Decizia penală nr. 116/2013. Cerere de liberare provizorie sub control judiciar

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2013)

Dosar nr._ /a8

R O M Â N I A TRIBUNALUL SĂLAJ SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ Nr. 116/2013

Ședința publică de la 24 Decembrie 2013 Completul compus din: PREȘEDINTE: C. T.

Judecător: S. M. Judecător: I. D. H. Grefier: M. J. D.

Ministerul Public este reprezentat de procuror Bubuiug D. din cadrul DIICOT - Serviciul Teritorial Sălaj

S-a luat în examinare recursul formulat de Ministerul Public - DIICOT - Serviciul Teritorial Sălaj, împotriva încheierii penale din data de 20 decembrie 2013 a Judecătoriei Z., având ca obiect cerere de liberare provizorie sub control judiciar (art. 160 ind.2 C.p.p.).

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă intimații inculpați în stare de arest K. I., K. E., asistați de apărător ales Ciortea Vasile cu împuternicire avocațială depusă la dosarul cauzei, K. T., K. S., K. R. I., K. L. I., asistați de apărător P. Mircea și B. I. G., asistat de apărător ales Sas Garofița.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, la solicitarea instanței nefiind cereri de formulat sau excepții de invocat instanța acordă cuvântul asupra recursului formulat.

Având cuvântul asupra recursului formulat reprezentantul Ministerului Public, procuror Bubuiug D. învederează instanței de judecată că față de intimații inculpați s- a dispus prin încheierea din data de_ liberarea provizorie sub control judiciar. Apreciază hotărârea nelegală și netemeinică, solicitând a se dispune desființarea încheierii din_ și menținerea intimaților inculpați în stare de arest preventiv. Apreciază că, de-a lungul cercetării judecătorești în mod constant s-a susținut de către instanța de judecată că asupra părților vătămate există suspiciuni rezonabile că inculpații în mod indirect, prin rudele aflate în libertate, s-a solicitat modificarea pozițiilor lor procesuale pentru aflarea adevărului. Apreciază că există o mare contradicție între considerentele formulate de instanța de fond anterioare și cea exprimată de instanța de fond prin încheierea din data de_ și din care reiese constatarea că există indicii rezonabile privind efectuarea cercetării judecătorești cu intimații inculpați în stare de arest. Referitor la durata lungă a arestului preventiv, avută în vedere de instanța de fond, apreciază că trebuie avut în vedere complexitatea cauzei, a modului greoi a derulării probelor. Apreciază că prezenta cauză trebuie judecată conform probelor și indiciilor existente la dosarul cauzei și datorate unor evenimente exterioare cauzei, motiv pentru care apreciază că se impune în continuarea

cercetarea în stare de arest preventiv. consideră că o astfel de modificare a aprecierilor instanței de fond nu se argumentează, hotărârea neavând suport legal.

Pentru aceste considerente solicită instanței admiterea recursului, casarea hotărârii și a cererii de liberare provizorie sub control judiciar ca neîntemeiată.

Apărătorul intimaților inculpați, K. I. și K. E., av. Ciortea Vasile, având cuvântul asupra recursului, solicită instanței respingerea recursului formulat ca neîntemeiat. S-a susținut de către reprezentantul Ministerului Public că intimații inculpați trebuie ținuți în stare de arest întrucât s-a arătat că rudele acestora aflate în libertate au acționat asupra părților vătămate în vederea schimbării poziției lor procesuale. Apreciază că în cauză nu se poate reține aceste argumente. Dacă se au în vedere declarațiilor părților vătămate, se va vedea că altcineva a încercat să le influențeze și nu inculpații. Părțile vătămate au arătat că au fost influențate de inculpați să nu spună adevărul. Din declarația părților vătămate a reieșit altceva. Arată că ceea ce s-a reținut în rechizitoriu, sunt învinuiri absurde, în sensul că deși partea vătămată s-a împrumutat cu o anumită sumă, aceasta a fost nevoită să returneze o sumă mult mai mare, ceea ce nu este adevărat, apreciază apărătorul intimaților inculpați K. I. și

K. E. . Intimații inculpați nu au acționat asupra părților vătămate să declare așa ceva, ar fi absurd, arată apărătorul acestora. Referitor la sosirea sărbătorilor de iarnă, ca argument în admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar a instanței de fond - astfel cum a susținut reprezentantul Ministerului Public - arată apărătorul intimaților inculpați K. I. și K. E., că instanța de fond nu și-a motivat hotărârea pe acest motiv, ci pe durata lungă a arestului preventiv raportat la infracțiunile reținute în sarcina lor. Astfel după cum practica CEDO a apreciat că durata arestului preventiv este neîntemeiat, solicită instanței respingerea recursului formulat și menținerea hotărârii pronunțate de instanța de fond ca temeinică și legală.

Apărătoarea intimatului inculpat B. I. G., av. Sas Garofița, având cuvântul asupra recursului formulat solicită respingerea acestuia, și menținerea hotărârii pronunțate de instanța de fond ca temeinică și legală.

