Decizia penală nr. 1178/2013. Mentinere arest preventiv
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR._ /a3
DECIZIA PENALĂ NR. 1178/R/2013
Ședința publică din 19 septembrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE | : M. | R. | , judecător |
JUDECĂTORI | : M. | B. | |
: A. | D. | L. | |
GREFIER | : L. | A. | S. |
Ministerul Public reprezentat prin AURELIA SLABU - procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C.
S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul M. G. N. împotriva încheierii penale f. n., din data de 04 septembrie 2013 pronunțată în dosar nr._ al Tribunalului B. -Năsăud, având ca obiect menținerea stării de arest a inculpatului.
La apelul nominal efectuat în ședință publică se constată că se prezintă inculpatul M. G. N., în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat Negru C. S., din cadrul Baroului C., cu delegație la dosar ( f. 10 ).
Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei, după care,
Inculpatul M. G. N. arată că își menține recursul declarat și că este de acord să fie asistat de apărătorul desemnat din oficiu.
Nefiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul din oficiu al inculpatului M. G. N., arată că inculpatul a formulat recurs împotriva încheierii penale din 4 septembrie 2013, pronunțată de către Tribunalul B. -Năsăud, încheiere prin care s-a menținut măsura arestului preventiv luată față de acesta. Astfel, solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și, rejudecând, să se dispună revocarea măsurii arestului preventiv luată față de inculpat, iar în subsidiar, înlocuirea măsurii privative de libertate cu o altă măsură neprivativă de libertate.
Susține că măsura s-a luat față de inculpat în baza prevederilor art. 148 lit. b și f Cod procedură penală și consideră că, în acest moment, acestea nu mai subzistă. Astfel, cu privire la disp. prev. de art. 148 lit. f Cod procedură penală, respectiv la pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta inculpatul aflat în stare de libertate, consideră că, în acest moment, nu subzistă și nu există raportat la data la care s-a săvârșit infracțiunea, și anume în anul 2010, precum și la faptul că în acel moment organele de urmărire penală nu au considerat că se impune luarea față de inculpat a unei astfel de măsuri privative de libertate.
Totodată, consideră că pericolul concret ar fi trebuit să existe la acel moment sau imediat ulterior săvârșirii faptelor și nu în acest moment, respectiv la 3 ani de la săvârșirea acestora.
În consecință, apreciază că nu se află în prezența pericolului concret și că nu sunt întrunite cumulativ cele două condiții prevăzute de lit. f a art. 148 Cod
procedură penală. Astfel, cu privire la aspectul redat, consideră că nu se impune prelungirea măsurii arestului preventiv.
În ceea ce privește art. 148 lit. b Cod procedură penală, respectiv faptul că inculpatul ar fi încercat influențarea martorilor din dosar, consideră că acest aspect a fost lămurit. Astfel, confirmă existența unui contact între inculpat și martori, aspecte recunoscute atât de către inculpat, cât și de către martori, însă arată că părțile au susținut, în conformitate cu actele dosarului, că doar s-a discutat cu privire la cele întâmplate. Susține că, în mod evident nu rezultă activitatea propriu-zisă de influențare a martorilor. În consecință, apreciază că nu se poate reține activitatea de influențare și, în mod evident, că este desuetă solicitarea de menținere a măsurii arestului raportat la textul legal anterior evocat.
Pentru considerentele expuse, solicită admiterea recursului și, în principal, revocarea măsurii arestului preventiv, cu continuarea procesului cu inculpatul în stare de libertate.
În subsidiar, în ipoteza în care se va aprecia luarea unei măsuri, solicită luarea față de inculpat a unei măsuri neprivative de libertate. Cu onorariu FMJ.
Reprezentanta M. ui P. raportat la solicitarea apărătorului din oficiu de luarea unei măsuri neprivative de libertate arată că o astfel de măsură a mai fost luată și s-a dovedit că au fost încălcate cu rea-credință dispozițiile privind obligarea de a nu părăsi localitatea.
Cu privire la încheierea atacată din 4 septembrie 2013 arată că Tribunalul
B. -Năsăud a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive, sens în care amintește faptul că faza de cercetare judecătorească este practic spre finalizare, fiind doar un singur martor de audiat în cauză, aspect care rezultă din încheierea instanței. Altfel spus, apreciază că se confirmă vinovăția inculpatului pentru infracțiunile pentru care este cercetat, fiind readministrate toate probele din faza de urmărire penală, respectiv de omor deosebit de grav și instigare la mărturie mincinoasă.
