Decizia penală nr. 111/2013. Vătămare corporală
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL BISTRIȚA-NĂSĂUD
SECȚIA PENALĂ
Dosar nr. _
DECIZIA PENALĂNR.111/R/2013
Ședința publică din data de 23 Aprilie 2013 Tribunalul format din:
PREȘEDINTE: P. A. D. ,
președinte secția penală
: L. M. VIOLET, judecător
: B. D., judecător
GREFIER: M. C. N.
Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistrița Năsăud reprezentat prin SÎNGEORZAN ANGELA, procuror
S-a luat în examinare recursul penal declarat inculpatul M. I. I., împotriva Sentinței penale nr. 1595 din 31 octombrie 2012, pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul penal nr._ .
La apelul nominal făcut în cauză nu se prezintă nici una dintre părți. Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Dezbaterea cauzei a avut loc în ședința publică din data de 9 aprilie 2013, concluziile și susținerile părților prezente fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, pronunțarea s-a amânat pentru termenul din 16 aprilie 2013, iar apoi pentru termenul de astăzi când în urma deliberării s-a dat prezenta decizie:
T R I B U N A L U L
Deliberând constată :
Prin sentința penală nr. 1595 din 31 octombrie 2012, pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul penal nr._ s-a dispus condamnarea inculpatului M. I. , fiul lui I. și Ana, născut la data de_ în loc. S., jud.B-N,cetățean român, studii șapte clase, pensionar, stagiu militar satisfăcut, domiciliat în com. C., nr.141, jud. Mureș, ffl com Sînmihaiu de Cîmpie, sat.
S., nr.6/A, jud. B-N, fără antecedente penale pentru comiterea infracțiunii de vătămare corporală prev. de art. 181 alin.1 C.p.(în dauna părții vătămate C. L.
) la pedeapsa de 6 luni închisoare.
De asemenea, s-a dispus condamnarea aceluiași inculpat pentru comiterea infracțiunii de vătămare corporală prev. de art. 181 alin.1 C.p.(în dauna părții vătămate C. I. ) la pedeapsa de 6 luni închisoare.
S-a constatat că faptele sunt comise în concurs real prev. de art. 33 lit.a
C.p. astfel că în temeiul art. 34 lit.b C.p. s-au contopit pedepsele în pedeapsa cea mai grea de 6 luni închisoare.
S-a făcut aplicarea dispozițiilor art.71 rap. la art.64 lit. a Teza a II-a și lit. b Cod Penal.
Conform art. 81 Cod Penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii aplicată inculpatului și implicit a pedepselor accesorii, potrivit art. 71 al. 5 Cod penal, sens în care s-a stabilit un termen de
încercare de 2 ani și 6 luni .
S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal.
De asemenea, inculpatul a fost obligat la plata sumei de 3.000 lei cu titlu de daune morale în favoarea părții civile C. L. respingând celelalte pretenții ca neîntemeiate.
Totodată inculpatul a fost obligat și la plata sumei de 3.000 lei cu titlu de daune morale și 3.000 lei cu titlu de daune materiale în favoarea părții civile C.
I. respingând celelalte pretenții ca neîntemeiate.
De asemenea, inculpatul a fost obligat și la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Bistrița, nr. 724/P/2011 înregistrat la Judecătoria Bistrița sub dosar nr._, a fost trimis în judecată inculpatul M. I., pentru săvârșirea a două infracțiuni de vătămare corporală, fiecare prev.de art.181 al.1 Cod penal, cu aplic. art. 33 lit.a C.p. reținându-se în sarcina acestuia că la data de_ a lovit cu o furcă pe partea vătămată C. L. (71 ani), fapt în urma căruia aceasta a suferit leziuni corporale traumatice care au necesitat pentru vindecare un număr de 34-35 zile de îngrijiri medicale iar la data de_ a aplicat lovituri părții vătămate C.
cauzându-i leziuni vindecabile în 35-40 zile îngrijiri medicale. În fapt s-a reținut că :
La data de_, în jurul orelor 18.00. partea vătămată C. L. s- a deplasat cu căruța proprietate personală, cu intenția de a ajunge pe câmp, în locul numit "Vătăjniți" aparținând de localitatea S., com. Sînmihaiu de Câmpie, pentru a aduce iarbă pentru cai.
