Cod penal, la pedeapsa de 3 luni închisoare.
În temeiul art. 33 lit. a rap. la art. 34 lit. b Cod penal, s-au contopit pedepsele de mai sus în pedeapsa cea mai grea de 1 an și 4 luni închisoare.
În baza art. 81, 82 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 3 ani și 4 luni, ce urmează a se calcula de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, și conform art. 359 alin. 1 Cod procedură penală, i s-a atras atenția inculpatului asupra disp. art. 83 Cod penal a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
În temeiul art. 88 Cod penal s-a dedus din pedeapsa rezultantă aplicată mai sus, durata reținerii inculpatului de 24 ore, din data de_ orele 16:50 până la_ orele 16:50.
În temeiul art. 71 alin. 1 Cod penal, i s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza II Cod penal și, în baza art. 71 alin. 5 Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii, se suspendă și executarea pedepselor accesorii.
În temeiul art. 118 alin. 1 lit. b Cod penal rap. la art. 109 alin. 4 Cod procedură penală, s-a dispus confiscarea de la inculpat a bunului mobil: Hard Disk marca Seagate Momentus 250 GB seria 5RG53ZM6 din cadrul Laptop-ului marca Asus, negru, ridicat conform dovezii din_ (f. 30 d.u.p.).
În baza art. 109 alin. 5 Cod procedură penală, s-a dispus restituirea către inculpat cu obligația acestuia de a le păstra până la soluționarea definitivă a cauzei, a următoarelor bunuri mobile ridicate cu titlu de probe:
Laptop marca Asus, model X56V, culoare negru, seria 8990AS538461395 și cablului de alimentare, cu excepția Hard Disk-ului marca Seagate Momentus 250 GB seria 5RG53ZM6 confiscat;
card de memorie marca Kingston, de 2 GB, seria 30989- 001.A00LF138411A;
10 CD-uri din care: 6 marca Verbatim, 3 marca Kaufland Clasic, 1 cu muzică Profi;
2 DVD-uri din care: 1 marca Aone și 1 având inscripția "World of Goo";;
1 stick de memorie, marca Kingstone, de 8 GB, seria nr. 9904286- 428.A00LF;
3 CD-uri marca Kaufland Clasic ridicate conform dovezii din_ (f. 30 d.u.p.).
În temeiul art. 14 Cod procedură penală rap. la art. 998-999 Cod civil, s-a admis în parte acțiunea civilă și în consecință a fost obligat inculpatul la plata despăgubirilor civile în sumă de 13.000 lei reprezentând daune morale, către partea civilă H. I. L., domiciliată în loc. D., nr. 209, jud., Maramureș, și reședința în B. M., str. V., nr. 76/48, jud. Maramureș.
În temeiul art. 191 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul la cheltuieli judiciare în favoarea statului în sumă de 700 lei din care 200 lei reprezintă onorariul apărătorului din oficiu Goron A. în faza de urmărire penală.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin Rechizitoriul nr. 2438/P/2011 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Baia Mare a fost trimis în judecată inculpatul B. Ș. cu datele personale menționate în dispozitivul sentinței, pentru comiterea infracțiunilor șantaj, prev. de art. 194 alin. 2 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și răspândire de materiale obscene, prev. de art. 325 Cod penal cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
Starea de fapt, rezultă din probele administrate în faza de urmărire penală, respectiv: declarația părții vătămate H. I., procesul verbal de ridicare de la inculpat a unor bunuri( laptop, cd-uri, cartelă de memorie, dvd-uri, aparat foto, proces verbal restituire aparat foto, proces verbal de ridicare CD de la victimă, transpunerea în format material scris a conținutului unor convorbiri în mediu informatic prin folosirea softului "yahoo messenger"; și stocate automat de acest soft, proces verbal de efectuare a unei percheziții în mediu informatic, declarațiile martorilor Boga I. M., P. B., Bala G., declarațiile inculpatului.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri și proba testimonială.
Trecând la soluționarea cauzei, în baza probatoriului administrat în faza de urmărire penală și readministrat în faza de judecată, instanța a reținut în fapt următoarele:
Din declarațiile persoanei vătămate și a inculpatului reiese că, în perioada 2007 - 2009, partea vătămată H. I. L., în vârstă de 23 de ani, a avut o relație amoroasă cu inculpatul B. Ș. . Aceștia doi s-au despărțit la începutul verii anului 2009. Ulterior, în aceeași vară, cei doi au reluat relația pentru o scurtă perioadă de timp (mai puțin de o lună), după care s-au despărțit din nou. Și după această a doua despărțire, inculpatul a continuat să caute victima prin mijloace informatice (softul yahoo messenger), cerându-i o nouă împăcare. I.D. - ul messenger folosit de persoana vătămată este "flore_01@yahoo.com, cel folosit de inculpat stefan8824@yahoo.com.
În anul 2010, cei doi au comunicat mai rar prin intermediul internetului, însă inculpatul nu a mai insistat cu privire la reluarea relației amoroase cu partea vătămată H. I. .
Cu ocazia sărbătorilor de C. de la finele anului 2010, cei doi s-au întâlnit întâmplător în municipiul Sighetu Marmației, moment după care inculpatul și-a reluat comunicările prin internet cu victima, de data aceasta având scopul declarat de a relua relațiile amoroase cu aceasta. Scopul ce-l anima pe inculpat nu a fost atins, însă comunicările pe internet între cei doi au continuat cu o intensitate fluctuantă.