Astfel, pe lângă faptul că inculpatul a încălcat cu rea-credință obligațiile stabilite anterior, în sensul de a nu părăsi localitatea, s-a dovedit și influențarea martorilor, motiv pentru care s-a reținut și o nouă infracțiune, aceea de instigare la mărturie mincinoasă.
Apreciază că subzistă în continuare temeiurile de arestare, că hotărârea instanței de fond este legală și solicită respingerea recursului.
Inculpatul M. G. N., având ultimul cuvânt, arată că nu a influențat niciun martor în perioada în care a fost cercetat în stare de libertate. De asemenea, apreciază că a greșit prin încălcarea obligațiilor impuse și solicită judecarea sa în stare libertate, cu angajamentul de a respecta regulile care îi vor fi aduse la cunoștință.
C U R T E A
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul B. -Năsăud nr. 303/P/2010, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților M. R. fiica lui I. și Onița, născută la data de_ în comuna Rebrișoara județul B. -Năsăud, cetățean român, studii 6 clase, pensionară, căsătorită, domiciliată în B., cartier Unirea nr. 116 județul B. -Năsăud, CNP - 2. și M. G. N.
, fiul lui Ghiorghe și R., născut la data de_ în B., cetățean român, studii 12 clase, elev la Grupul Școlar "Grigore M. il"; B., necăsătorit, domiciliat în B., cartier Unirea nr. 116 județul B. -Năsăud, CNP - 1.
, pentru comiterea infracțiunilor de omor calificat și deosebit de grav și instigare la mărturie mincinoasă prev. de art. 174 alin.1 comb. cu art. 175 alin.1 lit. "i"; Cod penal și art. 176 alin.1 lit. "a"; Cod penal, art. 25 Cod penal rap. la art. 260 Cod penal, cu aplic. art. 33 lit. "a"; Cod penal.
Prin încheierea din data de_ pronunțată de Tribunalul Bistrița Năsăud în dosar nr._ , în baza disp. art. 300/2 Cod procedură penală, rap. la art. 160/b Cod procedură penală:
S-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată față de inculpații M. R. fiica lui I. și Onița, născută la data de_ în comuna Rebrișoara județul B. -Năsăud, cetățean român, studii 6 clase, pensionară, căsătorită, domiciliată în B., cartier Unirea nr. 116 județul B. -Năsăud, CNP - 2. și M. G. N., fiul lui Ghiorghe și R., născut la data de_ în B., cetățean român, studii 12 clase, elev la Grupul Școlar "Grigore
M. il"; B., necăsătorit, domiciliat în B., cartier Unirea nr. 116 județul B.
-Năsăud, CNP - 1., ambii în prezent încarcerați în Penitenciarul Gherla și menține această măsură.
Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Pentru a dispune în acest sens, instanța a reținut următoarele: În sarcina inculpaților s-au reținut următoarele:
La data de_, ora 9.37 organele de poliție din cadrul Poliției Mun. B.
- Biroul Investigații Criminale, au fost sesizate prin serviciul de urgență 112 de către martorul Cîrcu I. V. - cu privire la faptul că l-a găsit pe numitul L. I., domiciliat în Unirea, nr.147, jud. B. - Năsăud, în apropierea aerodromului Unirea, prezentând numeroase urme de lovituri, căzut la pământ într-o stare gravă.
Organele de poliție s-au deplasat la fața locului, respectiv în zona aerodromului din cart. Unirea, constatând că victima L. I. fusese deja transportat de către un echipaj SMURD, la S. J. B. -Năsăud.
S-a procedat la cercetarea locului faptei, astfel identificându-se pe malul stâng al Râului B., la o distanță de 250 metri față de aerodromul Unirea și 60 metri față de grajdurile martorului Cîrcu I. V., o porțiune de teren pe care iarba prezenta urme de tasare, pe sol se aflau mai multe pete de culoare brun- roșcată, fiind găsite un briceag, două fragmente din lemn ce puteau fi de la o bâtă întrucât au o formă cilindrică și o șapcă de soare.
Procedându-se la examinarea de către medicul legist a victimei L. I., au fost emise la data de_ constatările preliminare, concluzionându-se că leziunile traumatice suferite s-au putut produce prin lovire cu corp dur, necesitând 45-50 de zile de îngrijiri medicale. La momentul constatării leziunile nu întruneau caracteristicile medico-legale ale punerii în primejdie a vieții, concluzia neavând caracter definitiv și fiind dependentă de posibila evoluție ulterioară a patologiei. Leziunile pledează pentru posibile urmări de tipul
infirmității, o concluzie definitivă putând fi formulată doar după investigarea completă a cazului, în cadrul unei clinici universitare. Leziunile pot data din noaptea de 31.07 -_ .