Apreciază că instanța de fond în mod corect a reținut că necesitatea arestului preventiv a intimaților inculpați trebuia analizat atât raportat la persoana inculpaților, având în vedere că clientul acesteia se află la prima întâlnire cu legea penală, reținându- se totodată, față de acesta, un număr mic de acte materiale. Apreciază de asemenea, că din cele 6 acte materiale sumele reținute în sarcina intimatului inculpat B. I. G. sunt derizorii. Referitor la intimatul inculpat B. I. G., apreciază apărătoarea acestuia, s-au audiat toate părțile vătămate, astfel încât apreciază că acesta nu ar mai putea influența vreuna din aceste părți, de asemenea, nu există indicii din care să rezulte că acesta odată lăsat în libertate s-ar sustrage sau ar îngreuna buna desfășurare a procesului penal. Acesta nu a fost ridicat de către organele de urmărire penală, ci s-a prezentat singur la poliție. Referitor la perioada destul de lungă petrecută în stare de arest preventiv - 9 luni - apreciază a se avea în vedere această perioadă, fiind una care depășește durata rezonabilă. Solicită totodată a se avea în vedere prevederile art. 136, alin. 8 Cod procedură penală, coroborate cu practica CEDO și art. 23 din Constituția României, care obligă judecătorul să analizeze posibilitatea pronunțării unei alternative la măsura arestului preventiv, cu obligarea la alte măsuri preventive mai puțin restrictive cum ar fi obligarea de a nu părăsi țara sau localitatea.

Pentru aceste considerente, solicită instanței respingerea recursului formulat, și menținerea hotărârii pronunțate de instanța de fond ca temeinică și legală.

Apărătorul intimaților inculpați K. Trazan, K. S. P., K. R. I., K. L.

I., av. P. Mircea, având cuvântul asupra recursului formulat solicită instanței respingerea recursului formulat și menținerea hotărârii pronunțate de instanța de fond ca temeinică și legală. Instanța de fond a considerat că durata de timp petrecută de intimații inculpați în arest preventiv este una lungă de timp, aceasta depășind minimul special prevăzut de lege. S-a constatat că cercetarea judecătorească este în mare parte efectuată, iar situația personală a unor inculpați impun reanalizarea și verificarea situației arestului preventiv. astfel, apreciază apărătorul av. P. Mircea, unii dintre intimații inculpați au probleme de sănătate, astfel cum rezultă din actele depuse la dosarul cauzei. Cu privire la alți intimați inculpați, cum ar fi K. S. P. și K. L.

I., aceștia au copii mici aflați în grija fraților mai mari, dar totuși minori și a unei bătrâne. Apreciază că majoritatea probelor au fost administrate, iar reținerea lor în stare de arest - motivată de nefinalizarea probațiunii - nu este întemeiată, apreciază apărătorul acestora. Instanța de fond a reținut că ceea ce fac rudele acestor intimați inculpați nu li se poate imputa. Faptul că intimații inculpați nu-și recunosc fapta reținută în sarcina lor, nu înseamnă că această nerecunoaștere reprezintă un temei al reținerii lor în stare de arest. În toate legislațiile există principiul prezumției de nevinovăție, iar nesinceritatea și nerecunoașterea nu sunt pedepsite. Arată de asemenea, că se susține de către reprezentantul Ministerului Public că, este necesară menținerea intimaților inculpați în stare de arest, în vederea audierii părților vătămate. Marea majoritate a probatoriului a fost administrat, iar măsura arestului preventiv nu este necesară, existând la dispoziția instanței posibilitatea pronunțării oricărei din măsurile mai puțin restrictive de libertate cum ar fi cele prevăzute de art. 136, alin. 2 lit. b9 și c), art. 145 și art. 145, ind. 1 Cod procedură penală. Apreciază că unii dintre intimații inculpați sunt lipsiți de antecedente penale, motiv pentru care solicită instanței a se avea în vedere prevederile art. 74, alin. 1, Cod penal. Apreciază că și toate celelalte măsuri mai puțin restrictive de libertate corespund scopului preventiv pentru buna desfășurare a procesului penal.

Pentru aceste considerente, solicită instanței respingerea recursului și menținerea hotărârii pronunțate de instanța de fond ca temeinică și legală.

Având ultimul cuvânt intimații inculpați K. E., solicită instanței judecarea în stare de libertate, învederând că se va prezenta ori de câte ori va fi nevoie.

Intimatul inculpat K. I., solicită de asemenea, judecarea în stare de libertate, învederând că se va prezenta ori de câte ori va fi nevoie.

Intimatul inculpat K. S., solicită de asemenea, judecarea în stare de libertate, învederând că nu va lua legătura cu nicio parte vătămată și cu nici un martor, dorește să fie acasă de sărbători.

Intimatul inculpat K. T., solicită judecarea în stare de libertate, învederând că va respecta toate condițiile impuse de către instanță.

Intimatul inculpat K. R. I., arată că lasă la aprecierea instanței.

Intimatul inculpat K. L. I., solicită judecarea în stare de libertate, are trei copii și dorește să fie cu ei de sărbători.

Intimatul inculpat B. I. G., solicită judecarea în stare de libertate, învederând că se va prezenta ori de câte ori va fi nevoie.

Instanța reține cauza în pronunțare.

T. ,

Prin incheierea penala din data de_ a Judecatoriei Z., in temeiul art. 1608aalin. 2 C.p.p. s-au admis cererile de liberare provizorie sub control judiciar formulate de inculpații:

1.K. E. poreclită "Erji";, fiica lui T. si Carolina, născuta la data de_ in oraș J., jud.Sălaj, domiciliată în localitatea J., str.S., nr.52, jud.Sălaj, CNP 2.

, cetățean român, studii primare, casnică, căsătorită, fără antecedente penale.

2.K. I. poreclit "P. u";, fiul lui I. si R., născut la data de_ în localitatea

J., jud.Sălaj, domiciliat în localitatea J., str.S., nr.52, jud.Sălaj, CNP 1., cetățean român, studii primare, asociat la AF I. F., căsătorit, stagiul militar îndeplinit, fără antecedente penale.