Astfel, în luna aprilie a anului 2011, în apropierea sărbătorilor pascale, cei doi au comunicat din nou prin intermediul softului Yahoo Messenger, ocazie
folosită de inculpat pentru a încerca împăcarea cu persoana vătămată. De data aceasta, victima infracțiunii a cedat insistenței inculpatului B. Ș. și a fost de acord cu reluarea relației amoroase. Ba mai mult, după acceptul lui H. I. L.
, din cauza distanței ce-i despărțea pe cei doi, inculpatul sub pretextul unor sentimente de dor, i-a cerut victimei să se dezbrace și să capteze prin intermediul webcam-ului imaginile ce o înfățișau pe aceasta în ipostaze nud. Victima a acceptat, profitând și de faptul că era în acele momente singură în cameră și astfel aceste imagini erau transmise în timp real către calculatorul inculpatului prin intermediul softului yahoo messenger.
La rândul său, inculpatul a folosit camera web ce era montată pe calculatorul său pentru a capta și ulterior transmite imagini, prin intermediul aceluiași soft către calculatorul persoanei vătămate, imagini care însă nu aveau conotație sexuală, ci doar arătau că inculpatul se află în camera sa de căminul studențesc din Sighetu Marmației.
Victima, a acceptat să se dezbrace complet și să transmită astfel imagini către inculpat în care să fie captate cu acuratețe zonele sale intime. În unele dintre imagini victima apare ca efectuând gesturi obscene, introducându-și degete în vagin. Aceste imagini îi dezvăluiau și identitatea (se observa fața victimei).
Toate aceste transmisii de date de la calculatorul victimei către cel al inculpatului prin intermediul softului yahoo messenger, au fost captate de acesta de pe urmă și transformate electronic în imagini statice (fotografii) prin intermediul unui soft atașat Windows 7. Aceste fotografii, au fost găsite cu ocazia cercetării mijloacelor de stocare a datelor informatice, ridicate de la inculpatul B. Ș. cu ocazia efectuării unei percheziții domiciliare la data de_ (f. 33-34, 35 d.u.p.).
Ulterior, după o întâlnire în localitatea D., jud. Maramureș, inculpatul nu a mai căutat partea vătămată, ba mai mult, a demarat o nouă relație amoroasă cu o altă persoană de sex feminin. Victima a cerut explicații prin intermediul unei comunicații "2sms";, însă inculpatul nu a răspuns.
La data de_, inculpatul a trimis un mesaj "Yahoo messenger";, mesaj care a rămas cu statutul de mesaj offline, din cauza faptului că victima nu era conectată la acest soft în momentul transmiterii lui de către inculpat. Prin mesaj, inculpatul îi spunea victimei că are să îi arate ceva. În data de_, victima a răspuns, întrebând ce are să îi arate pe inculpat, la care acesta din urmă nu a dorit să îi de-a detalii la acel moment, arătându-se ocupat.
La data de_, în timp ce victima se afla în localitatea D., la domiciliul său și comunica prin internet cu inculpatul, acesta i-a dezvăluit pentru prima dată că, a captat imaginile trimise de aceasta în luna aprilie a anului 2011 prin intermediul softului yahoo messenger. Mai mult, i-a spus că dacă nu este de acord să întrețină relații sexuale cu el, o să dea în vileag aceste poze. Aceste amenințări repetate cu darea în vileag a acelor fotografii au culminat prin aceea că, inculpatul i-a arătat victimei, că modalitatea de publicare a pozelor se va efectua prin intermediul rețelei de socializare "Facebook";, unde, astfel a creat un cont privat sub identitatea - i.d. "loredana desești hoban";.
La acest cont deschis pe rețeaua de socializare facebook, în primă instanță avea acces doar inculpatul și victima prin intermediul unui link trimis de primul acesteia. Ulterior accesul pe site (profil) se putea face prin intermediul unor invitații făcute de creatorul profitului (inculpatul), către alți utilizatori ai rețelei. Aceștia de pe urmă printr-o simplă operațiune de acceptare (clink), deveneau prieteni în rețeaua de socializare cu persoana cu i.d. mai sus arătat, paginii de la care au primit invitația "loredana desești hoban";, fără a ști cine este creatorul acesteia, astfel păstrându-se impresia că victima este cea care are
controlul acestui profil privat, deci cea care postează imaginile pe acest profil de bunăvoie (f. 36 d.u.p.)
Pentru a fi cât mai convingător, inculpatul a postat pe acel profil câteva fotografii în care victima apare în ipostaze nud (6-7 fotografii conform declarației victimei, 3 fotografii conform declarației inculpatului) și i-a trimis un link de acces acesteia pentru a o convinge că constrângerea este serioasă și că iminența dării în vileag a faptelor anterioare (fotografii) este reală. Victima a vizualizat acele fotografii postate.
Cu aceeași ocazie, inculpatul i-a cerut victimei să realizeze câteva fotografii cu sânii ei, însă o poză efectuată i-a fost, doar arătată prin camera web, fără a fi transmisă virtual, din lipsa cablului de date care ar fi făcut posibilă trecerea de la telefonul mobil care captase și stoca fotografiile, la calculatorul pe care era instalat softul de transmitere a datelor atașat yahoo messenger-ului.