După o examinarea preliminară în S. J. de U. B., pe fondul agravării stării de sănătate, victima a fost transferată la C. a de Chirurgie Buco- Maxilo-Facială II C. -N., unitate în care la data de_, ca urmare a evoluției negative a stării de sănătate, victima L. I. a decedat.
Efectuându-se cercetări în cauză, s-a stabilit că victima L. I. era cioban la o turmă de capre inițial angajat al martorul P. V., fiind plătit de acesta cu suma de 3.000.000 lei și mâncare, iar din anul 2005 turma de capre a fost cumpărată de inculpata M. R., victima rămânând cioban la turma de capre a acesteia.
S-a stabilit că încă din anul 2002 între victimă și inculpata M. R. s-a stabilit o relație de concubinaj, deși inculpata era căsătorită și avea un băiat, pe inculpatul M. G. N. . Pe fondul relației de concubinaj, inculpata și-a neglijat familia stând mai mult timp în compania victimei (chiar și perioade de câte o săptămână) decât a membrilor de familie, victima exprimându-și chiar intenția de a se căsători cu inculpata.
Deși familia și rudele inculpatei au încercat, nu au reușit să o determine să renunțe la relația de concubinaj, probabil și datorită faptului că victima îi promisese că îi va da o parte din averea pe care o va dobândi urmare a unui proces civil.
Întrucât victima era caracterizată și cunoscută în comunitate ca o persoană cu o forță ieșită din comun, având o constituție atletică, pe fondul consumului de băuturi alcoolice și de cele mai multe ori influențat de inculpată devenea violent și agresa persoane, îndemnat de inculpată care astfel încerca să obțină satisfacție urmare a unui conflict cu persoana în cauză, la originea multor conflicte ale victimei fiind inculpata M. R. . Martorul M. G. și inculpatul M. G. N. nu aveau posibilitatea să-i reproșeze ceva inculpatei care îi amenința că vor avea probleme cu victima L. I. care i-ar fi agresat, ambii fiind obligați să se conformeze inculpatei în tot ceea făceau, inculpata M. R. având rolul hotărâtor în luarea deciziilor.
Relația dintre inculpată și victima L. I. a fost caracterizată de inculpatul
M. G. N. ca una tumultoasă cei doi consumând adesea băuturi alcoolice după care se agresau reciproc. Deși victima avea relații apropiate cu inculpata căreia îi promisese o parte din averea pe care urma să o dobândească urmare a unui proces, între ei existau dese conflicte legate de faptul că victima nu era plătită pentru că păzea caprele, iar cu aproximativ două luni anterior comiterii agresiunii care a provocat decesul victimei, între aceasta și inculpată certurile și scandalurile s-au intensificat întrucât procesul victimei, de care se ocupa inculpata, fusese pierdut, motiv pentru care victima a afirmat că nu-i va mai da inculpatei parte din avere iar caprele de asemenea sunt ale lui întrucât valoarea muncii sale pe timp de 5 ani depășea valoarea caprelor.
Pe fondul relațiilor victimei cu inculpata, la data de_, în jurul orelor 22, victima L. I. s-a deplasat la domiciliul inculpatei aducând cu căruța laptele obținut de la capre și pentru a lua alt bidon pentru lapte și mâncare. Împreună cu inculpata și cu soțul acesteia au consumat cantitatea de aproximativ un litru de țuică de cazan. Martorul M. Ghiorghe după un timp s-a retras și s-a dus la culcare. După acest moment, în jurul orei 1 noaptea, între victimă și inculpată a izbucnit un conflict, fiind reiterate neînțelegerile redate mai sus. Victima L. I. i- a aplicat inculpatei M. R. mai multe lovituri cu un bici, inculpata ripostând și ea. Deși a cerut ajutorul soțului ei, datorită violenței victimei inculpata M. R. a părăsit în grabă domiciliul, plecând să ceară ajutor.
Inculpata M. R. i-a cerut fiului ei să se deplaseze împreună la stână întrucât victima ar fi bătut-o și că ar fi afirmat că va da foc la stână. În jurul orei 2,28 în aceeași noapte inculpatul M. G. N. 1-a apelat și pe Bodiu G. .
Inculpații M. R. și M. G. N. au luat astfel hotărârea de a pleca cu autoturismul către stână, pentru a o agresa pe victimă. După ce inculpații l- au ajuns din urmă pe victimă, i-au cerut socoteală pentru faptele sale. Victima a scos un briceag pe care îl avea asupra sa însă, profitând de neatenția victimei, inculpatul M. G. N., după ce îi reproșase loviturile aplicate mamei sale, l- a lovit cu pumnul în cap pe victimă. Urmare a loviturii, victima L. I. a căzut jos din căruță și a scăpat din mănă briceagul, de acest moment profitând inculpata, care a luat o bâtă din căruța victimei, cu care i-a aplicat mai multe lovituri în
diferite zone ale corpului iar inculpatul M. G. N. i-a aplicat apoi lovituri cu pumnii și cu picioarele.
