Decizia penală nr. 1180/2013. Furt calificat
| Comentarii |
|
ROMÂNIA CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR. _
DECIZIA PENALĂ NR. 1180/R/2013
Ședința publică din 19 septembrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. D. L., judecător
JUDECĂTORI: V. C.
: M. B.
G.: L. A. S.
Ministerul Public reprezentat prin AURELIA SLABU - procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C.
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul S. C. împotriva sentinței penale nr. 759 din data de 27 martie 2013 pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei B. -M., privind pe inculpatul S. C., trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă J. ecătoria B. -M., dat în dosar nr. 5041/P/2011, pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. e, i Cod penal și de înșelăciune, prev. de art. 215 alin. 1 și 3 Cod penal, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
La apelul nominal efectuat în ședință publică se constată că nu se prezintă niciuna dintre părți.
Derularea, finalizarea dezbaterilor și cuvântul pe fond al părților s-a consemnat în încheierea de ședință din data de 12 septembrie 2013, când părțile prezente au pus concluzii în dezbaterea recursului declarat, conform încheierii de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, pronunțarea amânându-se la acest termen de judecată pentru a da posibilitatea apărătorului ales al inculpatului de a formula și depune la dosar concluzii scrise.
C U R T E A
Prin rechizitoriul înregistrat pe rolul Judecătoriei B. M. sub nr. de dosar _
, Parchetul de pe lângă Judecătoria Baia Mare a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului Ș. C. pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat, faptă prevăzută de art. 208 al.1, 209 al.1 lit. e, i Cod penal și înșelăciune, faptă prevăzută de art. 215 alin.1, 3 Cod penal, totul cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
În cuprinsul actului de sesizare a instanței s-a reținut că în cursul lunii octombrie 2011, inculpatul Ș. C. a vândut părții vătămate V. R. C. autoutilitara marca Citroen Jumpy cu suma de 500 de euro, încheind în acest sens un contract olograf.
Cu ocazia vânzării inculpatul a predat părții vătămate doar o singură cheie și actele mașinii.
În data de_, inculpatul, știind unde locuiește și parchează mașina partea vătămată, s-a hotărât să o sustragă. Având cea de a doua cheie de la mașină, inculpatul a deschis portierele mașinii, s-a urcat la volan și s-a deplasat în județul S. M. pentru a o valorifica. După mai multe verificări la centre de dezmembrări, inculpatul a vândut mașina sustrasă numitului D. N. cu suma de 450 euro, încheind în acest sens un contract de vânzare cumpărare. Inculpatul a susținut că mașina este proprietatea sa, că este înmatriculată în străinătate însă și-a pierdut actele de identitate.
Ulterior partea vătămată D. N. a împrumutat mașina, fiind implicată într-un accident rutier și care la data de_ a abandonat autoturismul pe raza localității Ciuperceni, mașina fiind găsită de organele de poliție și apoi predată părții vătămate V. R. C. .
Fiind audiat în cursul urmăririi penale, inculpatul a recunoscut săvârșirea faptelor pentru care a fost trimis în judecată. În cursul cercetării judecătorești, inculpatul a revenit asupra declarațiilor anterioare arătând că acestea au fost date sub imperiul constrângerii exercitate de organele de urmărire penale.
Sub aspectul probatoriului, instanța a încuviințat și a administrat proba testimonială, declarațiile martorilor fiind consemnate și atașate la dosarul cauzei.
Prin sentința penală nr. 759/_ a Judecătoriei B. M., pronunțată în dosar nr._ , în baza art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. e și i Cod penal, a fost condamnat inculpatul Ș. C., fiul lui A. I. G. și L., născut la data de_ în S. M., jud. Maramureș, cetățenie română, studii superioare, stagiul militar nesatisfăcut, fără ocupație, fără loc de muncă, domiciliat în S.
, str. I., nr. 4/78, jud. Maramureș, ffl în S. M., str. Cuza V.
, nr. 8/6, jud. Maramureș, cu antecedente penale, CNP: 1., la pedeapsa închisorii de 3 ani pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
În baza art. 215 alin. 1 și 3 Cod penal, a fost condamnat același inculpat la pedeapsa închisorii de 1 an pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.
A fost revocată suspendarea condiționată a executării pedepsei de 3 luni închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 195/_ a Judecătoriei S. M.
, respectiv a pedepsei rezultante de 3 luni închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 158/_ a Judecătoriei S. M. care a fost descontopită în componentele de 2 luni închisoare, 3 luni închisoare și 3 luni închisoare.
În baza art. 33 lit. a rap. la art. 34 lit. b au fost contopite pedepsele aplicate prin Sentința penală nr. 195/_ a Judecătoriei S. M., respectiv prin Sentința penală nr. 158/_ a Judecătoriei S. M. în pedeapsa rezultantă de 3 luni închisoare, care în baza art. 83 Cod penal a fost adiționată la fiecare dintre pedepsele aplicate prin prezenta hotărâre, rezultând două pedepse: 3 ani și 3 luni închisoare, respectiv 1 an și 3 luni închisoare.