3.K. S. -P. , fiul lui I. și R., născut la data de_ în localitatea J., jud.Sălaj, domiciliat în localitatea J., str.S., nr.81, jud.Sălaj, CNP 1., cetățean român, studii primare, fără ocupație și loc de muncă, căsătorit, stagiul militar neîndeplinit, fără antecedente penale.

K. L. I. poreclită "Pamela";, fiica lui P. și I., născută la data de_ în localitatea J., jud.Sălaj, domiciliată în localitatea J., str.Tudor V., nr.108, jud.Sălaj, CNP 2., cetățean român, fără studii, fără ocupație și loc de muncă, căsătorită, fără antecedente penale.
K. T. , fiul lui I. și R., născut la data de_, în localitatea J., jud.Sălaj, domiciliat în localitatea J., str.S., nr.81, jud.Sălaj, CNP 1., cetățean român, studii generale, fără ocupație și loc de muncă, căsătorit, stagiul militar neîndeplinit, recidivist postcondamnatoriu.

6.B. I. G. , fiul lui I. și M., născut la data de_ în localitatea J.

, jud.Sălaj, domiciliat în localitatea J., str.S., nr.63, jud.Sălaj, CNP 1., cetățean român, fără studii, fără ocupație și loc de muncă, căsătorit, stagiul militar neîndeplinit, fără antecedente penale.

7.K. R. I. poreclit "Rudo";, fiul lui I. si R., născut la data de_ în localitatea J., jud.Sălaj, domiciliat în localitatea J., str.S., nr.81, jud.Sălaj, CNP

1., cetățean român, studii - 10 clase, fără ocupație și loc de muncă, căsătorit, stagiul militar îndeplinit, fără antecedente penale.

S-a dispus punerea în libertate provizorie a inculpaților K. E., K. I., K.

-P. , K. L. I., K. T. , B. I. G. , K. R. I. , după rămânerea definitivă a prezentei încheieri.
S-a încredințat supravegherea inculpaților Poliției orașului J. .
În temeiul art. 1608aalin. 3 C.p.p. rap. la art. 160²alin. 3 și alin. 3¹lit.c C.p.p. s-a pus în vederea inculpaților să respecte următoarele obligații :
- să nu depășească limita teritorială a județului Sălaj
- să se prezinte la organul de urmărire penală și instanța de judecată ori de câte ori este chemat;
- să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea - Poliția J., conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat;
- să nu își schimbe locuința fără încuviințarea instanței
- să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nici o categorie de arme
- să nu se apropie de nici una din părțile vătămate, respectiv părțile civile din prezenta cauză penală și membrii familiilor acestora și nici de martorii propuși prin rechizitoriu a căror audiere a fost încuviințată și să nu comunice cu aceste persoane direct sau indirect.

În baza art. 1602 alin. 3²C.p.p. s-a atras atenția inculpaților asupra faptului că în caz de încălcare cu rea credință a obligațiilor stabilite în sarcina lor se va lua față de aceștia măsura arestării preventive, precum și asupra prevederilor art. 16010C.p.p. privind cazurile de revocare a liberării provizorii.

S-a facut aplicarea dispozițiilor art. 1608aalin. 4, art. 160 ²alin. 4 rap. la art. 145 alin. 2¹C.p.p.

S-a respins ca rămasă fără obiect cererile de revocare și în subsidiar de înlocuire a măsurii arestării preventive formulate de inculpații K. S. -P., K. L. I., B.

I. G. ,

În baza art. 192 alin. 3 C.p.p., cheltuielile judiciare avansate de stat au ramas in sarcina acestuia.

Pentru a pronunta aceasta hotarare instanta de fond a retinut urmatoarele

Prin cererea adresată acestei instanțe și înregistrată în prezentul dosar la data de_ inculpatul K. T. a solicitat liberarea provizorie sub control judiciar, arătând că măsura arestării preventive nu se mai impune în momentul de față și se angajează ca pe perioada liberării provizorii să respecte obligațiile care îi vor fi impuse.

Prin cererea înregistrată la data de_ inculpații Kiș E. și Kiș I., prin avocat ales, au solicitat liberarea provizorie sub control judiciar, arătând că măsura arestării preventive nu se mai impune în momentul de față și se angajează ca pe perioada liberării provizorii să respecte obligațiile care le vor fi impuse.

În cererea de liberare provizorie s-a mai arătat faptul că instanța trebuie să aibă în vedere faptul că detenția preventivă trebuie să aibă caracter excepțional, starea de libertate fiind starea normală și ea nu trebuie să se prelungească dincolo de limitele rezonabile.

Prin cererea înregistrată la data de_ inculpatul Kiș R. I. a solicitat liberarea provizorie sub control judiciar, arătând că măsura arestării preventive nu se mai impune în momentul de față și se angajează ca pe perioada liberării provizorii să respecte obligațiile care îi vor fi impuse. Prin cererea înregistrată la data de_ inculpații Kiș L. I. și Kiș S. P. au solicitat liberarea provizorie sub control judiciar, arătând că măsura arestării preventive nu se mai impune în momentul de față și se angajează ca pe perioada liberării provizorii să respecte obligațiile care îi vor fi impuse. În motivarea cererii formulate inculpații au învederat faptul că inculpata este mama a trei copii minori care au nevoie de îngrijirea acesteia, mai ales cel mic care avea doar 10 luni când a fost arestată. De asemenea s-a arătat că inculpata suferă de afecțiuni psihice și nu mai suportă detenția iar cele 9 luni cât a fost arestată preventiv nu reprezintă un termen rezonabil al duratei arestului preventiv conform art.5 CEDO, impunându-se punerea sa în libertate.

