Decizia penală nr. 110/2013. Infractiuni rutiere-circulația pe drumurile publice
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR._
DECIZIA PENALĂ NR. 110/R/2013
Ședința publică din data de 25 ianuarie 2013 Instanța constituită din :
PREȘEDINTE: C. | I. | |
JUDECĂTORI: V. | C. | |
: I. | C. | M. |
GREFIER: A. | B. | H. |
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel C., reprezentat prin PROCUROR - V. GĂZDAC
S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul V. L. -A. împotriva sentinței penale nr.324 din 17 septembrie 2012, pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Zalău, inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice cu o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală, prevăzută de art. 87 alin. 1 din OUG 195/2002 republicată, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul V. L. -A. asistat de apărătorul ales - avocat Balog Roberth, din cadrul Baroului Sălaj, cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care se constată că s-a depus la dosar, prin fax, referatul de evaluare privind pe inculpat, lucrare întocmită de către Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Sălaj.
Nefiind alte cereri de formulat, instanța acordă cuvântul în susținerea recursului.
Apărătorul inculpatului în temeiul dispozițiilor art.38515pct. 2 lit. d C. pr. pen. solicită admiterea recursului, casarea hotărârii pronunțate de către Judecătoria Zalău și rejudecând cauza în limita greșitei condamnări, a pronunța o soluție de achitare a inculpatului V. L. -A. în baza art.10 lit. b ind.1 C. pr. pen. rap. la art.18 ind. 1 C. pen.
Nu contestă incidența dispozițiilor privind recidiva mare postcondamnatorie raportat la termenul de încercare ca urmare a condamnării anterioare la o pedeapsă cu suspendarea condiționată pentru comiterea unei fapte similare și nici gradul de alcoolemie de 2,60 g ‰.
Face trimitere la cuprinsul referatului de evaluare depus la dosar din care rezultă că inculpatul, după trimiterea în judecată și iminența pronunțării unei pedepse cu executare în regim privativ de libertate, a renunțat definitiv la consumul de băuturi alcoolice și regretă enorm fapta.
Susține că o eventuală condamnare la o pedeapsă privativă de libertate ar afecta întreaga familie a inculpatului deoarece soția acestuia realizează un venit lunar în sumă de 600 lei și ambii au în întreținere un fiu în vârstă de 18 ani, care este în ultimul an la liceu. Astfel, dacă inculpatul va fi condamnat la pedeapsa de
3 ani închisoare cu executare în regim de detenție, fiul său va fi lipsit de șansa de a urma o facultate, chiar de stat și chiar cu oferirea unei burse.
Apreciază că împrejurările comiterii faptei sunt relevante pentru aplicarea dispozițiilor art.10 lit. b1C. pr. pen. privind lipsa pericolului social al unei infracțiuni.
Este de acord cu faptul că gradul de alcoolemie a fost ridicat, însă inculpatul a comis această faptă ca urmare a insistențelor unei cunoștințe pe care inițial a refuzat-o deoarece consumase băuturi alcoolice. Cu toate acestea, gândindu-se că traficul la acea oră este aproape inexistent și că va circula pe un drum lăturalnic, a acceptat să se deplaseze cu autovehiculul și a fost oprit de organele de poliție.
În fața primei instanțe, inculpatul a recunoscut fapta și a beneficiat de dispozițiile art.320 1C. pr. pen., cunoscând faptul că în cadrul acestei proceduri nu se administrează probe și că o eventuală soluție de condamnare implică executarea pedepsei în regim de detenție.
Consideră că scopul pedepsei a fost realizat inițial și că reinserția inculpatului este posibilă chiar fără privarea acestuia de libertate, o eventuală detenție nerealizând nici prevenția generală, nici cea specială. Are convingerea că inculpatul, în desfășurarea procesului penal, a înțeles fapta și efectul pe care îl are asupra familiei sale, drept urmare, a renunțat definitiv la consumul de băuturi alcoolice.
Pentru cele ce preced, înțelege să critice soluția instanței de fond doar sub aspectul temeiniciei, nu și sub aspectul legalității.