Agresivitatea inculpaților a fost una mare, forța loviturilor acestora fiind evidențiată pe de o parte de natura și gravitatea leziunilor constatate pe corpul victimei precum și prin fragmentele din lemn de formă cilindrică și care probabil s-au desprins din bâta folosită la agresiune.
Consecutiv agresiunilor inculpații au dezbrăcat victima, astfel încât aceasta a fost găsită doar cu brâul pe ea.
Cu ocazia audierii victimei L. I. de către organele de cercetare penală, în data de_, acesta a declarat că în data de_ s-a deplasat la numita M.
R., domiciliată în cartier Unirea, nr.116, în jurul orelor 22.oo, pentru a-i cere acesteia un bidon de plastic. La domiciliul acesteia a consumat, împreună cu M.
R. și M. G., aproximativ un litru de țuică. Pe fondul consumului de alcool, între aceștia au avut loc discuții contradictorii, ce au degenerat, astfel că a fost lovit de către inculpații M. R. și M. G. N. și de o altă persoană pe care nu și-o amintește, agresiunile având loc în curtea locuinței inculpaților. L. I. nu a mai putut da alte detalii, precizând însă că a fost găsit de către numitul Cîrcu Ionuț, în afara cartierului Unirea, acesta fiind și cel care a sunat la serviciul de urgentă 112.
Tot victima, în timp ce se afla la Secția UPU a S. ui J. B., i-a relatat fiicei sale L. M. că îl bătuseră R. și mai mulți, iar martorului Cîrcu
I. V. că a fost bătut de inculpata M. R., fiul ei și încă trei însă nu a mai putut preciza numele altor persoane. Partea vătămată L. M. a susținut în declarații că auzise prin sat(cartierul Unirea) că pe tatăl ei l-ar fi bătut inculpații
M. R., M. G. N., Bodiu G., învinuitul Artene L. și un anume
"Malup".
La data de_, organele de poliție i-au căutat pe inculpați ocazie cu care au constat că inculpata era plecată în mun. B., situație relatată de martorul
M. Ghiorghe, care în prima sa declarație(olografa) a susținut că inculpata ar fi venit acasă în dimineața zilei de_, când deja afară era ziuă și că ar fi solicitat ajutorul altor persoane și că l-au bătut pe L. I. .
Nici inculpatul M. G. N. nu se afla la domiciliu, astfel încât organele de poliție s-au deplasat în localitatea Leșu unde inculpatul se deplasase cu Bodiu G., cu soția și cu copilul acestuia precum și cu învinuitul Artene L.
. În primele sale declarații, învinuitul Artene L. a susținut că pe timpul deplasării spre Leșu inculpatul M. G. N. povestise cum în noaptea anterioară împreună cu mama sa îl bătuseră pe victima L. I. .
În seara zilei de_, după ce poliția îi audiase deja pe inculpații M. R. și M. G. N., aceștia s-au întâlnit la locuința lui Bodiu G., cu acesta și cu verișorii lor, martorii Bodiu M. și Bodiu I. Florin.
Din relatările ultimului a rezultat că inculpații păreau speriați întrucât le luase deja poliția declarații. Inculpații discutau și asupra faptului că toți ar trebui să dea declarații la fel și să nu schimbe declarațiile. Tot atunci Bodiu G. s-ar fi lăudat că el a dat un pumn victimei și că după pumnul aplicat de Bodiu victima ar fi căzut iar inculpații M. R. și M. G. N. l-au lovit cu o bâtă, cu pumnii și cu picioarele.
Același martor a relatat că inculpatul M. G. N. a susținut că trebuia să-1 lege pe victimă de căruță la care Bodiu G. a susținut că dacă el nu era l-ar fi omorât pe loc pe victimă.
Consecutiv decesului victimei inculpata M. R. a susținut că doar ea a comis agresiunile asupra victimei, că fiul ei, deși a însoțit-o la locul agresiunii nu a lovit victima, ci dimpotrivă i-a cerut să înceteze agresiunea și că la un moment dat s-ar fi împiedicat și a căzut peste corpul victimei moment în care și-a
murdărit pantalonii cu sângele victimei. Despre faptul că în aceeași noapte, fiul ei îl apelase pe Bodiu G., inculpata M. R. a susținut că a făcut-o pentru a-1 chema să tracteze autoturismul cu care se blocase datorită faptului că terenul era denivelat și că acesta nu ar fi fost de față la agresiune. După decesul victimei, inculpatul M. G. N. a declarat în același fel ca mama sa. Bodiu G. în mod constant a negat participarea la agresiune.