În momentul în care a ajuns în apropierea grădinii locuinței inculpatului
M. I., acesta a venit spre partea vătămată, având în mână o furcă, i-a reproșat că trece peste terenul său, după care, cu furca ce o avea asupra sa, a lovit calul, iar apoi i-a aplicat o lovitură cu aceiași furcă, părții vătămate peste mâna dreaptă, cauzându-i fractura unui deget.
Imediat după incident, așa cum rezultă din declarațiile martorului Nicula Teodor Olimpiu(f. 33-34, 103), vecinul părții vătămate, aceasta din urmă s-a întâlnit cu martorul în stradă, în timp ce se întorcea la locuința sa și, arătându-i fractura de la mână, i-a spus că a fost lovit de către M. I. .
In dimineața zilei de_, partea vătămată s-a deplasat în locul numit "La fântână", unde se afla ciurda satului și le-a relatat ciurdarilor că a fost lovit de către inculpatul M. I. cu o furcă în timp ce trecea cu căruța pe lângă locuința acestuia, astfel că a fost sfătuit să anunțe organele de poliție, fapt confirmat de către îngrijitorul cirezii de vite, martorul Marc M. (f.35,105).
Partea vătămată C. L., s-a prezentat la Serviciul de Medicina Legală Bistrița-Năsăud, iar în urma examenului medico-legal, conform certificatului medico-legal nr.288/I/a/801 din ol. 11.2010, s-a stabilit că leziunile traumatice suferite, necesită un număr de 34-35 zile de îngrijiri medicale, fiind cauzate prin lovire cu corp dur.
Fiind consultată la data de_, la Spitalul Județean Bistrița-Năsăud UPU, s-a stabilit că partea vătămată prezenta diagnosticul "fractură cominutivă metacarpian I mâna dr., afirmativ agresiune".
Inculpatul M. I. nu recunoaște fapta comisă, declarând că nu s-a întâlnit la acea dată, cu partea vătămată C. L. și că leziunile acestuia s-ar fi putut produce prin cădere datorită stării de ebrietate.
Pe parcursul judecății s-a susținut de către inculpat, prin apărător, că nu există probe certe și directe care să conducă la ideea că acesta ar fi comis infracțiunea reținută în sarcina sa, că partea vătămată în condițiile în care a fost lovită nu ar mai fi putut presta munca la câmp în acea zi, solicitându-se achitarea inculpatului întrucât fapta nu a fost comisă de M. I. .
Analizând probatoriul administrat în cauză instanța a apreciat că vinovăția inculpatului M. I. rezultă din declarațiile martorilor Nicula Teodor Olimpiu și Marc M., care fiind audiați, au arătat că s-au întâlnit cu partea vătămată, pe care au văzut-o cu leziuni la mâna dreaptă, și privitor la acestea, le-a comunicat că a fost lovită în aceiași zi, de către inculpatul M. I., întrucât a trecut cu căruța peste terenul său. Aceste probe se coroborează cu declarațiile părții vătămate, ale martorei C. Olimpiada, căreia partea vătămată i-a povestit cele întâmplate precum și cu certificatul medico-legal din care rezultă că leziunile părții vătămate s-au putut produce prin lovire cu corp dur și nu prin cădere.
La data de_, în jurul orelor 14,30, partea vătămată se întorcea de la câmp, cu căruța personală încărcată cu coceni de porumb prin locul numit "Boreasa", de pe raza satului S., com. Sînmihaiu de Câmpie.
Ajungând în apropierea locuinței inculpatului M. I., 1-a văzut pe acesta cu o bâtă în mână, iar când a ajuns în apropierea sa, inculpatul M. I. i-a reproșat că locul pe unde trece cu căruța este proprietatea sa, după care, 1-a lovit pe partea vătămată cu bâta în zona capului, lovitură în urma căreia a căzut din căruță. Inculpatul a încercat să o lovească din nou cu bâta, pe partea vătămată, însă aceasta a ridicat brațul pentru a se apăra.
În urma loviturii brațul s-a fracturat iar bâta s-a rupt în două bucăți, astfel că, cu bucata de bâtă rămasă, inculpatul M. I. a lovit-o din nou pe partea vătămată în zona capului. De asemenea, 1-a lovit cu picioarele peste corp, în zona coastelor.