Prin cererea adresată acestei instanțe și înregistrată în prezentul dosar la data de_ inculpatul B. I. G., prin apărător ales, a solicitat liberarea provizorie sub control judiciar, arătând că măsura arestării preventive nu se mai impune în momentul de față și se angajează ca pe perioada liberării provizorii să respecte obligațiile care îi vor fi impuse.

Inculpații K. S. -P., K. L. I., B. I. G. au formulat și depus la dosar la termenul de judecată din data de_ cereri de revocare a măsurii arestării preventive iar în subsidiar de înlocuire cu o măsură preventivă neprivativă de libertate, întemeiate pe prevederile art.139 C.p.p.

Analizând actele dosarului instanța reține :

Inculpații K. E., K. I., K. S. P., K. L. I., K. T., K. R. I.

, B. I. G. sunt cercetați pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de: art.8 din Legea nr.39/2003 respectiv inițierea sau constituirea ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui grup în vederea săvârșirii de infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de la 3 la 15 ani; art.3 alin.1 din Legea nr.216/2011 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, respectiv cămătărie, fapta fiind comisă în formă continuată, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de la 6 luni la 5 ani și art.194 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p., respectiv șantaj, fapta fiind comisă în formă continuată și pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 5 ani, totul cu aplicarea art.33 lit.a) Cod penal; în cazul inculpatului K. T. și cu aplicarea art.37 lit.a) Cod penal pentru toate cele trei infracțiuni.

În esență s-a reținut că inculpații K. I. și K. E. au împrumutat cu diferite sume de bani părțile vătămate H. h G., Grebănar R., V. E., N. C., R. Andrea, L. Iuliu, R. V., R. L., L. P., L. N., A. I., A.

R., iar ulterior prin folosirea de acte de violență și amenințare le-au obligat pe acestea să plătească sumele de bani împrumutate la o valoare mult mai mare decât cele împrumutate, activitatea de recuperare a sumelor de bani având loc prin intermediul factorilor poștali S. V. si C. A. -S. .

Din actul de sesizare a instanței a rezultat faptul ca, inculpatul B. I. G. a împrumutat cu diferite sume de bani pe părțile vătămate G. M., K. K. E. ,

L. D., V. V., V. Brăduț, V. E., iar ulterior prin folosirea de acte de violență și amenințare le-au obligat pe acestea să plătească sumele de bani împrumutate la o valoare mult mai mare decât cele împrumutate, activitatea de recuperare a sumelor de bani având loc prin intermediul factorilor poștali mai sus menționați.

Inculpații K. S. P. și K. L. I. au împrumutat cu diferite sume de bani părțile vătămate B. G. C., G. M., L. I., G. R., G. R.

S., V. E., Crăciun A., N. C., R. M., Lăkătuș Iuliu, L. O. R., R. V., R. S., L. P., L. N., A. I., A. R. și L. P. R.

, iar ulterior prin folosirea de acte de violență și amenințare, le-au obligat pe acestea să plătească sumele de bani împrumutate la o valoare mult mai mare decât cele împrumutate, dobânda percepută fiind de 100%, activitatea de recuperare a sumelor de bani având loc prin intermediul factorilor poștali S. V. și C. SA .

Inculpatul K. T. a împrumutat cu diferite sume de bani părțile vătămate G.

M., L. I., G. R., R. S., L. P. iar ulterior prin folosirea de acte de violență și amenințare le-a obligat pe acestea să plătească sumele de bani împrumutate la o valoare mult mai mare decât cele împrumutate, activitatea de recuperare a sumelor de bani având loc prin intermediul acelorași factori poștali Ș.

V. și ChiȘ SA .

Din actul de sesizare a instanței reiese faptul ca, inculpatul K. R. I. împreună cu soția acestuia învinuita K. Sarolta au împrumutat cu diferite sume de bani pe părțile vătămate R. L. M., L. I., Opriș Ș. an(moștenitor T. Florentina), R. SA, B. I., L. P., L. L. A., iar ulterior prin folosirea de acte de violență și amenințare le-au obligat pe acestea să plătească sumele de bani împrumutate la o valoare mult mai mare decât cele împrumutate.

Prin Ordonanța Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Sălaj din data de_ din dosar nr.11D/P/2013 s-a dispus punerea

în mișcare a acțiunii penale împotriva inculpaților pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.8 din Legea nr.39/2003, art.3 alin.1 din Legea nr.216/2011 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și art.194 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, totul cu aplicarea art.33 lit.a) Cod penal, în cazul inculpatului K. T. și cu aplicarea art.37 lit.a) Cod penal. Inculpații au fost reținuți pentru 24 de ore fiecare, astfel:

K. E. de la data de_ ora 20.30 până la data de_ ora 20.30, K. I. de la data de_ ora 21.40 până la data de_ ora 21.40, K. S. -P. de la data de_ ora 23.30 până la data de_ ora 23.30, K. L. I. de la data de_ ora 00.20 până la data de_ ora 00.20, K. T. de la data de_ ora 01.40 până la data de_ ora 01.40, K. R. -I. pe o durată de 24 ore, respectiv de la data de_ ora 03:15 până la data de_ ora 03:15 și F. N. -A. de la data de_ ora 04 :05 până la data de_ ora 04.05., iar ulterior arestați preventiv pe o perioadă de 29 zile, în baza încheierii nr.17/A din data de_, pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Z. . Prin încheierea penală nr. 23/A din data de_, nr. 28/A din data de_ s-a dispus prelungirea arestării preventive a inculpaților până la data de_, nr. 36/A din data de_ s-a dispus prelungirea arestării preventive a inculpaților până la data de_ inclusiv. Prin Încheierile penale din_ și din 19 august 2013 pronunțate în dosarul nr._ în urma verificării legalității și temeiniciei arestării preventive în baza art.300 ind.1 și art.300 ind.2 C.proc.pen. a fost menținută starea de arest preventiv a inculpaților. De asemenea, prin încheierea penală din_ în urma verificării legalității și temeiniciei arestării preventive în baza art.300 ind.2 C.proc.pen. a fost menținută starea de arest preventiv a inculpaților.