Despre faptul că inculpata M. R. le impunea altor persoane, inclusiv fiului ei ce să declare a relatat martora Nicolai Ana, care la acea vreme era prietena inculpatului M. G. N. .
Martora Nicolai Ana a aflat de la sora sa Ștefanuț M. Saveta, după câteva zile de la agresiune că inculpații l-ar fi agresat pe victima L. I. și a purtat discuții cu inculpatul M. G. N. care i-a relatat că agresiunea s-a întâmplat datorită faptului că inculpata M. R. i-a cerut să meargă după victimă și să-1 bată, chiar să-1 omoare din cauză că o bătuse.
Descrierea agresiunii făcută de inculpat martorei a fost similară cu cea percepută în discuții de martorul Bodiu I. Florin cu precizarea că martorei îi relatase inculpatul M. G. N. că el ar fi lovit victima și cu un lanț, Bodiu fiind cel care a intervenit în sprijinul victimei, oprindu-le inculpaților acțiunile agresive și luându-i lanțul din mână. Inculpatul i-a mai relatat martorei Nicolai Ana că în prima declarație pe care o dăduse mama sa, inculpata M. R. îi ceruse să susțină că a lovit victima doar cu piciorul, precum și faptul că în timpul agresiunii ar fi sărit stropi de sânge pe pantalonii săi însă i-a relatat martorei că trebuie să spună, dacă va fi întrebată, că s-ar fi împiedicat de corpul victimei și că așa s-ar fi pătat pantalonii cu sânge.
La sfârșitul lunii august 2010, întrucât inculpata M. R. nu era acasă, inculpatul M. G. N. a organizat o petrecere la domiciliul său, invitând prieteni de-ai săi, printre care și pe fosta sa prietenă Peter C. V. a, pe care a adus-o de la domiciliu cu autoturismul familiei. A doua zi dimineața, după ce petrecerea a luat sfârșit, inculpatul M. G. N. s-a deplasat la volanul autoturismului său înspre cartierul Slătinița să o ducă pe martora Peter C. V. a la domiciliul ei. La intrarea în Slătinița, inculpatul a pierdut controlul volanului iar autoturismul s-a răsturnat în șanț.
Despre "escapada" inculpatului a aflat și martora Nicolai Ana care i-a reproșat întâlnirea cu fosta prietenă și pe fondul geloziei 1-a "amenințat" că va spune tot ce știe la poliție situație în care va ajunge în temniță, după care i-a spus: "Să vedem dacă te mai caută C. la temniță?"
Față de noua situație creată inculpații M. G. N. și M. R. au trecut la amenințări la adresa martorei Nicolai Ana în sensul că o vor bate și chiar omorî (arunca în apă). Despre amenințările primite de martoră au aflat și părinții martorei Nicolai M. și Nicolai Emil care au sfătuit-o pe fiica lor să renunțe la relația cu inculpatul M. G. N., întrucât dacă acesta a fost în stare să participe la un omor ar fi în stare să o omoare și pe ea.
Consecutiv amenințărilor, martora Nicolai Ana la data de_, fiind audiată de procurorul criminalist, de teama inspirată de inculpați a negat că ar cunoaște împrejurările în care a avut loc agresiunea împotriva victimei L. I. .
La sfârșitul lunii noiembrie sau începutul lunii decembrie 2010, martora Nicolai Ana a rupt relația de prietenie cu inculpatul M. G. N. . în contextul în care inculpata M. R. avea reprezentarea că martora Nicolai Ana 1-a părăsit pe fiul ei nu în relații amicale și bănuind că martora va mai fi audiată în cauză, a căutat-o prin telefon pe aceasta, însă nereușind să vorbească cu ea, în cursul lunii decembrie 2010, s-a deplasat în comuna Livezile, la martora Ștefănuț M. Saveta și i-a cerut acesteia să-i transmită ca nu cumva să declare ceea ce știe despre agresiunea victimei L. I. că altfel fiul ei o va omorî.
După un interval de o jumătate de oră inculpata a revenit la domiciliul martorei Ștefănuț și i-a repetat amenințarea.
Susținerile martorei Nicolai Ana se coroborează și cu înregistrările convorbirilor telefonice pe care aceasta le-a purtat cu inculpatul M. G. N.
.
Inculpata M. R. a făcut deplasarea în comuna Livezile în condițiile în care față de ea și fiul ei se luase măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea.
Aspecte despre comiterea agresiunii a relatat de asemenea martora Peter C.