Partea vătămată C. I. a reușit să se ridice, astfel că a luat cealaltă bucată de bâtă și i-a aplicat câteva lovituri inculpatului în zona capului, după
care, a plecat cu căruța spre casă, intrând pe traseu, în curtea imobilului aflat în construcție, proprietatea martorului Oltenaș I. L., unde se aflau muncitorii Bondrea A. și Florea Toader. Le-a spus acestora ce i s-a întâmplat, respectiv că a fost lovit de către inculpat după care a plecat acasă. Intrând în curte și observând că are urme de sânge pe față, partea vătămată s-a enervat, a luat un topor și s-a îndreptat spre același imobil aflat în construcție, întrucât 1-a văzut în curte pe inculpatul M. I. . Pentru a preveni un nou incident violent, martorul Bondrea A. l-a închis pe inculpat într-o anexă iar martorul Florea Toader a încercat să o oprească pe partea vătămată. Partea vătămată a intrat însă în curte, a încercat să deschidă ușa și văzând că e încuiată, a cerut muncitorilor să o deschidă. Spunându-i-se că va fi chemat proprietarul imobilului, preot în localitate, martorul Oltenaș I. L., partea vătămată s-a liniștit. Din declarația martorului Oltenaș I. L. (f.40) rezultă că a fost chemat de muncitori deoarece în curtea sa erau două persoane din localitate care făceau scandal. Ajuns la fața locului a văzut-o pe partea vătămată cu sânge pe față și haine, aceasta solicitându-i să deschidă ușa anexei în care se afla inculpatul pentru a-și face dreptate. Martorul a refuzat și în același timp au sosit organele de poliție și ambulanța. Martorul mai precizează că inculpatul de asemenea avea sânge pe față și pe haine.
Partea vătămată C. I. a fost examinată medico-legal, în cadrul Serviciului Medico-Legal Județean Bistrița-Năsăud, astfel că potrivit certificatului medico-legal nr.2941/I/a/819 din_, s-a stabilit că leziunile traumatice suferite, necesită un nr.de 35-40 zile de îngrijiri medicale, fiind cauzate prin lovire cu corp dur.
Fiind consultată la data de_, la Spitalul Județean Bistrița-Năsăud- UPU, s-a stabilit că partea vătămată prezintă diagnosticul "contuzie parieto/tem- poral dr., contuzie antebraț stg., fractură arc posterior costal IX stg. și fractură epifiză distală radius stg. ".
Inculpatul M. I., a recunoscut că la data de_, în jurul orelor 14,30, a avut o altercație cu partea vătămată, datorită faptului că trecea cu căruța pe proprietatea sa. Astfel, în cursul urmăririi penale inculpatul a susținut că întrucât i-a spus să se întoarcă și să nu mai treacă prin acel loc, partea vătămată
C. I. ar fi luat din căruță o bâtă și 1-ar fi lovit în zona capului, după care, cu o bucată din bâta ruptă, pe care a luat-o de jos, 1-a lovit și el pe partea vătămată, pentru a se apăra. Apoi partea vătămată 1-a lovit pe inculpat cu pumnii până când a căzut, inculpatul a prins-o de un picior reușind să o dezechilibreze, moment în care a reușit să fugă în grădina sa. Ulterior inculpatul a mers la imobilul vecinului său, martorul Oltenaș I. L., solicitându-le celor doi muncitori să anunțe organele de poliție. In aceste condiții inculpatul a fost închis de muncitori, în anexa gospodărească, astfel încât să nu fie prins de partea vătămată care se deplasa spre acel loc, având asupra sa un topor.
În fața instanței inculpatul a susținut însă o altă versiune(f.82-83), arătând că în urma loviturilor părții vătămate, și-a pierdut cunoștința și nu mai știe ce s-a întâmplat. Și-a revenit în momentul în care a simțit că partea vătămată s-a împiedicat de mâna sa, ocazie cu care a văzut-o pe aceasta părăsind locul faptei.
În concluziile scrise depuse prin apărător, inculpatul a solicitat achitarea sa întrucât a acționat în legitimă apărare, susținând că partea vătămată l-a atacat, l-a lovit cu un corp contondent și după ce a căzut, a fost lovit în continuare cu pumnii. Pentru a se apăra, a împins-o pe partea vătămată folosind un corp dur și a fugit de la fața locului ascunzându-se în anexa unui vecin.