În baza art. 33 lit. a rap. la art. 34 lit. b C.pen., au fost contopite pedepsele de 3 ani și 3 luni închisoare și 1 an și 3 luni închisoare în pedeapsa cea mai grea, de 3 ani și 3 luni închisoare, cu aplicarea art. 71, 64 lit. a teza a II-a Cod penal.
În baza art. 14 C.pr.pen. rap. la art. 346 C.pr.pen., a fost obligat inculpatul la plata sumei de 450 EURO reprezentând despăgubiri civile către partea civilă D.
, domiciliat în S. M., str. I., nr. 14A/14, jud. S. M. .
A fost respinsă acțiunea civilă formulată de partea civilă V. R. C. domiciliat în B. M., str. M., nr. 2/13, jud. Maramureș.
În baza art. 191 alin. 1 C.pr.pen., a fost obligat inculpatul la plata sumei de 500 de lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a dispune în acest sens, instanța a reținut următoarele:
În cursul lunii octombrie 2011, inculpatul Ș. C. a vândut părții vătămate V. R. C. autoutilitara marca Citroen Jumpy cu suma de 500 de euro, întocmind în acest sens un contract olograf, la semnarea căruia a fost
prezent martorul Rednic M. (fila 103 din dosarul instanței, fila 54 din dosarul de urmărire penală).
Cu ocazia vânzării inculpatul a predat părții vătămate doar o singură cheie și actele mașinii.
În data de_, inculpatul, având cea de-a doua cheie de la mașină, a deschis portiera autoturismului parcat pe str. M. din B. M., s-a urcat la volan și s-a deplasat în județul S. M. pentru a o valorifica. După mai multe verificări la centre de dezmembrări, inculpatul a vândut mașina sustrasă numitului D. N. cu suma de 450 euro, încheind în acest sens un contract de vânzare cumpărare. Inculpatul a susținut că mașina este proprietatea sa, că este înmatriculată în străinătate însă și-a pierdut actele de identitate.
Ulterior partea vătămată D. N. a împrumutat mașina martorului Balintfy G. I., acesta fiind implicat într-un accident rutier la data de_ și abandonând autoturismul pe raza localității Ciuperceni, mașina fiind găsită de organele de poliție și apoi predată părții vătămate V. R. C. .
Partea vătămată V. C. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 1500 de lei reprezentând contravaloarea reparațiilor autoturismului, iar partea vătămată D. N. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 500 de euro reprezentând contravaloarea autoturismului și 300 de EURO reprezentând amendă contravențională pentru depășirea vitezei legale (fila 9 din dosarul instanței).
Starea de fapt descrisă a fost dovedită prin probele administrate în cauză, cu declarația inculpatului din faza de urmărire penală când a recunoscut săvârșirea faptei, a declarației părților civile, ale martorilor audiați în cauză.
Potrivit art. 69 și art. 75 C.pr.pen., declarațiile inculpatului și ale părții vătămate pot servi la aflarea adevărului numai în măsura în care sunt coroborate cu fapte și împrejurări de rezultă din ansamblul probelor administrate în cauză.
Instanța a reținut că declarațiile inculpatului de-a lungul procesului penal nu au fost constante. Astfel, în declarația olografă, acesta a recunoscut că a vândut autoturismul părții civile V., însă nu știe nimic cu privire la împrejurarea că acesta ar fi fost sustras. În data de_, inculpatul dă o nouă declarație în care recunoaște că ar fi vândut autoturismul părții civile V., ocazie cu care a încheiat un contract olograf și că, în data de 0_, cu ajutorul cheilor pe care le avea asupra sa, a luat autoturismul din locul unde acesta fusese parcat, pe str. M. din B. M. (fila 14 verso - 15 din dosarul de urmărire penală).
Această ultimă declarație a inculpatului se coroborează cu declarațiile date de partea vătămată V. care susține că a cumpărat autoturismul de la inculpat în baza unui contract de vânzare-cumpărare olograf, dar și ale martorului Rednic
M. care a fost prezent în momentul semnării acestui contract.
Instanța a înlăturat declarațiile date de inculpat în cursul cercetării judecătorești, declarații potrivit cărora acesta a recunoscut anterior săvârșirea faptelor întrucât ar fi fost agresat de organele de poliție (fila 84 din dosarul instanței), aceste aspecte nefiind confirmate cu ocazia audierii martorilor M. I. și P. M. (filele 95 și 104 din dosarul instanței). Mai mult, inculpatul a declarat că a fost contactat telefonic de partea civilă D. care avea intenția de a cumpăra autoturismul, aspect care nu a fost confirmat nici de către această parte civilă care a declarat că inculpatul este cel care a venit cu autoturismul la centrul de dezmembrări (fila 45 din dosarul instanței), dar nici de martorii D. L. C. și Tarcza Zsolt (filele 46, 47 din dosarul instanței, filele 49, 53 dosarul de urmărire penală).