În urma presiunii evidente create asupra psihicului victimei în fața iminenței creării unei situații înjositoare ca urmare a posibilității dării în vileag a acelor fapte, aceasta a cedat și a fost de acord să se întâlnească cu inculpatul, pentru a-i satisface acestuia dorințele de natură sexuală, a doua zi. Inculpatul îi promisese anterior, că dacă este de acord cu doleanțele sale va șterge imaginile stocate, despre care am făcut vorbire.
La data de_, inculpatul a ajuns la domiciliul victimei în jurul orei 14:00. Aceasta s-a urcat în automobilul VW Passat cu nr. de înmatriculare MM - 24 - FAN, condus de inculpat și împreună cei doi s-au deplasat pe drumul ce duce spre municipiul B. M. . Ajunși în zona pasului Gutâi, au intrat pe un drum forestier, unde sub imperiul constrângerii morale l-a care a fost expusă și cu frica dezvăluirii imaginilor obscene victima a fost de acord să întrețină relații sexuale cu inculpatul.
În data de_, inculpatul a contactat din nou victima și i-a cerut să întrețină acte sexuale cu el, fără a o amenința spunându-i în mod fals că a șters pozele în care apărea ea.
În data de_, acesta a contactat iarăși victima interesându-se unde se afla, fără a-i cere nimic altceva.
În data de_ în momentul în care victima se afla în căminul studențesc unde era cazată din municipiul B. M., inculpatul prin intermediul internetului i-a cerut lui H. I. L. să se dezbrace în fața camerei web care-i trimitea imagini. Din cauza faptului că victima nu se afla singură în cameră nu a fost de acord, motiv pentru care a primit amenințări din partea inculpatului. Colegele victimei, au observat că aceasta este speriată și ulterior au aflat ce calvar trăiește colega lor ( f. 24-25 d.u.p.). Inculpatul a continuat prin a-i dezvălui victimei preferințele sexuale și i-a cerut acesteia să facă poze, ale zonelor intime cu telefonul mobil și să le trimită lui. În cazul unui refuz, inculpatul a reiterat amenințarea cu darea în vileag a fotografiilor captate în aprilie 2011. Mai mult, inculpatul a început din nou să posteze pe pagina de facebook cu i.d.
"loredana desești hoban";, poze cu conținut obscen ale victimei. Astfel, victima s-a deplasat la toaletă unde a făcut cu telefonul mobil 3 fotografii ale zonelor sale intime și i le-a trimis inculpatului prin intermediul yahoo messenger, de această dată probabil având la dispoziție un cablu de date.
Nefiind satisfăcut, inculpatul i-a mai cerut două poze victimei, însă de această dată, a solicitat ca aceasta să își introducă în organul genital trei degete și apoi un obiect. Victima în fața presiunii a fost de acord, a efectuat și trimis și aceste fotografii.
În continuare, inculpatul i-a comunicat victimei că ajunge în B. M. și că vrea să se întâlnească cu ea, solicitându-i să poarte fustă, fără lenjerie intimă, informând-o că va fi însoțit de încă un băiat.
Astfel, cei doi s-au întâlnit în noaptea de 20/_ în zona căminului studențesc unde locuia victima, s-au deplasat pe dealul cunoscut sub denumirea
"Usturoiul"; cu mașina, unde au întreținut raporturi sexuale. Inculpatul nu a fost însoțit de altcineva. Victima a arătat că și aceste raporturi sexuale au fost consimțite de către ea sub imperiul amenințării cu darea în vileag a pozelor obscene pe care le avea în posesie inculpatul.
O mare parte din discuțiile prin intermediul yahoo messenger dintre inculpat și H. Ilean L. sunt redate în scris la dosar (f. 37-97 d.u.p.) după ce au fost memorate automat de softul folosit de cei doi, fiind pe alocuri evidente amenințările cu un rău făcute de inculpatul B. Ș. la adresa victimei și modul în are aceasta a resimțit hărțuirea la care a fost supusă (ex. f. 37, 38, 39, 40, 44, 58, 60, 61, 77 d.u.p.). În plus acesta o amenință pe persoana vătămată că va posta imaginile și site-ul de socializare "Hi 5"; și pe site-ul "Youtube"; acesta din urmă având acces nelimitat al publicului (f. 46, 60 d.u.p.). De asemenea la f. 55, 59, 99 d.u.p., apare cererea inculpatului de a participa și un terț la actele sexuale ce le dorea cu victima.
Fiind audiat, inculpatul inițial a negat cele petrecute, însă ulterior în faza de urmărire penală, a recunoscut comiterea faptelor astfel cum au fost descrise mai sus.
Vinovăția inculpatului este dovedită, în raport de cele mai sus, prezentate, conform înscrisurilor existente în dosarul de urmărire penală, recunoscută de altfel și de inculpat, prin declarațiile date în faza de urmărire penală și nuanțat în fața instanței.