Instanța a înlăturat apărările inculpatului ca nefiind susținute de probele administrate în cauză, apreciind totodată că vinovăția sa rezultă din declarațiile martorilor Oltenaș I. L., Bondrea A. și Florea Toader, martora C. Olimpiada, căreia partea vătămată C. I. (fiu), i-a comunicat cele întâmplate, martorii M. Sabin și M. A., precum și Păcurar Emil, care cunosc de la inculpat că i s-ar fi aplicat lovituri de către partea vătămată C. I. . Referitor la martora M. A. s-a relevat că aceasta a arătat, în concret, că inculpatul i-a spus că întâlnind-o pe partea vătămată C. I., aceasta a intenționat să-l lovească, astfel că partea vătămată ar fi coborât din căruță și la rândul său, 1-a lovit pe inculpat. Aceste probe se coroborează cu declarația părții vătămate și certificatul medico-legal.
Inculpatul M. I. nu a formulat plângere prealabilă, împotriva părții vătămate C. I., pentru infracțiunea de lovire sau alte violente și nu deține un certificat medico-legal.
Instanța de fond a reținut că fapta inculpatului de a aplica, la data de _
, cu un corp dur(furca), lovituri părții vătămate C. L., cauzându-i astfel leziuni corporale vindecabile în termen de 34-35 zile de îngrijiri medicale, constituie infracțiunea de vătămare corporală prev. de art. 181 al. 1 Cp. pentru care i-a aplicat pedeapsa de 6 luni închisoare.
Fapta inculpatului de a aplica la data de 0_, cu un corp dur(bâta), lovituri părții vătămate C. I. și de a-i cauza astfel de leziuni corporale vindecabile în termen de 35-40 zile de îngrijiri medicale, constituie infracțiunea de vătămare corporală prev. de art. 181 al.l Cp. pentru care instanța i-a aplicat pedeapsa de 6 luni închisoare.
La individualizarea pedepselor s-au avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 C.p., limitele speciale de pedeapsă, pericolul social al faptelor și al inculpatului, circumstanțele concrete în care s-au comis infracțiunile, cauzele generale de agravare sau atenuare a pedepselor. Raportat la aceste criterii instanța a apreciat că nu se impune reținerea în favoarea inculpatului a circumstanțelor atenuante dar lipsa antecedentelor penale și vârsta înaintată a acestuia au fost avute în vedere la dozarea pedepsei și la individualizarea executării acesteia, astfel că pedepsele de câte 6 luni închisoare, s-a considerat că îndeplinesc scopul prevăzut de art, 52 C.p.
S-a constatat că faptele sunt comise în concurs real prev. de art. 33 lit.a
C.p. astfel că în temeiul art. 34 lit.b C.p. s-au contopit pedepsele în pedeapsa cea mai grea de 6 luni închisoare.
S-a făcut aplicarea dispozițiilor art.71 rap. la art.64 lit. a Teza a II-a și lit. b Cod Penal, referitor la conținutul pedepsei accesorii.
Apreciind că scopul pedepsei poate fi atins fără executarea acesteia, conform art. 81 Cod Penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii aplicată inculpatului și implicit a pedepselor accesorii,
potrivit art. 71 al. 5 Cod penal, sens în care s-a stabilit un termen de încercare de 2 ani și 6 luni .
S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal.
În latura civilă a cauzei, s-a reținut că partea civilă C. L. s-a constituit parte civilă cu suma de 3.000 lei reprezentând daune materiale susținând că din cauza leziunilor nu a putut munci în gospodărie o perioadă de 2 luni, fiind obligat să solicite ajutorul altor persoane sau să facă un efort suplimentar. De asemenea s-a constituit parte civilă și cu suma de 3.000 lei, reprezentând daune, morale pentru suferința fizică și disconfortul psihic datorat imposibilității de a munci, de a participa la activitățile publice în care era, anterior incidentului, implicat.
Instanța a admis doar în parte pretențiile civile ale părții civile C. L. și a obligat pe inculpat la plata sumei de 3.000 lei cu titlu de daune morale în favoarea părții civile C. L. respingând celelalte pretenții ca neîntemeiate. În cauză nu s-a făcut vreo dovadă a pretențiilor materiale respectiv a împrejurării că în urma leziunilor cauzate de inculpat partea civilă a suferit un prejudiciu material. În ceea ce privește daunele morale solicitate s-a apreciat, față de natura leziunilor și numărul zilelor de îngrijiri medicale necesar pentru vindecare, că pretențiile sunt întemeiate.