În subsidiar, față de împrejurarea că inculpatul a uzat de procedura simplificată și i s-a aplicat o pedeapsă redusă în limitele permise de dispozițiile art.3201C. pr. pen., solicită aplicarea pedepsei minime de 8 luni, care cumulată cu pedeapsa anterioară, pedeapsa rezultantă să fie situată sub 2 ani, instanța de
fond aplicând pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare.
Concluzionând, apreciază că reținând circumstanțele personale și reale, faptul că la acel moment traficul era inexistent, precum și motivul pentru care inculpatul a hotărât să conducă autovehiculul, în cauză se poate face aplicarea dispozițiilor art.181C. pen.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea recursului ca nefondat și obligarea inculpatului la cheltuieli judiciare către stat ocazionate de soluționarea recursului.
Apreciază nefondat recursul promovat de către inculpat deoarece soluția primei instanțe este temeinică și legală. Prin aceasta, inculpatul V. L. -A. a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice cu o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală, prevăzută de art. 87 alin. 1 din OUG 195/2002, în cadrul procedurii simplificate, la pedeapsa de 2 ani închisoare, cu reținerea stării de recidivă postcondamnatorie prevăzută de art.37 lit. a C. pen.
Materialitatea faptei inculpatului demonstrează că în cauză nu sunt incidente dispozițiile art.181C. pen. pentru ca fapta să fie apreciată ca fiind lipsită de pericol social deoarece inculpatul a condus un autovehicul având în sânge o alcoolemie de 2,55-2,40 g ‰, valori care rezultă din buletinul toxicologic, respectiv de 2,70 g ‰, valoare care rezultă din raportul de expertiză privind calculul retroactiv al alcoolemiei.
Prin urmare, inculpatul a condus autovehiculul având în sânge o îmbibație alcoolică de un grad deosebit de ridicat, care ar fi justificat privarea sa de libertate care a rezultat ca urmare a revocării suspendării condiționate aplicate acestuia printr-o hotărâre anterioară de condamnare tot pentru comiterea unei infracțiuni de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice cu o îmbibație
alcoolică ce depășește limita legală prevăzută de art. 87 alin. 1 din OUG 195/2002.
Dat fiind modul de comitere a infracțiunii și antecedentele penale ale inculpatului, apreciază că niciuna dintre criticile aduse hotărârii primei instanțe nu este întemeiată, astfel că solicită respingerea recursului.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, arată că îi pare foarte rău și susține că a condus autoturismul la insistențele altei persoane. A condus 1000 metri și la întoarcere, la cinci minute de casă, a fost oprit de către organele de poliție. Avea cunoștință despre situația în care se afla, dar a comis fapta într-o zi de sâmbătă, la ora 23.
C U R T E A
Prin sentința penală nr. 324 din 17 septembrie 2012, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Zalău, în baza art.87 alin.1 din O.U.G. nr.195/2002 republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu aplicarea art.37 lit. a) Cod penal și art.3201 Cod procedură penală, a fost condamnat inculpatul V.
L. -A. , fiul lui A. și M. Paraschiva, născut la data de_ în localitatea Bocșa, jud. Sălaj, cetățean român, studii medii, stagiul militar îndeplinit, căsătorit, mecanic auto la S.C. Beloto 2 S.R.L. V. P., domiciliat în comuna Șamșud, sat V. P., nr.51, jud. Sălaj, cunoscut cu antecedente penale, CNP
1., la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autoturism având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală.
În baza art.71 alin.1 Cod penal, s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit. a) teza a II-a și lit. b) Cod penal pe durata executării pedepsei principale.
În baza art.83 alin.1 Cod penal, s-a dispus revocarea beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicate inculpatului prin sentința penală nr.344/_ a Judecătoriei Zalău, definitivă prin neapelare la data de_ și dispune executarea acestei pedepse alături de pedeapsa aplicată inculpatului prin prezenta, de 2 ani închisoare, rezultând o pedeapsă de 3 (trei) ani închisoare.
În baza art.71 alin.1 Cod penal, s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit. a) teza a II-a și lit. b) Cod penal pe durata executării pedepsei principale.
În baza art.191 alin.1 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul V.