În drept:
1. Fapta inculpatului B. Ș., care începând cu data de_, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în mod repetat, a amenințat pe H. I. L. cu postarea pe internet (site de socializare "Facebook";, Hi 5 și pe site-ul Youtube";) a unor imagini compromițătoare pentru aceasta, în care în mod explicit victima apărea în ipostaze obscene, cu scopul de a obține în mod injust de la partea vătămată, pentru el, foloase de natură sexuală, favoruri pe care le-a obținut în data de_ și 20/_, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de șantaj, prev. de art. 194 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, faptă pentru care instanța i-a aplicat acestuia pedeapsa de 1 an și 4 luni închisoare.
Infracțiunea de șantaj în formă calificată presupune constrângerea unei persoane, prin amenințare cu darea în vileag a unei fapte reale sau imaginare, compromițătoare pentru persoana amenințată, să facă sau să sufere ceva, daca fapta este comisa pentru a dobândi în mod injust un folos pentru sine sau pentru altul.
Având în vedere modul în care legiuitorul definește infracțiunea de șantaj rezultă că, de esența acestei fapte penale aste atingerea adusă libertății psihice a persoanei căreia infractorul, cu intenție directă, în funcție de scopul ilicit urmărit, și anume obținerea unui folos injust, îi induce o stare de temere, de neliniște, cu alte cuvinte comiterea acestei fapte se soldează întotdeauna cu o lezare a libertății psihice, ca efect al amenințărilor sau violentelor exercitate de
inculpat pentru a o determina să facă, să nu facă ceva, să dea, sau să sufere ceva.
În principal, obiectul juridic al infracțiunii, îl constituie relațiile sociale ale căror existență și normală desfășurare, sunt condiționate de manifestarea nestingherita a libertății psihice a persoanei contra faptelor de îngrădire a posibilităților sale de a acționa după voia sa, fără să fie constrânsă prin amenințare.
Amenințarea-constrângerea, ca formă alternativă de realizare a elementului material al infracțiunii de șantaj, în cauză a fost ținând cont de probatoriul administrat, raportat și la conduita/atitudinea victimei, aptă, să inspire temere, să suprime ori să restrângă libertatea sau capacitatea de decizie asupra persoanei asupra căreia s-a exercitat.
Amenințarea a fost explicită, inculpatul indicând precis răul pe care i-l produce persoanei amenințate respective postarea pe internet, a fotografiilor cu caracter obscen vizând partea civilă.
Prin urmare, nu este relevant dacă scopul ilicit urmărit s-a produs sau nu, întrucât infracțiunea fiind comisivă și instantanee, de pericol, iar nu de rezultat, se consumă în momentul săvârșirii cu intenție a acțiunii de constrângere.
Analizând probele administrate în cauză, analiza evidențiată mai sus, potrivit principiilor consacrate în art. 1, art. 3 și art. 63 alin. 2 Cod proc. pen., privitor la scopul procesului penal, aflarea adevărului și modalității de apreciere a probelor, denotă că inculpatul a comis fapta imputată, care întrunește obiectiv și subiectiv, elementele infracțiunii de șantaj prev. de art. 194 alin. 2 Cod penal, în formă continuată (2 acte materiale).
Prin urmare, acțiunea inculpatului de constrângere a fost de natură să îi suprime sau să îi restrângă libertatea sau capacitatea de autodeterminare a părții vătămate, prin chiar modul de săvârșire a faptei (convorbiri telefonice, discuții în mediul virtual, mesaj telefonic raportat la conținutul amenințării, cu divulgarea prin asigurarea posibilității de accesare a imaginilor cu caracter obscene, de către alte persoane cu ajutorului unui link pe rețeaua Facebook, respectiv pe alte rețele precizate de inculpat) așa încât să o silească la conduita impusă de inculpat - întreținerea relațiilor sexuale, în schimbul păstrării informațiilor/imaginilor compromițătoare și nedivulgarea acestora către terțe persoane).
Așa fiind, este cert că partea vătămată a suferit o presiune psihică, din chiar urmarea produsă - acceptul întreținerii relațiilor sexuale ulterioare, pentru obținerea cărora inculpatul a recurs la un scop injust.
Separat de cele ce preced, pentru existența infracțiunii de șantaj în modalitatea constrângerii morale, nu este neapărat necesar ca partea vătămată să-și exteriorizeze temerea, pentru a face dovada unei presiuni psihice exercitate asupra sa, aceasta putând manifesta suficientă stăpânire de sine. Este suficient ca ținând cont de elemente precum vârsta, personalitatea, capacitatea intelectuală a acesteia să rezulte concluzia că amenințarea are aptitudinea de a produce o stare de teamă.
2. Fapta aceluiași inculpat care începând cu luna aprilie a anului 2011 a confecționat (prin capturarea imaginilor transmise on-line prin intermediul yahoo messenger) și apoi a deținut aceste materiale precum și fotografii cu caracter obscen transmise de victima infracțiunii, în scopul răspândirii, pentru obținerea satisfacțiilor de natură sexuală de la victima H. I. L., constituie
infracțiunea de răspândire de materiale obscene, săvârșită în modalitatea alternativă a deținerii, prev. de art. 325 Cod penal, faptă pentru care instanța i-a aplicat acestuia pedeapsa de 3 luni închisoare.