Partea vătămată C. I. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de
4.000 lei reprezentând daune materiale și suma de 4.000 lei reprezentând daune morale.
Instanța a admis în parte acțiunea civilă și a obligat pe inculpat la plata sumei de 3.000 lei cu titlu de daune morale și 3.000 lei cu titlu de daune materiale în favoarea părții civile C. I. respingând celelalte pretenții ca neîntemeiate. La pronunțarea acestei soluții s-au avut în vedere declarațiile martorilor M. Ion și Meșter A. din care rezultă că partea vătămată își câștigă existența din activități de zidărie și lucrări de amenajări interioare iar în perioada noiembrie-decembrie 2010 nu a putut contracta lucrările solicitate de cei doi martori datorită leziunilor suferite ca urmare a actelor de agresiune exercitate de inculpatu. De asemenea, la aprecierea cuantumului daunelor morale s-a avut în vedere natura leziunilor și numărul zilelor de îngrijiri medicale necesar pentru vindecarea acestora, astfel încât să se asigure o justă compensație pentru disconfortul psihic și suferințele fizice cauzate.
Inculpat a fost obligat la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termenul legal, inculpatul
M. I.I., solicitând admiterea acestuia, casarea sentinței atacate și rejudecând, achitarea sa în baza art. 11 pct. 2 lit.";a"; și art. 10 lit.";c"; Cod procedură penală, cu motivarea că nu el a fost cel care a săvârșit fapta dedusă judecății, descrisă la punctul 1 în considerentele sentinței recurate și achitarea sa în baza art. 11 pct. 2 lit.";a";, art. 10 lit.";c"; Cod procedură penală, referitor la cea dea doua faptă, cu motivarea că s-a aflat în stare de legitimă apărare.
În subsidiar, inculpatul a solicitat să se rețină în favoarea sa circumstanța legală a provocării, prev. de art. 73 lit. "b"; Cod penal, cu consecința aplicării prevederilor art. 76 Cod penal.
În dezvoltarea motivelor de recurs, f.28-33, inculpatul a invocat că sentința primei instanțe este nelegală și neîntemeiată, aducând argumentele de mai jos.
În ce privește prima faptă pentru care a fost condamnat, inculpatul a susținut că prima instanță a reținut o stare de fapt care nu corespunde realității, întemeiată doar pe declarațiile părții vătămate C. L. .
Inculpatul a relevat că deși din conținutul declarațiilor părții vătămate C.
L. reiese că la data de_, orele 18: 00 acesta s-a aflat pe terenul proprietatea sa ( al recurentului) și că ar fi lovit-o cu o furcă peste mâna dreaptă, cauzându-i astfel o fractură la deget, a solicitat să se observe că la fața locului nu s-au aflat alte persoane care să confirme susținerile părții vătămate.
Recurentul - inculpat, a susținut că martorii Nicula Teodor Olimpiu și Marc M. nu au asistat la incident și că, întâlnindu-se cu partea vătămată, la sfârșitul lunii octombrie 2010, aceasta le-a arătat mâna bandajată și spunându-le că a fost lovit de inculpat. A relevat că declarațiile celor doi martori sunt contradictorii, atât în ce privește momentul în care s-au întâlnit cu partea vătămată cât și în ceea ce privește obiectul cu care au afirmat că a fost lovită partea vătămată peste mână.
În fine, s-a subliniat și că declarațiile celor doi martori nu se coroborează cu susținerile martorei C. Olimpiada, soția părții vătămate care, în fața instanței de fond, a precizat că C. L. a ajuns acasă în jurul orei 18: 00, respectiv la ora la care partea vătămată susține că a fost lovită cu furca la mâna dreaptă.
Chiar dacă partea vătămată C. L. a prezentat un certificat medico- legal care atestă că a suferit o fractură la degetul de la mâna dreaptă, inculpatul consideră că nu există probe certe care să ateste vinovăția sa, întrucât declarațiile martorilor audiați în cauză sunt contradictorii și există posibilitatea ca în realitate, leziunile menționate în actul medico - legal, să fie produse într- un accident casnic sau chiar prin autoagresiune, sub acest din urmă caz, făcându- se referire la relația de dușmănie dintre părți care durează de foarte mult timp.