V. a, care a susținut că inculpatul M. G. N. i le-ar fi relatat într-o seară, la scurt timp după comiterea agresiunii, fiind însoțit de Bodiu G. .
După audierea martorei Peter C. V. a de către procuror, inculpata M.
R. a aflat de la apărătorul fiului ei conținutul declarației martorei și i-a adus la cunoștință lui Bodiu G. ceea ce aflase.
Profitând de relația de prietenie a lui Bodiu G. cu martorul Peter C., tatăl martorei Peter C. V. a, împreună cu inculpata M. R. i-au cerut insistent acestuia să-i ceară fiicei sale să retracteze declarația întrucât ar fi mincinoasă.
Deși martorul Peter C. a acceptat să vină cu fiica sa la parchet, să dea curs cererii inculpaților, ulterior, fiind audiat, martorul a susținut că fiica sa nu- și va schimba declarația întrucât a declarat adevărul.
Declarații cu privire la împrejurările în care a fost comisă agresiunea, aflate de la alte persoane, au mai dat martora Ștefanuț M. Saveta și persoana cu identitate protejată Partene Grigore.
Este evident că până la data de_, când a intervenit decesul victimei, inculpații, în diferite împrejurări au relatat altor persoane despre corecția aplicată victimei chiar lăudându-se cu faptele lor, însă ulterior nu au mai făcut comentarii, ba dimpotrivă negau orice implicare în comiterea faptelor, inculpata
R. însușindu-și în totalitate faptele.
Cu privire la martorele Nicolai Ana și Peter C. V. a, inculpații M. R. și M. G. N. au susținut că acestea au dat declarații împotriva inculpatului M. G. N. datorită refuzului acestuia de a se căsători cu ele și că astfel de afirmații ar fi fost făcute de martore în prezența altor persoane, însă martorii M. I. junior și M. I. senior, propuși în acest sens, au negat că ar fi auzit asemenea afirmații.
Întrucât în cauză s-a făcut dovada că inculpații încălcaseră măsurile preventive luate față de ei și că încercau să zădărnicească adevărul prin influențarea martorilor, instanța de judecată a dispus înlocuirea măsurilor preventive luate față de inculpații M. G. N. și M. R. și arestarea preventivă a acestora.
Inițial cercetările s-au efectuat față de inculpați pentru comiterea infracțiunii de omor calificat însă întrucât în actul medico-legal s-au constatat un număr de 32 de leziuni traumatice dintre care 13 în zona capului și a feței, iar restul leziunilor fiind prezente pe aproape tot corpul, intensitatea loviturilor fiind una mare întrucât a provocat fracturi multiple, iar victima a fost abandonată dezbrăcată pe timp de noapte un interval de 8 ore în stare de semi-conștiență, faptele provocând grele suferințe victimei precum și oroare comunității din cartierul Unirea al municipiului B., încadrarea juridică a faptelor a fost schimbată în omor calificat și deosebit de grav.
Prin același act medico-legal s-a constatat că moartea victimei L. I. a fost violentă și s-a datorat traumatismului cranio-cerebral închis cu contuzie cortico- subcorticală și edem cerebral complicat în evoluție cu hematom cerebral, în cadrul unui politraumatism prin agresiune.
Inculpata M. R. s-a prezentat la SML B. Năsăud la data de_, ocazie cu care s-a constatat că are un număr de 10 leziuni pe corp care necesită 23-24 zile de îngrijiri medicale.
Prin ordonanța din 12 august 2010 nr. 303/P/2010 dată de procuror în dosarul de urmărire penală, față de inculpați a fost luată măsura obligării de a nu părăsi localitatea, măsură care s-a prelungit succesiv, până la data de_, inculpaților punându-li-se în vedere să nu comunice direct sau indirect cu martorii audiați în cauză.
Prin ordonanța din 20 septembrie 2011 dată de procuror în dosarul de urmărire penală s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpați pentru comiterea infracțiunilor de omor calificat și instigare la mărturie mincinoasă, prev. de art. 174 alin. 1, art. 175 alin. 1 lit. i Cod penal și de art. 25 Cod penal rap. la art. 260 Cod penal, cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal, ulterior, prin ordonanța din_ (f.9) dată de procurorul de la Parchetul de pe lângă Tribunalul B. -Năsăud, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale, astfel cum s-a reținut încadrarea juridică a faptelor inculpaților prin actul de trimitere în judecată, respectiv în omor calificat și omor deosebit de grav și instigare la mărturie mincinoasă, prev. de art.. 174 alin. 1, art. 175 alin. 1 lit. i Cod penal și art. 176 alin. 1 lit. a Cod penal, precum și de art. 25 Cod penal rap. la art. 260 Cod penal, cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal.