În cauză nu au putut fi valorificate cu consecințe favorabile inculpatului, susținerile apărătorului ales în sensul achitării raportat la lipsa laturii obiective a infracțiunii, nefiind îndeplinită cerința condiției prevăzute de lege în sensul deținerii în vederea răspândirii, deoarece:
Sub aspect obiectiv, acțiunea inculpatului de a deține - păstra pozele respective pe hard-disck-ul laptopului folosit unde au fost depistate cu ocazia percheziției informatice (f. 33-35 d.u.p.), imagini cu care a amenințat victima că
în situația neconformării acesteia doleanțelor de natură sexuală precizate în mod expres, prin convorbirile purtate între părți redate pe suport hârtie (f. 37-97 d.u.p.), recunoscute de altfel de inculpat, ar fi fost postate și permis accesul publicului la acestea din contul de facebook special creat cu identificarea victimei, prin urmare, aceasta putând fi vizionate și de alte persoane, a generat urmarea socialmente periculoasă, constând în afectarea relațiilor de conviețuire socială vizând morala publică, sentimentele de pudoare și decență legate de
intimitatea specifică vieții sexuale. Caracterul obscen al pozelor respective poate fi stabilit nu doar prin prisma depozițiilor martorilor audiați, ci și prin vizualizare nemijlocită.
În aprecierea instanței, respectivele materiale au un caracter obscen deoarece sunt triviale, indecente, prezintă atitudini și practici legate de viața sexuală într-o manieră brutală.
Din perspectiva laturii subiective, atitudinea psihică a inculpatului față de faptă și față de urmările acesteia îmbracă forma vinovăției în modalitatea intenției directe, reglementată de art. 19 alin. 1 pct. 1 lit. a Cod penal, inculpatul prevăzând și urmărind producerea rezultatului socialmente periculos. Astfel, mobilul care a stat la baza conduitei infracționale a inculpatului a fost, după cum relevă probatoriul administrat, dorința de a o determina pe partea vătămată să îi satisfacă anumite cerințe, fără a avea în cauză relevanță juridică, că inculpatul a dorit o răzbunare pentru sentimentele încercate față de atitudinea victimei care anterior ar fi avut o relație cu o altă persoană.
Nu poate fi dispusă nici achitarea inculpatului în temeiul art. 10 lit. b1Cod procedură penală, respective pentru că fapta nu prezintă pericolul social al unei infracțiuni.
Potrivit art. 181Cod penal nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală, dacă prin atingerea minimă adusă uneia dintre valorile apărute de lege și prin conținutul ei concret, fiind în mod vădit lipsită de importanță, nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
Alin. 2 al aceluiași text menționează că la stabilirea în concret a gradului de pericol social se ține seama de modul și de mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, precum și de persoana și conduita inculpatului.
În cauză, lipsa antecedentelor penale și conduita anterioară a inculpatului, respectiv atitudinea inculpatului care cu ocazia acordării ultimului cuvânt și-a cerut scuze părții civile, sunt date pozitive, însă acestea nu sunt de natură să conducă la concluzia lipsei de pericol social al faptei săvârșite și deci o soluție de achitare în baza art. 10 lit. b1Cod procedură penală este inoportună, neexistând garanții legale care să justifice aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ.
Pentru cele ce preced, instanța a apreciat că pedeapsa aplicată de 3 luni închisoare satisface scopul preventiv și represiv al sancțiunii penale, fiind proporțională și suficientă pentru reeducarea inculpatului.
Așa fiind, față de cel două fapte concurente săvârșite, conform art. 33 lit. a Cod penal, în baza art. 34 lit. b Cod penal s-au contopit pedepsele pentru
infracțiunile săvârșite de inculpat în concurs real în pedeapsa cea mai grea
respectiv 1 an și 4 luni închisoare.
Constatând că sunt îndeplinite condițiile cerute de lege, instanța, în temeiul art. 81, 82 Cod penal a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o durată de 3 ani și 4 luni, atrăgând atenția acestuia asupra prev. art. 83 Cod penal, cu privire la condițiile revocării suspendării condiționate a executării pedepsei, conform prev. art. 359 Cod procedură penală.
Având în vedere că inculpatul a fost reținut de lucrătorii de poliție care au formulat propunere de arestare preventivă a inculpatului, în temeiul art. 88 Cod
penal s-a dedus din pedeapsa rezultantă aplicată mai sus, durata reținerii inculpatului de 24 ore, din data de_ orele 16:50 până la_ orele 16:50,
inculpatul urmând a efectua diferența de pedeapsă.
La individualizarea pedepsei conform art. 72 Cod penal, și a modului de executare a fost avut în vedere gradul de pericol social al faptelor săvârșite și împrejurările în care s-au comis acestea. S-a mai avut în vedere că inculpatul nu are antecedente penale, a recunoscut săvârșirea faptelor în faza de urmărire penală și inclusiv în faza de judecată, parțial.
Față de aceste aspecte, instanța a reținut în favoarea inculpatului circumstanțele atenuante judiciare prev. de art. 74 lit. a Cod penal, cărora le-a dat eficiență conform prevederilor obligatorii ale art. 76 lit. d pentru prima infracțiune și ale lit. e Cod penal pentru a doua, funcție de limitele minime de pedeapsă ale fiecărei fapte.
Astfel, instanța a apreciat că pedeapsa aplicată inculpatului, în raport de dispozițiile prev. art. 52 Cod penal, corespunde sub aspectul naturii - neprivativă de libertate și duratei, atât gravității faptei și potențialului de pericol social pe care îl prezintă, în mod real persoana infractorului, cât și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența pedepsei, tocmai pentru ca aceasta să-și poată îndeplini funcțiile care-i sunt atribuite în vederea realizării scopului său și al legii.