Raportat la materialul probator aflat la dosar, consideră că în cauză nu a fost răsturnată prezumția de nevinovăție și cum probele în acuzare nu au un caracter cert și sunt incomplete, lăsând loc unei nesiguranțe în privința vinovăției sale, inculpatul a susținut că se impune a se da eficiența regulii potrivit căreia " orice îndoială este în favoarea inculpatului";(in dubio pro reo";), iar pe cale de consecință este justificată cererea sa de achitare conform art. 11 pct. 2 lit.";a"; Cod procedură penală rap.la art. 10 lit. "c"; Cod procedură penală.
În ce privește fapta descrisă la pct. 2 în considerentele sentinței atacate inculpatul a relevat și de această dată că nu au existat martori oculari dar a precizat că incidentul s-a petrecut pe terenul său. Conflictul dintre părți este vechi și este cauzat de neînțelegerile referitoare la trecerea peste un teren. În concret inculpatul a susținut că părțile vătămate nu i-au permis să treacă cu calul și căruța pe un teren proprietatea familiei C. astfel că nici el nu le-a mai permis să intre pe terenul său, punându-le pe acestea să "înconjoare mai mulți km"; până să ajungă la terenurile pe care le dețin în zonă. Pentru motivele
de mai sus au existat mai multe conflicte între el și cei din familia C., sens în care inculpatul a depus o dovadă de la Postul de Poliție Sînmihaiul de Cîmpie.
Deși exista deja o stare conflictuală, în dimineața zilei de_, partea vătămată C. I. - fiul părții vătămate C. L., a trecut cu calul și căruța peste terenul său, mai exact, după 7 zile de la așa zisul incident cu tatăl acestuia, din data de_, sub pretextul că merge să aducă nutreț la animale, fiind înarmat cu o bâtă pe care a ținea în căruță.
Inculpatul a susținut că în momentul în care l-a văzut pe terenul său, i- a spus părții vătămate să se "întoarcă mai încolo"; făcându-i semn cu mâna, moment în care aceasta a sărit din căruță și s-a îndreptat asupra sa cu un par. Inculpatul a afirmat că după ce a ajuns lângă el, partea vătămată l-a lovit de două ori cu parul în "spatele"; capului, la gât, în urma agresiunii căzând jos.
Inculpatul a susținut că la " prima lovitură, parul s-a rupt";, astfel că, a luat-o bucată din par și l-a rândul său a lovit-o pe partea vătămată peste corp. Inculpatul a afirmat că în aceeași împrejurare partea vătămată l-a lovit cu pumnul peste ochiul stâng și că în urma loviturii a căzut, pierzându-și cunoștința. Apoi, când a vrut să plece, partea vătămată C. I. s-a împiedicat de mâna sa și a căzut, moment în care el s-a trezit și a văzut că după incident partea vătămată s-a ridicat și a plecat.
Inculpatul a susținut că imediat după această altercație s-a deplasat la locuința martorului Oltenaș I. L. (preotul satului) și apoi la poliție unde a anunțat evenimentul. A precizat că în curtea locuinței martorului erau doi muncitori care au văzut că era lovit la cap și că îi curgea sânge din nas, situație în care le-a spus că a fost bătut de C. I. . În timp ce le explica ce s-a întâmplat martorii i-au spus să fugă deoarece C. I. se apropia cu un topor în mâini, situație în care a fost închis în bucătăria locuinței preotului pentru a nu fi agresat de partea vătămată.
Inculpatul a relevat că starea de fapt relatată rezultă din probele administrate în cauză, respectiv din declarațiile martorilor Oltenaș I. L., Florea Toader, Bondrea A., M. Sabin, Păcurar Emil, Apăfăian I. și M.
A., astfel că se justifică să se rețină că în privința sa sunt aplicabile dispozițiile art. 44 Cod penal, respectiv că a săvârșit fapta în stare de legitimă apărare.