Temeiurile avute în vedere la momentul dispunerii, respectiv prelungirii măsurii arestării preventive a inculpaților au fost cele prevăzute de 148 lit. b, e și f Cod procedură penală. Instanța de fond a reținut că încercarea de influențare a părților vătămate și martorilor de către inculpații arestați preventiv în cauză, rezultă din cuprinsul declarațiilor părților vătămate și a martorilor audiați până la acel moment, declarații în care se arată în mod expres că s-au exercitat presiuni sau amenințări asupra lor și asupra membrilor familiilor lor de către toți inculpații. De asemenea instanța de fond a apreciat că din probele administrate rezultă presupunerea rezonabilă privind exercitarea de către inculpați de presiuni asupra părților vătămate sau încercarea realizării unor înțelegeri frauduloase cu acestea, a faptului că odată puși în libertate, inculpații vor încerca să determine părțile vătămate să își schimbe declarațiile, în vederea împiedicării aflării adevărului în cauză, profitând în continuare de lipsa de pregătire intelectuală a acestora, de starea de nevoie în care ele se află și de starea de temere pe care chiar prezența inculpaților o creează în rândul părților vătămate. Instanța a apreciat de asemenea că există în cauză suficiente probe care să dovedească pericolul social concret determinat de lăsarea în libertate a fiecăruia din cei opt inculpați.

Față de cererile de liberare provizorie sub control judiciar formulate de inculpații B. I. G., K. T., K. I., Kiș E., Kiș L. I., Kiș Sănduca

P. și Kiș R. I. , instanța de fond a constatat potrivit art. 1608 Cod procedură

penală că aceasta este admisibilă în principiu, fiind îndeplinite condițiile prev. de art. 160²alin.1 C.p.p., art. 1606alin.2 și art. 1607C.p.p.

Pentru a stabili dacă cererea de liberare provizorie formulată de către fiecare dintre inculpați, este întemeiată, instanța trebuie să verifice dacă este îndeplinită atât condiția pozitivă prevăzută la art. 160²alin.1 C.p.p. cât și cele două condiții negative înscrise în alin. 2 al aceluiași articol. Însă instanța în analiza ce urmează a fi făcută va

avea în vedere și faptul că din coroborarea celor două texte menționate anterior dar și prev. art. 1608aalin.6 C.p.p., rezultă caracterul facultativ al acordării liberării provizorii sub control judiciar, chiar și în ipoteza în care inculpatul nu s-ar afla în cele două cazuri de împiedicare prevăzute de art.160²alin.2 C.p.p., întrucât se impune a analiza și temeinicia acordări liberării provizorii sub control judiciar într-un context mai larg.

Conform deciziei date în recursul în interesul legii nr. 17/2011, instanța de judecată, în cadrul examinării temeiniciei cererii de liberare provizorie sub control judiciar, în cazul în care constată că temeiurile care au determinat arestarea preventivă subzistă, verifică în ce măsură buna desfășurare a procesului penal este ori nu împiedicată de punerea în libertate provizorie sub control judiciar a inculpatului.

Liberarea provizorie sub control judiciar presupune, chiar prin ipoteză, menținerea temeiurilor arestării preventive însă poate fi dispusă dacă se apreciază că privarea de libertate nu mai este necesară pentru a fi atinse scopurile măsurii arestării preventive, prevăzute de art.136 alin.1 C.proc.civ., respectiv asigurarea bunei desfășurări a procesului penal și împiedicarea sustragerii inculpatului de la urmărirea penală, de la judecată sau de la executarea pedepsei, aceste scopuri putând fi realizate și prin liberarea provizorie sub control judiciar.

În absența unor criterii legale care ar trebui să stea la baza aprecierii organului judiciar asupra temeiniciei cererii de liberare provizorie sub control judiciar, practica judiciară a considerat că acestea trebuie să se raporteze atât la elemente care țin de circumstanțele concrete ale cauzei, cât, mai ales, la datele care circumstanțiază persoana inculpatului.

În ce privește temeiurile avute în vedere de instanța de fond la luarea, prelungirea și ulterior la menținerea măsurii arestării preventive a inculpaților B. I.

G., K. T., K. I., Kiș E., Kiș L. I., Kiș Sănduca P. și Kiș R. I. instanța a constatat că nu au intervenit împrejurări noi, în cazul nici unuia dintre inculpați, care să ducă la modificarea acestor temeiuri, care subzistă în continuare.

Au fost analizate succint toate condițiile prevăzute de lege pentru acordarea liberării provizorii sub control judiciar:

Potrivit art.160²alin.1 Cod procedură penală, liberarea provizorie sub control

judiciar se poate acorda în cazul infracțiunilor săvârșite din culpă, precum și în cazul infracțiunilor intenționate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depășește 18 ani. Având în vedere infracțiunile pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală față de inculpați și limitele de pedeapsă prevăzute pentru acestea, așa cum s-a arătat anterior, se constată că în speță sunt îndeplinite cerințele prev. de art.160²alin.1 Cod procedură penală.

