Decizia penală nr. 170/11. Cerere de liberare provizorie sub control judiciar
| Comentarii |
|
ROMÂNIA 2618
TRIBUNALUL MARAMUREȘ SECȚIA PENALĂ
Dosar nr. _
DECIZIA PENA LĂ nr. 170/RȘedința publică din 11 iulie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: R. A. C. - Vicepreședintele T. ui M.
JUDECĂTORI: L. R. M. S.
: S. F. A.
GREFIER: E. B.
MINISTERUL PUBLIC reprezentat prin procuror: B. I.
din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureș
Pe rol este soluționarea recursului declarat de inculpatul M. A. N.
fiul lui C. D. și A. S., născut la data de_ în Baia Mare, jud. M.
, CNP 1951130245051domiciliat în Tăuții Măgherăuș, sat Bozânta Mare, str.128, nr. 37, jud. M., aflat în Penitenciarul Gherla, împotriva încheierii penale nr. 1639 din 4 iulie 2013 pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr._, având ca obiect cerere de liberare provizorie sub control judiciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul-inculpat
M. A. N., în stare de arest preventiv, asistat de apărătorul ales, avocat
G. A. din cadrul Baroului Satu Mare. Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei după care:
Întrebat fiind de către instanță, recurentul-inculpat M. A. N. arată că își menține recursul formulat.
Nefiind chestiuni prealabile dezbaterii recursului, instanța dă cuvântul asupra acestuia.
Apărătorul ales al recurentului-inculpat M. A. N., avocat G. A.
, solicită admiterea recursului, casarea în totalitate a încheierii atacate și, în rejudecare, admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar și punerea inculpatului în libertate. Consideră că încheierea instanței de fond este nelegală fiind încălcate dispozițiile art. 1602C.pr.pen. întrucât instanța nu a avut în vedere elementele prevăzute de lege pentru admisibilitatea unei
asemenea cereri ci a reanalizat elementele avute în vedere la arestarea preventivă. Liberarea provizorie sub control judiciar este o altă instituție și nu este o vocație ci un drept al inculpatului. Elementele prevăzute de lege pentru a se admite o cerere de liberare provizorie sunt ca pedeapsa prevăzută pentru infracțiunea reținută în sarcina inculpatului să nu depășească 18 ani închisoare și să nu existe date că inculpatul ar încerca zădărnicirea aflării adevărului prin influențarea victimei, a martorilor ori că va săvârși alte infracțiuni. Consideră că sunt întrunite cumulativ aceste condiții legale pentru a fi admisă cererea. Nu există nici un element care să conducă că inculpat ar încerca zădărnicirea aflării adevărului sau să se sustragă de la judecată sau de la executarea unei eventuale pedepse, astfel că apreciază că cererea este întemeiată. Raportat la scopurile măsurilor preventive, prev. de art. 136 C.pr.pen., la alin. 3 se menționează prin liberarea provizorie se poate asigura scopul acestor măsuri preventive. În acest moment nu rezultă că inculpatul nu s-a prezenta la judecată sau s-ar sustrage, deci scopul măsurii preventive este fără obiect. Cu privire la pericolul social al faptei arată că acesta nu trebui analizat la o asemenea cerere de liberare provizorie sub control judiciar. Invocă și dispozițiile CEDO care impun că dacă există garanții să asigure prezentarea la proces, că nu se sustrage, instanța poate impune restricții care să nu permită inculpatului chiar luarea legăturii cu restul inculpaților, cu partea vătămată și mai sunt și alte măsuri care instanța le poate impune prin încheiere, pentru ca inculpatul să fie adus în fața instanței. Prin cercetarea inculpatului în stare de libertate prezumția de nevinovăție își găsește aplicabilitatea. Arată că întradevăr partea vătămată este minoră dar are o poziție oscilantă, nu s-a dus singură de bunăvoie la poliție ci șoferul de autobuz a lăsat-o în fața poliției. Din declarațiile șoferului și a pollițistului care i-a luat declarația rezultă că aceasta nu a fost speriată. Apoi partea vătămată a revenit asupra declarației și se întreabă dacă nu susține aceste lucruri din frica tatălui. Invocă și concluziile raportului medico-legal din care rezultă că nu există urme de leziuni ci doar semnele unei deflorări recente, ceea ce e greu de crezut ca după o infracțiune de viol comisă de patru persoană să nu existe leziuni. Toate aceste neconcordanțe duc la concluzia că fapta nu este cea descrisă în rechizitoriu, inculpatul nu a negat că a întreținut relații sexuale consimțite cu partea vătămată. Nu și-a schimbat declarațiile date, fapta o recunoaște dar încadrarea juridică nu. Inculpatul este minor astfel sunt incidente și dispozițiile art. 160 lit. f C.pr.pen. care prevăd că o măsură preventivă asupra minorilor se face în cazul excepționale, deci o atare cerere trebuie analizată și având în vedere aceste aspect. Pentru aceste motive solicită admiterea cererii, inculpatul se va prezenta la toate termenele de judecată, se se va sustrage de la cercetarea judecătorească și nici de la executarea pedepsei dacă va fi găsit vinovat.