Inculpatul a solicitat ca în situația în care se va constata că nu sunt incidente dispozițiile art. 44 Cod penal, să se rețină ca aplicabile sa prevederile art. 73 lit.";b"; Cod penal, care reglementează circumstanța atenuantă a provocării. Sub acest din urmă aspect inculpatul a relevat împrejurarea că din declarațiile martorilor rezultă că, inițial, partea vătămată a intrat fără nici un drept pe terenul proprietatea sa, înarmat cu un par, iar apoi, la solicitarea de a ieși de pe teren, aceasta a sărit din căruță și cu parul pe care-l avea i-a aplicat două lovituri peste spate.
La aprecierea "stării de tulburare și temere"; în care s-a aflat la momentul săvârșirii faptei, inculpatul a solicitat să se țină seama de preexistența stării de dușmănie, recunoscută de altfel și de partea vătămată C. I. .
La individualizarea pedepsei, inculpatul a cerut să se țină seama și de circumstanțele atenuante priv. de art. 74 Cod penal întrucât a recunoscut fapta, a manifestat regret sincer, dorind chiar să se împace cu partea vătămată C. I. deoarece este în vârstă de 76 de ani, însă acesta a refuzat demersul său.
Referitor la latura civilă a cauzei inculpatul a susținut că despăgubirile civile stabilite de prima instanță sunt prea mari comparativ cu veniturile sale, astfel că în contextul reținerii disp.art. 73 lit.";b"; Cod penal a solicitat respingerea lor ca neîntemeiate.
Recursul declarat de inculpatul M. I. I. este nefondat și urmează a fi respins ca atare, pentru motivele arătate în continuare:
Examinând actele și lucrările dosarului nr._ al Judecătoriei Bistrița în care s-a pronunțat sentința atacată, se constată că în cauză cercetarea judecătorească s-a efectuat cu respectarea disp.art. 313 și urm. Cod procedură penală, administrându-se toate probele necesare aflării adevărului cu privire la fapte și împrejurările cauzei precum și referitoare la persoana inculpatului M. I .I. .
În raport de cele menționate se constată că prima instanță a stabilit corect starea de fapt și vinovăția inculpatului pe baza unor probe concludente, legal administrate și temeinic apreciate în ansamblul lor. Faptelor săvârșite de inculpat li s-a dat o corectă încadrare judiciară iar pedepsele stabilite pentru fiecare dintre infracțiuni au fost just individualizată, în raport de toate criteriile prev. de art. 72 Cod penal. Modalitatea de executare a pedepsei rezultante de 6 luni închisoare, respectiv suspendarea condiționată, este justificată și temeinic argumentată, în concordanță cu datele care caracterizează persoana inculpatului. Raportat la circumstanțele în care au fost săvârșite faptele, gravitatea lor, urmările produse și numărul mare de zile de îngrijiri medicale necesar părților vătămate pentru vindecare, tribunalul apreciază că în mod justificat prima instanță nu a reținut în favoarea inculpatului circumstanțele atenuante prev.de
art. 74 Cod penal.
Susținerile inculpatului că nu a exercitat acte de agresiune asupra părții vătămate C. L., referitor la care a declarat că nici nu l-a întâlnit în ziua de_, nu este probată. Dimpotrivă, din probele dosarului rezultă cu certitudine că cei doi sau întâlnit în circumstanțele redate în considerentele sentinței primei instanțe și această împrejurare reiese din declarațiile martorilor Nicula Teodor Olimpiu și Marc M., care se coroborează cu declarațiile martorei C. Olimpiada și ale părții vătămate C. L., dar și cu mențiunile din certificatul medico - legal nr. 2881/I/a/801 din_ (f.9- dos.urm.pen.) emis de Serviciul Județean de Medicină Legală .
Susținerile de nevinovăție invocate de inculpat referitoare la fapta din_ se bazează pe împrejurarea că nu au existat martori oculari la incident. Însă, la dosar există probe indirecte care au aceiași valoare probatorie, respectiv declarațiile celor doi martori anterior menționați, care l-au văzut pe partea vătămată C. L. imediat după ce a fost agresat.
Apărarea formulată de inculpat referitor la fapta comisă în ziua de_ asupra părții vătămate C. I. în sensul că ar fi acționat în legitimă apărare
față de actele de agresiune venite din partea acestuia nu au nici un temei câtă vreme nu sunt îndeplinite cerințele art. 44 Cod penal.