Conform alin. 2 al aceluiași articol, liberarea provizorie sub control judiciar nu se poate acorda în cazul în care există date din care rezultă necesitatea de a-l împiedica pe inculpat să săvârșească alte infracțiuni sau ca acesta să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori sau experți, alterarea ori distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte. De asemenea trebuie reținută și condiția ca prin liberarea provizorie să fie asigurată realizarea scopurilor măsurilor preventive: buna desfășurare a procesului penal și a împiedica sustragerea inculpatului de la urmărire penală, judecată sau executarea pedepsei.

Având în vedere considerentele de mai sus, pentru soluționarea cererii de liberare provizorie trebuie avute în vedere nu numai natura și gravitatea faptelor, cuantumul prejudiciului, ci în primul rând persoana inculpatului arestat și, în

ansamblu, încrederea pe care o conferă circumstanțele incupatului, încât punerea în libertate provizorie să nu aducă atingere bunei desfășurări a procesului penal, să nu reprezinte un pericol concret pentru ordinea publică și să nu existe riscul săvârșirii altor infracțiuni sau riscul ca acesta să zădărnicească aflarea adevărului.

În analiza circumstanțelor personale ale inculpaților instanța a avut în vedere gravitatea faptelor pentru care au fost trimiși în judecată și modul de săvârșire a acestora: activitatea infracțională reținută în sarcina inculpaților este una complexă, care s-a desfășurat pe o perioadă mare de timp. Așa cum s-a reținut și cu prilejul luării, prelungirii și menținerii măsurii arestării preventive, din perseverența infracțională, contribuția concretă a inculpaților în activitatea infracțională a grupului, atitudinea lor indiferentă de-a lungul timpului față de situația victimelor, rezultă periculozitatea acestora. Din actele dosarului au rezultat date suficiente care să creeze o suspiciune rezonabilă că odată puși în libertate inculpații vor încerca să intimideze părțile vătămate, să exercite presiuni asupra acestora pentru a-și schimba declarațiile, existând riscul de a recurge inclusiv la violențe, precum și la înțelegeri frauduloase cu părțile vătămate.

Analizând pentru fiecare inculpat în concret circumstanțele personale, instanța de fond a aratat faptul că în ceea ce îi privește pe inculpații B. I. G., Kiș Tarza și Kiș R. I., aceștia sunt cercetați pentru săvârșirea unui număr mai redus de acte materiale decât ceilalți inculpați iar implicarea lor în activitatea grupului infracțional astfel cum este descrisă în actul de sesizare este mai redusă fapt ce denotă și o periculozitate în speță mai redusă.

În privința inculpaților Kiș I. și Kiș E. deși activitatea infracțională a acestora astfel cum a fost descrisă în rechizitoriu este cea mai însemnată, trebuie avute în vedere în cauză și aspecte care țin de persoana acestora, respectiv vârsta destul de înaintată și starea de sănătate precară, aspecte care i-ar putea determina să-și revizuiască după perioada îndelungată de privare de libertate comportamentele antisociale și să respecte obligațiile impuse de organele judiciare.

Referitor la circumstanțele personale ale inculpaților Kiș L. I. și Kiș S. deși aceștia au, astfel cum este descrisă în rechizitoriu starea de fapt, o activitate infracțională însemnată raportat la numărul de părți vătămate și durata de timp de-a lungul căreia a fost descrisă activitatea infracțională, instanța arată că și în cazul acestora ar putea fi avută în vedere ca și circumstanță personală favorabilă liberării provizorii, situația familială, respectiv faptul că au în îngrijire trei copii minori, cu vârste fragede, situație care i-ar putea determina, după privarea de libertate de aproximativ 9 luni să-și reconsidere comportamentul antisocial.

În acest moment al cercetării judecătorești în care au fost ascultate în mod nemijlocit de către instanță toate părțile vătămate care s-au prezentat în fața instanței și în privința cărora au putut fi executate mandatele de aducere, instanța reușind astfel să-și formeze o părere de ansamblu asupra poziției și atitudinii lor în acest moment față de activitatea infracțională de care sunt acuzați inculpații și neputând trece cu vedere nici durata îndelungată a privării de libertate a inculpaților, privare de libertate

care în mod firesc ar fi trebuit să aibă influență pozitivă în ceea ce privește revizuirea comportamentului antisocial al inculpaților și a atitudinii acestora față ne normele sociale de a căror încălcare gravă sunt acuzați, instanța apreciază că nu mai sunt incidente cele două condiții prevăzute art.160 ind.2 alin.2 C.p.p. care ar impune respingerea cererilor de liberare provizorie, respectiv: existența datelor din care rezultă necesitatea de a-i împiedica pe inculpați să săvârșească alte infracțiuni sau că aceștia

vor încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori sau experți, alterarea sau distrugerea unor mijloace de probă sau alte asemenea fapte.

Astfel, deși există date ce se desprind din declarațiile și atitudinea procesuală a unora dintre părțile vătămate care au fost ascultate în fața instanței, date din care reiese existența unei suspiciuni rezonabile privind influențarea părților vătămate și martorilor de către rude și apropiați ai inculpaților și în plus, la dosarul cauzei au fost depuse după începerea cercetării judecătorești procese-verbale de investigații, respectiv proces-verbal de constatare întocmit de către I.J.J. Sălaj (f.370 vol.XXVII), înscrisuri din cuprinsul cărora se desprind indicii, suspiciuni rezonabile privind faptul că rudele inculpaților au desfășurat activități de influențare a părților vătămate audiate sau au exercitat amenințări față de acestea, odată cu ascultarea majorității părților vătămate și în plus fără ca în cauză să existe date concrete privind implicarea directă a inculpaților arestați în activitatea de influențare a părților vătămate pentru a-și modifica declarațiile, instanța apreciază că informațiile legate de influențarea în diferite moduri a părților vătămate de către membrii familiilor inculpaților nu mai sunt suficiente pentru a justifica privarea de libertate a inculpaților.