L. A. la plata sumei de 750 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că în data de_, în jurul orei 00:00, inculpatul V. L. A. conducea autoturismul marca Ford cu numărul de înmatriculare_ pe DC-4A, pe raza localității Șamșud, cu intenția de a ajunge în localitatea V. P., iar în dreptul Grădiniței din localitatea Șamșud a fost oprit de către un echipaj al poliției rutiere, în vederea efectuării unui control, ocazie cu care, în prezența martorului asistent S. I. Sandu s-a încercat testarea lui cu aparatul etilotest, însă aceasta nu a reușit, motiv pentru care a fost condus la Spitalul Județean de Urgență Sălaj în vederea recoltării de probe biologice. I-au fost recoltate două astfel de probe, la interval de o oră, din buletinul de analiză toxicologică-alcoolemie nr.44/IX/a/27, 28 din_ rezultând că acesta prezenta o îmbibație alcoolică în sânge de 2,55 g/l la prima probă, respectiv de 2,40 g/l la cea de-a doua probă. Cu acea ocazie, inculpatul a recunoscut că în ziua respectivă, înainte de a se urca la volan, începând cu ora 23.00, a consumat aproximativ 1.000 ml vin și 100 ml lichior Angeli la un local public din localitate. Inculpatul a contestat valorile stabilite, motiv pentru care s-
a efectuat în cauză o expertiză medico-legală calcul retroactiv al alcoolemiei, de către Institutul de Medicină Legală C. Napoca, în care s-a concluzionat că, în raport de faza toxocinetică a alcoolului în organism, de alcoolemia teoretică rezultată din consumul de alcool declarat de învinuit, cât și de intervalul de timp scurs de la ora evenimentului rutier și până la prima recoltare de sânge, acesta avea la ora producerii evenimentului rutier o alcoolemie mai mare de 0,80 g/l alcool pur în sânge, cu o valoare teoretică apropiată de 2,70 g/l.
În drept, fapta inculpatului V. L. A., care, la data de_ a condus autoturismul marca Ford cu număr de înmatriculare_ pe drumul public DC-4A, având o îmbibație alcoolică de 2,55 g/l alcool pur în sânge întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală, prevăzută de art.87 alin.1 O.U.G.nr.195/2002 republicată.
În conformitate cu prevederile art.72 Cod penal, instanța a avut în vedere gradul de pericol social concret al faptei săvârșite, persoana inculpatului, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală și limitele de pedeapsă stabilite de lege. Gradul de pericol social al faptei comise va fi apreciat în baza art.181alin.2 Cod penal, urmând să se aibă în vedere modul și mijloacele de săvârșire a faptei, scopul urmărit, împrejurările concrete în care s-a comis fapta, urmarea produsă, precum și persoana și conduita inculpatului.
Raportat la aceste criterii, instanța a apreciat că fapta inculpatului prezintă un pericol social ridicat, având în vedere și persistența infracțională a inculpatului în cadrul aceluiași gen de infracțiuni, rezultată din starea de recidivă postcondamnatorie a acestuia.
Instanța a avut totodată în vedere circumstanțele privitoare la conduita și persoana infractorului, care este în vârstă de 44 de ani, este cunoscut cu antecedente penale și a avut o atitudine constantă de recunoaștere a săvârșirii faptei.
La stabilirea pedepsei instanța a dat eficiență și prevederilor art.3201alin. 7
pr. pen. prin reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege.
Având în vedere cele expuse anterior, precum și toate circumstanțele reale și personale ale cauzei și limitele de pedeapsă stabilite de lege, reduse cu o treime potrivit dispozițiilor art.3201alin.7 Cod procedură penală (închisoarea de la 8 luni la 3 ani și 4 luni), instanța a apreciat că în ceea ce privește cuantumul pedepsei închisorii, se impune condamnarea inculpatului la o pedeapsă orientată spre mediu, de 2 ani închisoare.
Având în vedere că infracțiunea care face obiectul prezentului dosar a fost săvârșită de inculpat în cursul termenului de încercare al suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată prin sentința penală nr.344/_ a Judecătoriei Zalău, în baza dispozițiilor art.83 alin.1 Cod penal, instanța a dispus revocarea beneficiului suspendării condiționate aplicat prin hotărârea menționată anterior, pedeapsă pe care a cumulat-o aritmetic cu cea pronunțată prin prezenta sentință, urmând ca în final inculpatul să execute o pedeapsă de 3 ani închisoare, cu privare de libertate.
Împotriva menționatei sentințe a declarat recurs în termenul legal inculpatul V. L. A. .