Din probele dosarului nu rezultă că inculpatul s-a aflat în fața unui atac material direct, imediat și injust îndreptat împotriva sa de către partea vătămată
C. I. . În legătură cu aplicarea art. 44 Cod penal, caracterul necesar al apărării se analizează nu doar în raport cu gravitatea "atacului"; ci și cu posibilitatea celui atacat de a-l înfrunta. Ori, în cauza de față în mod cert inculpatul nu s-a aflat în fața unui "atac"; de natura celui prev.de art. 44 Cod penal, care să justifice actele de agresiune exercitate asupra părții vătămate. De altfel, este de observat că inculpatul nu a dovedit realitatea leziunilor pe care susține că i le-ar fi cauzat partea vătămată, din moment ce nu a prezentat un act medico - legal.
În privința inculpatului nu sunt îndeplinite nici cerințele art. 73 Cod penal deoarece nu a dovedit că a săvârșit fapta sub stăpânirea unei stări de puternică tulburare și emoție. Probele dosarului evidențiază cu prisosință faptul că prin lovirea violentă a părții vătămate inculpatul a urmărit să se răzbune.
În ce privește latura civilă a cauzei, tribunalul apreciază că prima instanță a acordat despăgubiri civile părților vătămate într-un cuantum rezonabil în concordanță cu probele administrate sub acest aspect.
Despăgubirile cu titlu de daune morale sunt destinate să compenseze suferințele fizice și psihice îndurate de părțile vătămate pe durata zilelor de îngrijiri medicale și nu există nici un temei pentru reducerea lor.
Eventuala împrejurare că partea vătămată nu respectă dreptul de proprietate al inculpatului, ar putea face obiectul unui proces civil, în contextul în care din probele dosarului nu rezultă cu certitudine cui aparține terenul pe care au trecut părțile vătămate. Astfel, partea vătămată afirmă că terenul pe care au avut loc incidentele este " un drum de câmp";, folosit și de alte persoane dar care ar aparține numitului M. L., pe când inculpatul susține că ar fi proprietatea familiei sale.
Pentru aceste considerente, în baza art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. "b"; Cod procedură penală tribunalul va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul M. I.I. împotriva Sentinței penale nr. 1595 din 31 octombrie 2012 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._ .
Conform art. 192 alin. 2 Cod procedură penală inculpatul recurent va fi obligat să plătească în favoarea statului 30 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
În baza art. 385 ind. 15 pct. 1 lit."b" Cod procedură penală.
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul M. I.I. împotriva Sentinței penale nr. 1595 din 31 octombrie 2012 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._ .
Obligă inculpatul - recurent să plătească în favoarea statului 30 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în recurs.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 23 aprilie 2013.
PEȘEDINTE | JUDECĂTORI | |||||
P. | A. D. | L. | M. | V. | - B. | D. |
GREFIER
M. C. N.
Red.jud.LMV Jud.fond.JL
G. .MCN
24 aprilie 2013
R O M Â N I A TRIBUNALUL BISTRIȚA-NĂSĂUD
SECȚIA PENALĂ
Dosar nr. _
Copia dispozitivului Deciziei penale nr. 111/R2013
În baza art. 385 ind. 15 pct. 1 lit."b" Cod procedură penală.
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul M. I.I. împotriva Sentinței penale nr. 1595 din 31 octombrie 2012 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._ .
Obligă inculpatul - recurent să plătească în favoarea statului 30 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în recurs.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 23 aprilie 2013.
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | ||||
P. | A. - D. | L. | M. | V. | - B. D. |
GREFIER
M. C. N.
R O M Â N I A TRIBUNALUL BISTRIȚA-NĂSĂUD
SECȚIA PENALĂ
Dosar nr. _
Minuta Deciziei penale nr. 111/R2013
În baza art. 385 ind. 15 pct. 1 lit."b" Cod procedură penală.
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul M. I.I. împotriva Sentinței penale nr. 1595 din 31 octombrie 2012 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._ .
Obligă inculpatul - recurent să plătească în favoarea statului 30 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în recurs.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 23 aprilie 2013.
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | |||||
P. | A. - D. | L. | M. | V. | - B. | D. |
| ← Decizia penală nr. 581/2013. Vătămare corporală | Decizia penală nr. 29/2013. Vătămare corporală → |
|---|