Întrucât inculpatul prin fapta sa a adus atingere valorilor sociale apărate de legea penală, instanța a făcut aplicarea dispozițiilor art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a din Codul penal în sensul interzicerii drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, iar în temeiul art. 71 alin. 5 Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei, s-a suspendat și executarea pedepselor accesorii arătate mai sus.
Față de aceste împrejurări, instanța a apreciat că aplicarea unei pedepse cu închisoarea, într-un cuantum orientat sub minimul prevăzut de lege, va fi de natură să asigure realizarea scopurilor prevăzute de art. 52 Cod penal, fiind deopotrivă un mijloc de constrângere, dar și un mijloc de reeducare și de prevenție eficient.
În ceea ce privește pedeapsa accesorie, instanța a reținut că, așa cum a stabilit Curtea Europeană a Drepturilor Omului (cauza Sabou și Pîrcălab c. României și Hirst c. Marii Britanii), a cărei jurisprudență este obligatorie, aplicându-se cu preeminență față de dreptul intern, potrivit art. 20 alin. 2 din Constituție, exercițiul unui drept nu poate fi interzis decât în măsura în care există o nedemnitate.
Instanța a reținut că natura faptei săvârșite, reflectând o atitudine de sfidare de către inculpată a unor valori sociale importante, relevă existența unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a. Prin urmare, dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice sau de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat au fost interzise pe durata executării pedepsei.
În ceea ce privește dreptul de a alege, având în vedere cauza Hirst c. Marii Britanii, prin care Curtea Europeană a statuat că interzicerea automată a dreptului de a participa la alegeri, aplicabilă tuturor deținuților condamnați la executarea unei pedepse cu închisoarea, deși urmărește un scop legitim, nu respectă principiul proporționalității, reprezentând, astfel, o încălcare a art. 3 Protocolul 1 din Convenție, instanța apreciază că, în raport de natura infracțiunii săvârșite de inculpat, acesta nu este nedemn să exercite dreptul de a alege, motiv pentru care nu i s-a interzis exercițiul acestui drept.
Având în vedere faptul că infracțiunea comisă este absolut independentă de aspectele referitoare la exercitarea funcției și profesiei sau legate de exercitarea
autorității părintești, instanța a apreciat că nu se impune interzicerea inculpatului a drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza 1, lit. b, c, d și e Cod penal.
Față de împrejurarea că pe parcursul urmăririi penale și în interesul efectuării cercetărilor, raportat la specificul infracțiunilor sesizate, au fost ridicate de la inculpat un laptop și mai multe medii de stocare a informațiilor, instanța a apreciat că a fost folosit pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 325 Cod penal, doar hard-discul din laptopul ridicat de la inculpat, întrucât doar pe acest suport s-au găsit înregistrate materialele cu caracter obscen - fotografiile privind victima infracțiunii, prima infracțiune - de șantaj calificat în formă continuată, neavând legătură obligatorie cu calculatorul tip laptop, putând fi săvârșită de pe orice alt sistem de comunicații electronice - calculator tip desktop, telefon mobil, i-phone sau i-pad.
Așadar, este supus dispozițiilor legale imperative privind confiscarea specială, doar hard-disk-ul laptopului reținut de la inculpat, marca Seagate Momentus 250 GB seria 5RG53ZM6 din cadrul Laptop-ului marca Asus, negru, ridicat conform dovezii din_ (f. 30 d.u.p.), conform prev. art. 118 alin. 1 lit. b Cod penal rap. la art. 109 alin. 4 Cod procedură penală.
Restul bunurilor mobile ridicate (Laptop marca Asus, model X56V, culoare negru, seria 8990AS538461395 și cablul de alimentare, cu excepția Hard Disk- ului marca Seagate Momentus 250 GB seria 5RG53ZM6 confiscat, card de memorie marca Kingston, de 2 GB, seria 30989-001.A00LF138411A, 10 CD-uri din care: 6 marca Verbatim, 3 marca Kaufland Clasic, 1 cu muzică Profi, 2 DVD- uri din care: 1 marca Aone și 1 având inscripția "World of Goo";, 1 stick de memorie, marca Kingstone, de 8 GB, seria nr. 9904286-428.A00LF, 3 CD-uri marca Kaufland Clasic) conform dovezii din_ (f. 30 d.u.p.)), vor fi restituire inculpatului, cu instituirea obligației acestuia de a le păstra până la soluționarea definitivă a cauzei.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei, s-a reținut că partea vătămată
H. I. L., s-a constituit parte civilă în cauză, solicitând obligarea inculpatului la plata despăgubirilor civile constând în daune morale în sumă de
50.000 lei.
Soluționând acțiunea civilă conform art. 346 Cod procedură penală, instanța a reținut că în cauză sunt incidente condițiile răspunderii civile delictuale, prev. de art. 998-999 Cod civil, în vigoare la data săvârșirii faptelor - iunie 2011, ale răspunderii civile delictuale, constând în fapta ilicită a inculpatului constând în amenințarea la care a supus victima, presiunea psihică și morală exercitată asupra ei, prejudiciul suferit de aceasta fiind cert și nereparat încă, partea vătămată în raport de actele și lucrările dosarului, că a suferit un prejudiciu moral, cauzat în mod direct de faptele reținute în sarcina inculpatului, ce a acționat cu vinovăție, după cum s-a reliefat în cele ce preced.