Prin încheierea penală nr. 93/CC/2011 pronunțată la 19 octombrie 2011 de Tribunalul B. -Năsăud în dos. nr._ s-a dispus înlocuirea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea, luată față de inculpații M. R. și M. G.
cu măsura arestării preventive, reținându-se incidența disp. art. 143 Cod procedură penală și a art. 148 lit. a/1, lit. b și f Cod procedură penală. Ulterior, măsura arestării preventive a celor doi inculpați a fost prelungită succesiv, în mai multe rânduri.
Instanța care a luat și prelungit măsura arestării preventive a reținut că există probe și indicii temeinice că inculpații au săvârșit infracțiunile cu privire la care sunt cercetați, apreciind-se relevante în sensul disp. art. 143 Cod procedură penală îndeosebi: declarațiile victimei, declarațiile martorilor Cîrcu I. V., L.
M. ela, Niculai Ana, Ștefănuț M. Saveta, Peter C. V. a, Bodiu M. D., Cîrcu I. Viorle, Man Lup F., Bodiu I. Florin, Partene Grigore(martor cu identitate atribuită), probe care au fost coroborate cu declarațiile date de către inculpați și transcrierile interceptărilor telefonice aflate la dosarul de urmărire penală vol.II.
S-a reținut totodată incidența disp. art. 148 alin. 1 lit. f Cod procedură penală, în sensul că faptele reținute în sarcina inculpaților sunt pedepsite cu închisoarea mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea acestora în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, prin prisma gravității faptelor, modalității concrete de săvârșire a acestora, urmările produse, tulburării create în comunitatea locală, în contextul creșterii frecvenței infracțiunilor cu violență.
În ce privește incidența disp. art. 148 lit. a/1 Cod procedură penală s-a reținut că inculpații au încălcat cu rea-credință măsura obligării de a nu părăsi localitatea (municipiul B. ) impusă de procuror, aspect dovedit de probele aflate la dosar.
În ce privește incidența disp. art. 148 lit. b Cod procedură penală, s-a reținut că inculpații au încercat să zădărnicească direct sau indirect aflarea adevărului în cauză, prin influențarea martorilor.
Tribunalul, procedând la verificarea legalității și temeiniciei măsurii preventive luate față de inculpați, prin prisma disp. art. 300/2 rap. la art. 160/b C.pr.pen., a apreciat că măsura preventivă dispusă în cauză este temeinică și
legală și se impune menținerea acesteia, deoarece subzistă temeiurile care au stat la baza luării măsurii preventive, privarea de libertate impunându-se pentru buna desfășurare a procesului penal.
Astfel, analizând actele și lucrările dosarului s-a constatat incidența unor indicii temeinice în sensul disp. art. 68 ind. 1 Cod procedură penală care conduc la presupunerea rezonabilă că inculpații sunt autorii faptelor pentru care sunt cercetați, aspect care rezultă din coroborarea întregii probațiuni administrate până în prezent, probațiune care a fost analizată pe larg cu ocazia luării față de inculpați a măsurii privative de libertate și ulterior, cu ocazia prelungirii acesteia. Desigur, stabilirea vinovăției inculpaților, gradul de implicare a acestora în evenimentele soldate cu moartea victimei, încadrarea juridică a faptelor, etc. se va face numai în urma efectuării cercetării judecătorești. Probațiunea administrată în faza de urmărire penală pune în evidență existența unor indicii temeinice, în înțelesul disp. art. 143 Cod procedură penală, care justifică luarea și menținerea
măsurii arestării preventive față de inculpați.
Totodată, sunt îndeplinite cumulativ și în prezent cerințele disp. art.148 alin. 1 lit. f Cod procedură penală, întrucât faptele pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților sunt pedepsite cu închisoarea mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a acestora prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Pericolul social concret rezultă din natura și gravitatea infracțiunilor pentru care sunt cercetați inculpații, consecințele produse, împrejurările și modalitatea în care se presupune că ar fi putut fi comise faptele, aspecte care conduc la aprecierea că lăsarea în libertate a inculpaților ar crea un sentiment de tulburare în comunitatea locală, generat de neîncrederea în instituțiile chemate să apere ordinea de drept în cauze de natura celor deduse judecății.
Nu este lipsită de relevanță nici împrejurarea că inițial s-a luat față de inculpați o măsură preventivă neprivativă de libertate, respectiv cea a obligării de a nu părăsi localitatea, însă aceștia și-au încălcat obligațiile ce le reveneau, aspect consfințit cu putere de lucru judecat de hotărârile judecătorești menționate anterior.