Aceste fapte de influențare și exercitare de presiuni asupra părților vătămate odată săvârșite de către diferite persoane cu sau fără cunoștința inculpaților nu pot fi sancționate prin refuzul liberării provizorii a inculpaților, dacă condițiile expres prevăzute de lege în cazul liberării provizorii sunt îndeplinite.

În ceea ce privește posibilitatea zădărnicirii aflării adevărului prin influențarea martorilor a căror ascultare a fost încuviințată, respectiv martorii propuși prin rechizitoriu, instanța arată că majoritate dintre aceștia nu fac parte din aceiași comunitate cu inculpații și părțile vătămate și nu există date legate de legăturile directe dintre aceștia și inculpații arestați iar în legătură cu eventualii martori ce vor fi propuși în apărare, instanța a aratat că aceasta va putea aprecia în ansamblul împrejurărilor și datelor cauzei, atât în ceea ce privește utilitatea și concludența probelor astfel propuse cât și în ceea ce privește forța lor probantă.

Esențial este astfel, în ceea ce privește soluția pronunțată, faptul că nu există la acest moment date certe privind faptul că buna desfășurarea a procesului penal ar putea fi împiedicată ca urmare a liberării provizorii sub control judiciar a inculpaților având în vedere și obligațiile prevăzute de lege - art. 160²alin.3 și 3¹C.p.p.- la care inculpații ar putea fi supuși în timpul liberării provizorii.

Simpla eventualitate ca siguranța părțile vătămate în special a celor care și-au menținut declarațiile date inițial, să fie afectată prin punerea în libertate a inculpaților raportat la natura și gravitatea faptelor de care sunt acuzați nu este în măsură să justifice neacordarea liberării provizorii atâta timp cât nu există probe certe în acest sens, astfel încât să se poată aprecia că singura modalitate de protecție a victimelor și împiedicare a inculpaților să săvârșească din nou infracțiuni de natura celor pentru care sunt cercetați, este privarea de libertate a inculpaților.

În ceea ce privește menținerea temeiurilor arestării preventive instanța de fond a aratat că temeiul prevăzut la art.148 lit.e - existența datelor că inculpatul exercită presiuni asupra persoanei vătămate sau încearcă o înțelegere frauduloasă cu aceasta, trebuie reevaluat raportat la faza cercetării judecătorești în care se află cauza și disponibilitatea persoanei vătămate în ceea ce privește latura penală a cauzei iar cu privire la temeiul arestării prevăzut de art.148 lit.f, deși se poate aprecia că un pericol pentru ordinea publică a lăsării inculpaților în libertate mai există raportat la rezonanța deosebită în cadrul comunității din care fac parte inculpații și persoanele vătămate, a

faptelor de care sunt acuzați inculpații și numărul mare de persoane implicate, totuși trecere timpului și înaintarea în cercetarea judecătorească au dus la diminuarea într-o oarecare măsură a acestuia.

Obligațiile prevăzute de lege - art. 160²alin.3 și 31 C.p.p.- la care inculpatul ar

putea fi supus în timpul liberării provizorii sub control judiciar au fost apreciate de instanța de fond ca fiind garanții suficiente pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal și aflarea adevărului în cauză, astfel că scopul măsurilor preventive prev. de art. 136 C.p.p. poate fi asigurat și prin liberarea provizorie sub control judiciar a inculpaților.

Față de toate considerentele de mai sus, în temeiul art. 1608a alin. 2 C.p.p.

instanța a admis cererile de liberare provizorie sub control judiciar formulate de inculpații: K. E., K. I., K. S. -P. , K. L. I., K. T. , B. I. G. ,

R. I. și a dispus punerea în libertate provizorie a inculpaților, după rămânerea definitivă a prezentei încheieri.
Instanța a încredințat supravegherea inculpaților Poliției orașului J. .
În temeiul art. 1608aalin. 3 C.p.p. rap. la art. 160²alin. 3 și alin. 3¹lit.c C.p.p. instanța a pus în vedere inculpaților să respecte următoarele obligații :
- să nu depășească limita teritorială a județului Sălaj
- să se prezinte la organul de urmărire penală și instanța de judecată ori de câte ori este chemat;
- să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea - Poliția J., conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat;
- să nu își schimbe locuința fără încuviințarea instanței
- să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nici o categorie de arme
- să nu se apropie de nici una din părțile vătămate, respectiv părțile civile din prezenta cauză penală și membrii familiilor acestora și nici de martorii propuși prin rechizitoriu a căror audiere a fost încuviințată și să nu comunice cu aceste persoane direct sau indirect.

În baza art. 1602 alin. 3²C.p.p. a atras atenția inculpaților asupra faptului că în

caz de încălcare cu rea credință a obligațiilor stabilite în sarcina lor se va lua față de aceștia măsura arestării preventive, precum și asupra prevederilor art. 16010C.p.p. privind cazurile de revocare a liberării provizorii.

S-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 1608aalin. 4, art. 160 ²alin. 4 rap. la art. 145 alin. 2¹C.p.p.