Instanța a constatat că inculpatul a săvârșit în mod direct, împotriva părții civile, o faptă ilicită cauzatoare de prejudicii, în cauză fiind vorba de o răspundere civilă delictuală și îndeplinite condițiile acesteia, și anume: existența unui prejudiciu care este urmarea directă a faptei comisă de inculpatul B. Ș., și Muntean, și vinovăția acestuia sub forma intenției.
Deși suferințele psihice cauzate de atingerile aduse reputației, onoarei, vieții intime - ce presupune derularea acesteia conform propriilor concepții, dar în condiții ce exclud orice formă de implicare și presiune a altor persoane, repararea daunelor morale este și trebuie să fie înțeleasă într-un sens mai larg, nu atât ca o compensare materială, care fizic nici nu este posibilă, ci ca un complex de măsuri nepatrimoniale și patrimoniale, al căror scop este acela ca, în funcție de particularitățile fiecărui caz în parte, să ofere victimei o anumită satisfacție sau
ușurare, pentru suferințele îndurate. Daunele morale sunt definite ca fiind atingerile aduse uneia dintre prerogativele care constituie atributul personalității umane, ele nefiind susceptibile de evaluare bănească.
Criteriile de apreciere a prejudiciilor morale nu au la bază criterii exacte, științifice, deoarece există o incompatibilitate între caracterul moral nepatrimonial al daunelor și cuantumul bănesc patrimonial al despăgubirilor.
În aprecierea importanței prejudiciului moral, trebuie avute în vedere repercusiunile prejudiciului moral asupra stării generale a sănătății, precum și asupra posibilității persoanei de a se realiza deplin pe plan social, profesional și familial.
Deși imaginile o înfățișează și privesc pe partea civilă, iar în prima fază - aprilie 2011 aceasta a consimțit la transmiterea imaginilor în timp real, totuși nu reiese cu putere de dovadă că aceasta a consimțit în vreun fel la captarea acestora și stocarea lor, respectiv la folosirea acestora ulterior într-un scop injust de către inculpat. Contextul realizării respectivelor materiale a fost unul strict limitat la viața sexuală existentă între inculpat și partea civilă, care trebuia să rămână astfel, iar nu să fie folosit împotriva acesteia din urmă.
Din declarațiile martorelor audiate, coroborate cu declarațiile părții civile rezultă că aceasta a fost vizibil afectată de acțiunile inculpatului, respectiv suferințele psihice concretizate în atingerea adusă demnității, onoarei și violarea vieții intime cu impact negativ asupra personalității și chiar a mediului social.
Sub aspectul întinderii daunelor morale pretinse de partea civilă, în baza acelorași texte legale a obligat inculpatul la plata parțială a despăgubirilor civile solicitate, întrucât în cauză s-a invocat vreo cauză exoneratoare de răspundere civilă delictuală, iar în temeiul art. 14 Cod procedură penală, acesta va suporta despăgubirile civile în favoarea părții civile în sumă de 15.000 lei, cu titlu de daune morale, reținând că acest prejudiciu moral suferit de partea civilă este cert, fiind cauzat de suferința fizică și morală determinată coroborat cu urmarea produs în planul suferințelor sufletești încercate de aceasta.
Instanța a reținut că răspunderea civilă în cauzele penale este atrasă în limitele consecințelor păgubitoare ale faptelor autorului și numai în măsura în care prejudiciul a fost provocat de acesta, acest lucru fiind însă dovedit cu prisosință, în cauză.
La cuantificarea nivelului pretențiilor emise de partea civilă, instanța a reținut împrejurarea că părțile au avut anterior o relație de prietenie în care au fost consumate relații sexuale, primele fotografii au fost transmise de partea civilă fără a fi forțată în vreun fel de inculpat, în considerarea unei împăcări între aceștia, precum și împrejurarea că acordarea daunelor morale are drept scop o recompensare a suferințelor fără ca aceasta să poată fi privită eventual ca o îmbogățire.
Cu aplicarea art. 191 alin. 1 Cod procedură penală, inculpatul aflat în culpă infracțională și procesuală, a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, din care cele reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, în faza de urmărire penală, vor fi avansate din fondurile M. ui Justiției, conform disp. art. 189 Cod procedură penală, potrivit dispozitivului.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul B. S. solicitând admiterea acestuia, casarea sentinței atacate și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună achitarea sa de sub învinuirea de săvârșire a infracțiunii de răspândire de materiale obscene, susținând că niciuna dintre imaginile captate cu partea vătămată nu au devenit publice, astfel încât fapta nu există.
În ceea ce privește infracțiunea de șantaj, s-a solicitat să se dea o eficiență mai mare circumstanțelor atenuante reținute în favoarea inculpatului și să se diminueze pedeapsa aplicată.
Analizând recursul declarat în cauză, prin prisma actelor de la dosar, a dispozițiilor legale în materie și a motivelor invocate, Curtea apreciază că acesta este nefondat.