Pe de altă parte, în cauză, s-a statuat, cu putere de lucru judecat, că inculpații au încercat să zădărnicească, în mod direct sau indirect, aflarea adevărului, prin influențarea unora dintre martorii audiați în dosar.
Aceste împrejurări au fost confirmate și prin deciziile instanței de recurs (ultima dintre acestea Decizia penală nr.1857/_ ), reținându-se că inculpații au fost cercetați inițial în stare de libertate, dar s-a constatat prin hotărârea judecătorească definitivă, ce are autoritate de lucru judecat în cauză, faptul că aceștia și-au încălcat, cu rea credință, obligațiile ce le reveneau, conform disp.art. 145 Cod procedură penală.
Ca urmare, chiar în condițiile în care pericolul social concret pentru ordinea publică, s-ar fi diluat odată cu trecerea timpului, astfel cum s-a invocat, celelalte două temeiuri legale evocate anterior, consfințite prin textele disp.art.
148 lit. "a/1"; și "b"; Cod procedură penală, subzistă și în prezent, acestea dobândind prioritate în raport cu cerințele cuprinse în alin.1 lit. "f"; al aceleași dispoziții procedurale.
Pentru aceste considerente, în conformitate cu disp. art. 300/2 Cod procedură penală, rap. la art. 160/b Cod procedură penală, instanța a constatat că subzistă și în prezent temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive față de inculpați, iar pentru buna desfășurare a procesului penal se impune în continuare privarea de libertate a inculpaților.
În conformitate cu disp. art. 192 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul M. G. N., prin apărătorul său, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii atacate și rejudecând să se dispună revocarea măsurii arestului preventiv, iar în subsidiar, înlocuirea acestei măsuri cu o măsură neprivativă de libertate.
În susținerea recursului inculpatul, prin apărătorul său, a susținut că prevederile art. 148 lit. f C.pr.pen. nu mai subzistă întrucât pericolul concret pentru ordinea publică nu subzistă raportat la data la care s-a săvârșit infracțiunea. În ceea ce privește condiția prevăzută de art. 148 lit. b C.pr.pen., a susținut inculpatul că în mod evident din probele administrate nu rezultă activitatea propriu-zisă de influențare a martorilor.
Recursul declarat în cauză este nefondat pentru următoarele considerente:
În cauză în mod corect a reținut instanța de fond existența indiciilor temeinice în sensul că inculpații au comis infracțiunile pentru care sunt cercetați fiind relevante în acest sens declarațiile martorilor Cârcu I. V., L. M. ela, Niculai Ana, Ștefănuț M. Saveta, Peter C., Bodiu M. D., Man Lup F. ,
Bodiu I. Florin, Partene Grigore, probe ce au fost coroborate cu declarațiile inculpaților și cu transcrierile interceptărilor telefonice.
S-a reținut în mod corect că în cauză sunt întrunite în mod cumulativ cerințele prevăzute de art. 148 lit. f C.pr.pen., întrucât infracțiunea pentru care este cercetat inculpatul este sancționată cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, iar pericolul concret pentru ordinea publică subzistă și rezultă atât din natura și gravitatea infracțiunii, din împrejurările și modalitatea în care se presupune că a fost comisă fapta. Relevantă este și împrejurarea că inițial atât față de inculpat, cât și față de inculpata M. R. a fost luată o măsură neprivativă de libertate, însă ca urmare a încălcării obligațiilor ce le reveneau, aceasta a fost înlocuită cu măsura arestării preventive.
S-a statuat de asemenea în mod corect că în cauză sunt întrunite și condițiile prevăzute de art. 148 lit. b C.pr.pen.
Pentru toate aceste considerente, Curtea apreciază că soluția pronunțată de instanța de fond de menținere a măsurii arestării preventive este legală și temeinică, astfel că, având în vedere prevederile art. 385/15 pct. 1 lit. b C.pr.pen., recursul declarat va fi respins ca nefondat.
În temeiul art. 189 și art. 192 alin. 2 C.pr.pen., se va stabili onorariu avocațial și va fi obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul M. G. N., aflat in Penitenciarul Gherla, împotriva încheierii penale f. nr. din 4 septembrie 2013 a Tribunalului B. Năsăud.
Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 100 lei ce se va avansa din fondul M. ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu avocat Negru C. .
Obligă pe recurentul M. G. să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorariu avocațial.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 19 septembrie 2013 .
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | |||
M. | R. M. | B. | A. | D. L. |
GREFIER
L. A. S.
Red.MB/dact.MS 2 ex./_
Jud.fond: A.D.P.
| ← Decizia penală nr. 282/2013. Mentinere arest preventiv | Decizia penală nr. 193/2013. Mentinere arest preventiv → |
|---|