Reprezentantul Ministerului Public, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea încheierii ca temeinică și legală. Nu este de acord cu susținerile apărătorului inculpatului în legătură cu acordarea liberării
provizorii sub control judiciar. Aceasta nu este o obligaivitate de acordare și nu întotdeauna când nu sunt incidente motivele prev. la alin. 2 admiterea unei asemenea cereri este obligatorie. În speță, în cazul unor infracțiuni grave, se impune cercetarea inculpatului în stare de arest. Se tinde a se susține că nu este vorba despre viol dar partea vătămată este minoră, are 15 ani și nu crede că ar fi acceptat să meargă cu ei în acea locuință nelocuită. Apreciază că inculpații au o poziție nesinceră. Hotărârea instanței de fond este legală și temeinică.
Recurentul-inculpat M. A. N., la ultimul cuvânt arată că a recunoaște ce a făcut, respectiv cu violul.
T.
Asupra recursului penal de față,
Prin încheierea penală nr. 1639 din 4 iulie 2013 a Judecătoriei Baia Mare s-a respins cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul M. A. N. , împotriva căruia s-a dispus măsura arestării preventive pe o durată de 19 zile prin Încheierea penală nr. 1457/_ a Judecătoriei Baia Mare, în baza căreia a fost emis mandatul de arestare preventivă nr. 55/U/_ .
În considerentele încheierii s-a reținut faptul că prin prin Încheierea Penală nr. 1457 din_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Baia Mare, rămasă definitivă prin Încheierea penală nr. 146/R/_ a T. ui M.
, s-a admis propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Baia Mare și, în baza art. 1491raportat la art. 148 lit. f Cod procedură penală, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului M. A. N., pentru o durată de 19 de zile.
S-a considerat că în cauză există probe și indicii temeinice care conduc la presupunerea rezonabilă că petentul este autorul infracțiunii prev. de art. 197 alin. 1 și 2 Cod penal, cu aplicarea art. 99 și următoarele Cod penal.
Analizând măsura preventivă dispusă față de inculpatul M. A. N.
, din perspectiva prezentei cereri, instanța a constatat că aceasta a fost luată în condițiile art. 143, respectiv 148 lit. f Cod procedură penală, existând probe și indicii temeinice că inculpatul, împreună cu alți 3 inculpați, a săvârșit cu intenție o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea sa în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Indiciile temeinice în sensul art.143 C.p.p., care au dovedit săvârșirea infracțiunii de viol, au rezultat din următoarele mijloace de probă administrate până la data trimiterii în judecată, respectiv și data formulării prezentei cereri în cauză: declarațiile date de inculpați, declarațiile părții vătămate, proces- verbal de cercetare la fața locului, proces-verbal de examinare îmbrăcăminte, proces-verbal de recunoaștere după fotografii, declarații martori, act medico- legal.
Potrivit prevederilor legale incidente, acordarea liberării provizorii reprezintă o vocație și nu un drept al inculpatului, doar instanța fiind în măsură să aprecieze asupra oportunității dispunerii acestei măsuri, aprecierea în acest sens presupunând un examen al cauzei concrete cu privire la fapta pentru care s-a dispus arestarea învinuitului ori inculpatului, calitatea acestuia, modul de săvârșire a faptei, natura acesteia, circumstanțele concrete ale cauzei și cele privind persoana învinuitului sau inculpatului. Dispozițiile art. 5 paragraful 3 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, precum și ale art. 5 alin 5 din Codul de procedură penală, nu instituie o obligație de acordare a liberării provizorii în cursul procedurii judiciare, iar luarea măsurilor alternative celor privative de libertate se subsumează în mod obligatoriu realizării scopurilor acestora.