Instanța de fond a stabilit o stare de fapt conformă cu realitatea pe baza materialului probator administrat în cursul urmăririi penale și al judecății, reținând în mod corect vinovăția inculpatului în comiterea celor două infracțiuni pentru care a fost trimis în judecată.
Fără a relua argumentația primei instanțe, pe care Curtea o consideră pertinentă și pe care și-o însușește în întregime, s-a dovedit în cauză dincolo de orice îndoială rezonabilă că inculpatul B. Ș., începând cu data de_, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în mod repetat, a amenințat-o pe partea vătămată H. I. L. cu postarea pe internet (site de socializare "Facebook";, Hi 5 și pe site-ul Youtube";) a unor imagini compromițătoare pentru aceasta, în care în mod explicit victima apărea în ipostaze obscene, cu scopul de a obține în mod injust de la partea vătămată, pentru el, foloase de natură sexuală, favoruri pe care le-a și obținut în data de_ și 20/_ .
Totodată inculpatul, începând cu luna aprilie a anului 2011 a confecționat (prin capturarea imaginilor transmise on-line prin intermediul yahoo messenger) și apoi a deținut aceste materiale precum și fotografii cu caracter obscen transmise de victima infracțiunii, în scopul răspândirii, pentru obținerea satisfacțiilor de natură sexuală de la victima H. I. L., faptă care constituie infracțiunea de răspândire de materiale obscene, săvârșită în modalitatea alternativă a deținerii, prev. de art. 325 Cod penal.
Din această perspectivă, nu pot fi primite susținerile apărării în sensul că nu s-ar fi comis în cauză această din urmă infracțiune, câtă vreme imaginile respective nu au ajuns la cunoștința altor persoane prin intermediul site-urilor de socializare.
Sub aspect obiectiv, acțiunea inculpatului de a deține - păstra pozele respective pe hard-disck-ul laptopului folosit unde au fost depistate cu ocazia percheziției informatice (f. 33-35 d.u.p.), imagini cu care a amenințat victima că în situația neconformării acesteia doleanțelor de natură sexuală precizate în mod expres, prin convorbirile purtate între părți redate pe suport hârtie (f. 37-97 d.u.p.), recunoscute de altfel de inculpat, ar fi fost postate și permis accesul publicului la acestea din contul de facebook special creat cu identificarea victimei, prin urmare, aceasta putând fi vizionate și de alte persoane, a generat urmarea socialmente periculoasă, constând în afectarea relațiilor de conviețuire socială vizând morala publică, sentimentele de pudoare și decență legate de
intimitatea specifică vieții sexuale. Caracterul obscen al pozelor respective a fost stabilit nu doar prin prisma depozițiilor martorilor audiați, ci și prin vizualizare nemijlocită.
Din perspectiva laturii subiective, așa cum a reținut și instanța de fond, atitudinea psihică a inculpatului față de faptă și față de urmările acesteia a îmbrăcat forma vinovăției în modalitatea intenției directe, reglementată de art. 19 alin. 1 pct. 1 lit. a Cod penal, inculpatul prevăzând și urmărind producerea rezultatului socialmente periculos. Astfel, mobilul care a stat la baza conduitei infracționale a inculpatului a fost, după cum a relevat probatoriul administrat, dorința de a o determina pe partea vătămată să îi satisfacă anumite cerințe, fără a avea în cauză relevanță juridică faptul că inculpatul a dorit o răzbunare pentru sentimentele încercate față de atitudinea victimei care anterior ar fi avut o relație cu o altă persoană.
Curtea va constata de asemenea că instanța de fond a reținut deja circumstanțe atenuante în favoarea inculpatului în procesul de individualizare a pedepselor aplicate, apreciind în același timp că nu se impune a se acorda o mai
mare eficiență acestora, raportat la fapta concret comisă și gravitatea acesteia, precum și la urmările produse asupra libertății psihice a părții vătămate.
Față de cele sus-expuse și neconstatând din oficiu motive de nelegalitate ale sentinței recurate, în baza rt. 385/15 pct. 1 lit. b C.pr.pen. Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de către inculpatul B. S. împotriva sentinței penale nr. 967 din 18 aprilie 2013 a J. ecătoriei B. M. .
Se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului recurent timpul reținerii de 24 ore din 23 iunie 2011.
Se va stabili în favoarea Baroului C. suma de 200 lei ce se va avansa din fondul M. ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu, Petre
C. .
În baza art. 192 alin. 2 C.pr.pen. recurentul inculpat va fi obligat să plătească în favoarea statului suma de 600 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de către inculpatul B. S., domiciliat în B., nr. 1076/A, jud. Maramureș împotriva sentinței penale nr. 967 din 18 aprilie 2013 a J. ecătoriei B. M. .
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului recurent timpul reținerii de 24 ore din 23 iunie 2011.
Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 200 lei ce se va avansa din fondul M. ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu, Petre
C. .
Obligă pe recurentul inculpat să plătească în favoarea statului suma de 600 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariu avocațial.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 5 septembrie 2013 .
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | |||
A. | D. L. M. | R. | M. | Ș. |
G. ,
L. A. S.
Red.A.D.L./dact.L.C.C.
3 ex./_
J. .fond: I. B.
← Decizia penală nr. 1217/2013. Șantaj | Decizia penală nr. 16/2013. Furt → |
---|