În susținerea recursului s-a arătat că se impune achitarea inculpatului în baza art. 181C. pen. având în vedere că după trimiterea sa în judecată a renunțat definitiv la consumul de alcool și regretă fapta.
A precizat că dacă va fi condamnat la 3 ani de închisoare cu executare fiul său va fi lipsit de șansa de a urma o facultate, deoarece soția sa realizează un venit lunar mic.
În subsidiar, a criticat sentința apreciind că se impunea aplicarea pedepsei minime de 8 luni închisoare datorită faptului că a condus la o oră în care traficul rutier este aproape inexistent.
Examinând sentința atacată din perspectiva motivelor de recurs invocate, precum și, din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, astfel cum prevede art.3856alin. 3 C. pr. pen., Curtea reține următoarele:
În mod temeinic prima instanță a reținut starea de fapt pe baza probelor administrate în cursul urmării penale, pe care inculpatul și le-a însușit (f. 62 fond) și din care a rezultat că în data de 7 ianuarie 2012, la miezul nopții a condus un autoturism Ford prin localitatea Șamșud, jud. Sălaj cu intenția de a ajunge în altă localitate, V. P. având o alcoolemie de 2,55 g/l.
În mod legal s-a efectuat încadrarea juridică a faptei în infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul condus de o persoană având în sânge o imbibiție alcoolică peste limita legii prev. de art. 87 alin.1 din O.U.G. nr. 185/2002 republicată.
La individualizarea pedepsei în mod temeinic prima instanță a ținut seama atât de gradul de pericol social concret al faptei, cât și de persoana acestuia, în vârstă de 44 ani, precum și de atitudinea de recunoaștere a faptei.
Contrar susținerilor recurentului, în mod just prima instanță nu a reținut că intenția inculpatului de a ajuta o altă persoană și de a conduce pe un drum public necirculat ar fi de natură să ducă la concluzia că fapta sa este lipsită de pericol social concret; Curtea apreciază că din moment ce inculpatul prezenta o alcoolemie de 2,55 g/l este dificil de acceptat că acesta putea opera cu judecăți de valoare, judecăți de valoare care să fie preluate de către instanța de recurs.
Referitor la reducerea pedepselor nu poate fi trecut cu vederea că acesta a mai fost condamnat la un an închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o durată de 3 ani, tot pentru o infracțiune la regimul circulației rutiere.
Față de aceste aspecte, considerăm că datele ce rezultă din referatul de evaluare efectuat în recurs nu sunt suficiente pentru a înlătura sau diminua răspunderea penală a inculpatului datorită perseverenței sale în comiterea infracțiunilor de acest gen. Schimbările efectuate în viață, ca urmare a iminenței aplicării unei pedepse cu închisoarea în regim de detenție nu denotă neapărat determinarea sa de a nu mai comite infracțiuni, ci doar teama de pedeapsă, tocmai pentru că a comis fapta în termenul de încercare a unei suspendări condiționate.
Invocarea lipsei de șanse la care ar fi expus fiul său datorită executării pedepsei închisorii de către inculpat nu este da natură să atragă reaprecierea gradului de pericol social al faptei, deoarece această perspectivă trebuia avută în vedere de către inculpat înainte de a se hotărî să comită infracțiunea .
Ca atare, pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată de către prima instanță a fost just individualizată.
Așa fiind, în baza art. 38515pct.1 lit. b C. pr. pen. va respinge ca nefondat recursul declarat.
Văzând și disp. art. 192 alin. 2 C. pr. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul V. L. A. , domiciliat în comuna Șamșud, sat V. P., nr.51, jud. Sălaj, împotriva sentinței penale nr. 324 din 17 septembrie 2012 a Judecătoriei Zalău.
Obligă pe recurent să plătească în favoarea statului suma de 500 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 25 ianuarie 2013 .
PREȘEDINTE,
JUDECĂTORI,
C. I.
V.
C.
I.
C.
M.
GREFIER,
B. H.
Red.C.V./dact.V.R.
2 ex./_
Jud.fond: Ș. M. C.
← Decizia penală nr. 1476/2013. Infractiuni rutiere-circulația... | Decizia penală nr. 1413/2013. Infractiuni rutiere-circulația... → |
---|