Analiza temeiniciei cererii de liberare presupune, atât verificarea îndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 1602din Codul de procedură penală, cât și a aptitudinii pe care această măsură o va avea de a asigura realizarea efectivă a scopului măsurilor preventive, astfel cum acesta este reglementat de dispozițiile art. 136 alin. 1 cu trimitere la alin. 2 din Codul de procedură penală, respectiv oportunitatea acestei măsuri. Deși Codul de procedură penală și Convenția Europeană a Drepturilor Omului garantează dreptul persoanei acuzate de a obține liberarea în cursul procedurii, aprecierea cu privire la
oportunitatea unei asemenea cereri aparține instanței de judecată, prin raportare la condițiile de admisibilitate și având în vedere necesitatea bunei desfășurări a procesului penal.
În absența unor criterii legale care ar trebui să stea la baza aprecierii instanței asupra temeiniciei cererii de liberare provizorie sub control judiciar a inculpatului, aceasta trebuie să se raporteze atât la elementele ce privesc faptele pentru care este cercetat, cât și la datele care circumstanțiază persoana inculpatului.
În ceea ce privește persoana inculpatului, instanța a constatat că acesta nu este cunoscut cu antecedente penale, a recunoscut că a întreținut raporturi sexuale cu partea vătămată arătând însă că acestea au fost consimțite, este elev. În motivarea pericolului social concret pe care lăsarea în libertate a inculpatului ar prezenta-o pentru ordinea publică, judecătoria a apreciat că se impun a fi menționate următoarele aspecte raportat la modalitatea concretă de comitere a faptei: pe timp de noapte, de către mai multe persoane, după ce inculpații s-au înțeles să o conducă pe partea vătămată la o casă în construcție, acesteia spunându-i că acolo va putea înnopta, însă în realitate urmărind întreținerea unor raporturi sexuale, prin constrângerea unei părți vătămate în vârstă de 15 ani și virgină să întrețină raporturi sexuale normale și orale cu 4
bărbați.
Desfășurarea normală a relațiilor sociale necesită un climat de conviețuire pașnică, de securitate și încredere reciprocă, un climat în care fiecare persoană, având o conduită demnă, se bucură de stima și considerarea
celorlalți membri ai societății. Tulburarea acestui climat prin nesocotirea acestor valori, sau prin încălcarea securității celor ce participă la viața socială, constituie o faptă periculoasă pentru societate.
Pentru toate aceste considerente, instanța a apreciat că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret și real pentru ordinea publică, sens în care cererea de liberare provizorie sub control judiciar a fost respinsă ca neîntemeiată.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul M. A. N.
care a solicitat a i se admite cererea de liberare provizorie sub control judiciar.
Examinând încheierea penală recurată, prin prisma motivelor invocate precum și din oficiu, tribunalul reține următoarele:
Potrivit înscrisurilor aflate la dosar, cererea de liberare provizorie formulată de inculpatul minor M. A. N., a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Baia Mare la data de_ .
La data de_ a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Baia Mare dosarul nr._, cuprinzând rechizitoriul nr. 2534/P din_ al parchetului de pe lângă aceeași instanță, prin care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului minor M. A. N. și a inculpaților major Mihuț Gabriel Ilie, Menhart B. și Menhart I., acuzați de comiterea infracțiunii de viol, prevăzută de art. 197 alin. 1 și 2 lit. a Cod penal.
În consecință, de la data de_ a fost declanșată faza judecății, devenind aplicabile regulile procesuale corespunzătoare acesteia.
Potrivit art. 317 Cod procedură penală, obiectul judecății este constituit din fapta și persoana arătată în actul de sesizare al instanței, iar în caz de extindere a procesului penal și din fapta și persoana la care se referă extinderea. Astfel, judecata, în sensul art. 317 Cod procedură penală, are un caracter principal, iar toate celelalte cereri, excepții sau chestiuni prejudiciale au un caracter accesoriu, incidental față de aceasta și, cu excepția cazurilor în care legea prevede în mod expres un regim derogatoriu, urmează cadrul și regulile procesuale ale principalului.
Conform dispozițiilor art. 480 Cod procedură penală, în cazul infracțiunilor săvârșite de minori, urmărirea, judecarea, precum și punerea în executare a hotărârilor privitoare la aceștia, se fac potrivit procedurii obișnuite cu completările și derogările din prezentul capitol (Capitolul II din Titlul IV al părții speciale a Codului de procedură penală) și din secțiunea IV1al Capitolului I din Titlul IV al părții generale.