Având în vedere soluția pronunțată cu privire la cererile de liberare provizorie sub control judiciar, instanța a respins ca rămase fără obiect cererile de revocare și în subsidiar de înlocuire a măsurii arestării preventive formulate de inculpații K. S. - P., K. L. I., B. I. G. .

În baza art. 192 alin. 3 C.p.p., cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

Impotriva acestei hotarari a declarat recurs DIICOT-Biroul Teritorial Sălaj, solicitand casarea hotararii si mentinerea inculpatilor in stare de arest preventiv.

In motivele de recurs formulate s-au aratat urmatoarele:

De-a lungul cercetării judecătorești în mod constant s-a susținut de către instanța de judecată că asupra părților vătămate există suspiciuni rezonabile că inculpații în mod indirect, prin rudele aflate în libertate, s-a solicitat modificarea

pozițiilor lor procesuale pentru aflarea adevărului,astfel incat conditiile de la acordarea liberarii nemaifiind indeplinite.

De asemenea, referitor la durata lungă a arestului preventiv, apreciază că trebuie avut în vedere complexitatea cauzei, modului greoi de derulare a probelor. Apreciază că prezenta cauză trebuie judecată conform probelor și indiciilor existente la dosarul cauzei și datorate unor evenimente exterioare cauzei, motiv pentru care apreciază că se impune în continuarea cercetarea în stare de arest preventiv. consideră că o astfel de modificare a aprecierilor instanței de fond nu se argumentează, hotărârea neavând suport legal.

Examinind motivele de recurs formulate tribunalul a retinut ca recursul declarat este nefondat,urmand a fi respins pentru urmatoarele considerente:

Asa cum a retinut si instanta de fond, inculpații K. E., K. I., K. S. P.

, K. L. I., K. T., K. R. I., B. I. G. sunt cercetați pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de: art.8 din Legea nr.39/2003 respectiv inițierea sau constituirea ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui grup în vederea săvârșirii de infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de la 3 la 15 ani; art.3 alin.1 din Legea nr.216/2011 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, respectiv cămătărie, fapta fiind comisă în formă continuată, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de la 6 luni la 5 ani și art.194 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p., respectiv șantaj, fapta fiind comisă în formă continuată și pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 5 ani, totul cu aplicarea art.33 lit.a) Cod penal; în cazul inculpatului K. T. și cu aplicarea art.37 lit.a) Cod penal pentru toate cele trei infracțiuni.

Acestia au fost arestati preventiv prin incheierea penala nr. nr.17/A din data de_, pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Z. ,pe o perioada de 29 de zile,masura fiind ulterior prelungita in conditiile legii.

Dosarul s-a finalizat cu trimiterea in judecata a inculpatilor,instanta de fond depunind diligente si prin acordarea de termene scurte a procedat la audierea inculpatilor si a partilor civile si vatamate.

La acest moment procesual cercetarea judecatoreasca continua cu audierea martorilor

In analizarea cererilor formulate instanta de fond a retinut ca potrivit art.160²

alin.1 Cod procedură penală, liberarea provizorie sub control judiciar se poate acorda în cazul infracțiunilor săvârșite din culpă, precum și în cazul infracțiunilor intenționate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depășește 18 ani. si având în vedere infracțiunile pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală față de inculpați și limitele de pedeapsă prevăzute pentru acestea, așa cum s-a arătat anterior, s-a constatat că în speță sunt îndeplinite cerințele prev. de art.160²alin.1 Cod procedură penală.

nemaiputand influenta partile vatamate asa cum s-a sustinut pina acum, astfel incat temeiul de arestare prevazut de art.148 lit.e nu mai subzista.

Potrivit deciziei date în Recursul în Interesul Legii nr. 17/2011, instanța de judecată, în cadrul examinării temeiniciei cererii de liberare provizorie sub control judiciar, în cazul în care constată că temeiurile care au determinat arestarea preventivă subzistă, verifică în ce măsură buna desfășurare a procesului penal este ori nu împiedicată de punerea în libertate provizorie sub control judiciar a inculpatului.In privinta temeiului de arestare prevazut de art.148 lit f cpp, instanta a retinut in mod corect ca nici acest temei nu subzista,ca pericolul pentru ordinea publica pe care-l prezinta inculpatii daca ar fi lasati in libertate s-a diminuat odata cu trecerea timpului. Mai mult, tot in aprecierea acestui temei s-a retinut ca durata de detentie a inculpatilor a depasit termenul rezonabil la care curtea europeana a drepturilor omului face trimitere constant in practica sa.

Pentru aceste considerente, hotararea pronuntata de instanta de fond fiind legala si temeinica,in baza art.385/15 pct.1 lit.b cpp se va respinge ca nefondat recursul declarat de DIICOT - Serviciul Teritorial Sălaj împotriva încheierii penale din data de_ a Judecătoriei Z. .

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de DIICOT - Serviciul Teritorial Sălaj împotriva încheierii penale din data de_ a Judecătoriei Z. .

Cheltuielile judiciare în recurs rămân în sarcina statului. Definitivă.

Pronunțată în ședința publică la sediul instanței azi, _

Președinte,		Judecător,			Judecător,
T. C.	M.	S.	H.	I.	D.

Grefier,

D. M. J.

Red.TC/_

Dact.MJD/_ Ex.2

← Decizia penală nr. 61/22. Cerere de liberare provizorie sub...		Încheierea penală nr. 1398/2013. Cerere de liberare provizorie... →

Decizia penală nr. 116/2013. Cerere de liberare provizorie sub control judiciar

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 116/2013. Cerere de liberare provizorie sub control judiciar