Dispozițiile art. 485 Cod procedură penală, instituie în mod expres o excepție de la regula publicității ședinței de judecată, prevăzând la alin. 2 că ședința în care are loc judecarea infractorului minor nu este publică.
Cu toate acestea, în conformitate cu dispozițiile art. 486 Cod procedură penală, când în aceeași cauză sunt mai mulți inculpați, printre care unii minori și alții majori, instanța judecă după procedura obișnuită, iar ședința de judecată are caracter public.
În consecință, având în vedere că cererea de liberare provizorie sub control judiciar are un caracter accesoriu față de obiectul judecății, câtă vreme legea nu prevede în mod expres un regim derogatoriu, aceasta va fi soluționată potrivit acelorași reguli procesuale ca și fondul cauzei. Cu alte cuvinte, în ipoteza în care ședința de judecată este nepublică, în condițiile art. 485 Cod procedură penală, în aceleași condiții, de nepublicitate, ar trebui soluționată și cererea de liberare provizorie sub control judiciar a inculpatului minor. Rațiunea pentru care legiuitorul a instituit caracter nepublic al ședinței în care este judecat minorul nu poate fi restrânsă numai la termenul de judecare a cauzei în fond, ci se extinde asupra tuturor cererilor sau excepțiilor care îl privesc pe acesta. Pe de altă parte, pentru identitate de rațiune, în ipoteza în care judecarea în fond a cauzei se face cu respectarea dispozițiilor art. 290 Cod procedură penală, în același mod se impune a fi soluționată și cererea de liberare provizorie sub control judiciar, sens în care a fost pronunțată și Decizia nr. 2/2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secțiile Unite.
Având în vedere că în dosarul nr._ al Judecătoriei Baia Mare, s-a dispus trimiterea în judecată a unor inculpați majori alături de un inculpat minor, ședința de judecată, ca regulă generală, se va desfășura în condiții publice, în conformitate cu dispozițiile art. 486 Cod procedură penală. Pe care de consecință, potrivit regulii enunțate mai sus, toate cererile și excepțiile cu caracter accesoriu și incidental, vor fi judecate, în măsura în care legea nu prevede expres altfel, în ședință publică.
Potrivit dispozițiilor art. 197 alin. 2 Cod procedură penală, nerespectarea dispozițiilor privind publicitatea ședinței de judecată, este sancționată cu nulitatea absolută, nulitate care nu poate fi înlăturată în nici un mod și care poate fi invocată în orice stare a procesului și se ia în considerare și din oficiu.
În consecință, constatând că cererea de liberare provizorie formulată de inculpatul minor M. A. N. a fost judecată în ședință nepublică, deși în conformitate cu cele expuse mai sus ședința de judecată trebuia să fie publică, tribunalul urmează să admită recursul declarat și, constatând nulitatea absolută a încheierii atacate, o va casa în totalitate și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe. În rejudecare, instanța va proceda la soluționarea cererii de liberare provizorie sub control judiciar cu respectarea dispozițiilor art. 486 Cod procedură penală raportat la art. 290 Cod procedură penală, respectiv în ședință publică.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
În temeiul art. 38515pct. 2 lit. c C.pr.penală raportat la art. 3859pct. 4 C.pr.penală, admite recursul declarat de inculpatul M. A. N. fiul lui C.
D. și A. S., născut la data de_ în Baia Mare, jud. M., CNP
1951130245051domiciliat în Tăuții Măgherăuș, sat Bozânta Mare, str.128, nr. 37, jud. M., aflat în Penitenciarul Gherla, împotriva încheierii penale nr. 1639 din 4 iulie 2013 pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr. _
, pe care o casează în totalitate și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, respectiv Judecătoriei Baia Mare.
Cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de azi, 11 iulie 2013.
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | G. | IER | |||||
R. A. C. S. | L. | R. | M. | ; S. F. A. | B. | E. |
Red.R.A-C/.T.red.B.E.
3 ex./12 iulie 2013
J. ecător la fond: C. R.
TRIBUNALUL MARAMUREȘ cod operator 2618 Secția penală Minută
Dosar nr._ Dec.pen.nr. 170/R/_
DECIDE:
În temeiul art. 38515 pct. 2 lit. c C.pr.penală raportat la art. 3859pct. 4 C.pr.penală, admite recursul declarat de inculpatul M. A. N. fiul lui C.
D. și A. S., născut la data de_ în Baia Mare, jud. M., CNP 1951130245051domiciliat în Tăuții Măgherăuș, sat Bozânta Mare, str.128, nr. 37, jud. M., aflat în Penitenciarul Gherla, împotriva încheierii penale nr. 1639 din 4 iulie 2013 pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr. _
, pe care o casează în totalitate și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, respectiv Judecătoriei Baia Mare.
Cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de azi, 11 iulie 2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
TRIBUNALUL MARAMUREȘ cod operator 2618 Secția penală Minută
Dosar nr._ Dec.pen.nr. 170/R/_
DECIDE:
În temeiul art. 38515 pct. 2 lit. c C.pr.penală raportat la art. 3859pct. 4 C.pr.penală, admite recursul declarat de inculpatul M. A. N. fiul lui C.
D. și A. S., născut la data de_ în Baia Mare, jud. M., CNP 1951130245051domiciliat în Tăuții Măgherăuș, sat Bozânta Mare, str.128, nr. 37, jud. M., aflat în Penitenciarul Gherla, împotriva încheierii penale nr. 1639 din 4 iulie 2013 pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr. _
, pe care o casează în totalitate și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, respectiv Judecătoriei Baia Mare.
Cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de azi, 11 iulie 2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
s.s.indesc. s.s.indesc. s.s.indesc.
pt.conf.
ROMÂNIA - TRIBUNALUL MARAMUREȘ cod operator 2618
Secția penală DOSAR NR. _
din 11 iulie 2013
Către
PENITENCIARUL GHERLA
Alăturat prezentei, conform art. 360 alin.2 Cod procedură penală, vă înaintăm copia dispozitivului deciziei penale nr. 170/R din 11 iulie 2013 pronunțată în dosarul cu nr. mai sus indicat privind pe inculpatul M. A.
N. fiul lui C. D. și A. S., născut la data de_ în Baia Mare, jud. M., CNP 1951130245051domiciliat în Tăuții Măgherăuș, sat Bozânta Mare, str.128, nr. 37, jud. M., aflat în Penitenciarul Gherla.
PREȘEDINTE GREFIER
ROMÂNIA - TRIBUNALUL MARAMUREȘ cod operator 2618
Secția penală DOSAR NR. _
din 11 iulie 2013
Către
PENITENCIARUL GHERLA
Alăturat prezentei, conform art. 360 alin.2 Cod procedură penală, vă înaintăm copia dispozitivului deciziei penale nr. 170/R din 11 iulie 2013 pronunțată în dosarul cu nr. mai sus indicat privind pe inculpatul M. A.
N. fiul lui C. D. și A. S., născut la data de_ în Baia Mare, jud. M., CNP 1951130245051domiciliat în Tăuții Măgherăuș, sat Bozânta Mare, str.128, nr. 37, jud. M., aflat în Penitenciarul Gherla.
PREȘEDINTE GREFIER
ROMÂNIA cod operator 2618
TRIBUNALUL MARAMUREȘ SECȚIA PENALĂ
Dosar nr. _
din
Către
JUDECĂTORIA BAIA MARE
Alăturat vă trimitem dosarul nr._ al T. ui M. întrucât prin decizia penală nr. 170/R din 11 iulie 2013, în temeiul art. 38515pct. 2 lit. c C.pr.penală raportat la art. 3859pct. 4 C.pr.penală, s-a admis recursul declarat de inculpatul M. A. N. fiul lui C. D. și A. S., născut la data de_ în Baia Mare, jud. M., CNP 1951130245051domiciliat în Tăuții Măgherăuș, sat Bozânta Mare, str.128, nr. 37, jud. M., aflat în Penitenciarul Gherla, împotriva încheierii penale nr. 1639 din 4 iulie 2013 pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr._, s-a casat în totalitate încheierea și s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, respectiv Judecătoriei Baia Mare.
Dosarul conține un număr de
al Judecătoriei Baia Mare (conținând 17 file).
file, fiind atașat dosarul nr. _
PREȘEDINTE GREFIER
| ← Încheierea penală nr. 154/2013. Cerere de liberare provizorie... | Decizia penală nr. 57/17. Cerere de liberare provizorie sub... → |
|---|