În ceea ce-i privește pe martorii propuși de inculpat, instanța a constatat că aceștia nu au luat cunoștință în mod direct despre cele întâmplate, relatând
ceea ce le-a povestit inculpatul, declarația mamei acestuia fiind înlăturată de instanță ca fiind subiectivă și necoroborându-se cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză.
În drept, fapta inculpatului Ș. C. care, în data de 0_, folosind chei potrivite a luat autoturismul marca Citroen Jumpy cu nr. de înmatriculare_ parcat pe str. M. din B. M., autoturism aparținând părții vătămare
V. R. C., fără a avea acordul acestuia și în scopul însușirii pe nedrept, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin.1, 209 alin. 1 lit. e și i cod penal.
Fapta aceluiași inculpat care, la aceeași dată, a indus în eroare pe partea vătămată D. N. cu ocazia încheierii unui contract de vânzare cumpărare având ca obiect autoturismul marca Citroen Jumpy cu nr. de înmatriculare _
, susținând că este proprietarul acestuia, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 alin. 1 și 3 Cod penal.
Potrivit fișei de cazier, prin sentința penală nr.158/_ a Judecătoriei S.
inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă de 3 luni închisoare cu suspendare pe 2 ani i 3 luni pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 85 alin.1, art. 85 alin.2 și art. 86 alin.1 din OUG nr. 195/2002, iar prin Sentința penală nr. 195/_ a Judecătoriei S. M., inculpatul a fost condamnat la pedeapsa închisorii de 3 luni închisoare pentru săvârșirea unor infracțiuni la regimul circulației pe drumurile publice.
Faptele care fac obiectul prezentului dosar au fost comise de inculpat în termenul de suspendare a executării pedepselor la care inculpatul a fost condamnat anterior, instanța făcând aplicarea dispozițiilor art. 83 C.pen.
La individualizarea și dozarea pedepselor aplicate inculpatului, instanța a avut în vedere criteriile generale prev. de art. 72 Cod penal, limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunile săvârșite, împrejurările săvârșirii faptelor (loc public, pe timp de noapte, prin folosirea unor chei potrivite pe care inculpatul nu le-a predat părții vătămate V. cu ocazia încheierii contractului de vânzare- cumpărare, prin prezentarea unor împrejurări neadevărate părții vătămate D.
), dar și persoana inculpatului care este cunoscut cu antecedente penale și a săvârșit faptele care fac obiectul prezentei cauze în cursul termenelor de încercare stabilite prin 2 sentințe anterioare, nu a recunoscut săvârșirea faptei.
Pentru aceste considerente, instanța, în baza art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. e și i Cod penal, l-a condamnat pe inculpatul Ș. C., la pedeapsa închisorii de 3 ani pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
În baza art. 215 alin. 1 și 3 Cod penal, l-a condamnat pe același inculpat la pedeapsa închisorii de 1 an pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.
Instanța a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 3 luni închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 195/_ a Judecătoriei S. M.
, respectiv a pedepsei rezultante de 3 luni închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 158/_ a Judecătoriei S. M. descontopită în componentele de 2 luni închisoare, 3 luni închisoare și 3 luni închisoare.
În baza art. 33 lit. a rap. la art. 34 lit. b au fost contopite pedepsele aplicate prin Sentința penală nr. 195/_ a Judecătoriei S. M., respectiv prin Sentința penală nr. 158/_ a Judecătoriei S. M. în pedeapsa rezultantă de 3 luni închisoare, care în baza art. 83 Cod penal a fost adiționată la fiecare dintre pedepsele aplicate prin prezenta hotărâre, rezultând două pedepse: 3 ani și 3 luni închisoare, respectiv 1 an și 3 luni închisoare.
În baza art. 33 lit. a rap. la art. 34 lit. b C.pen., au fost contopite pedepsele de 3 ani și 3 luni închisoare și 1 an și 3 luni închisoare în pedeapsa cea mai grea, de 3 ani și 3 luni închisoare, cu aplicarea art. 71, 64 lit. a teza a II-a Cod penal, având în vedere împrejurarea că exercițiul unei funcții publice precum și al unei
funcții care implică exercițiul autorității de stat sunt incompatibile cu o condamnare pentru săvârșirea unei infracțiuni.
În baza art. 14 C.pr.pen. rap. la art. 346 C.pr.pen., a fost obligat inculpatul la plata sumei de 450 EURO reprezentând despăgubiri civile către partea civilă D.
N., reprezentând suma plătită de acesta în schimbul autoturismului restituit ulterior părții civile V. R. .
A fost respinsă acțiunea civilă formulată de partea civilă V. R. C. având în vedere că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege în vederea acordării acesteia. Astfel, partea civilă nu a făcut dovada că ar fi plătit suma de 500 de EURO în vederea reparării autoturismului care i-a fost restituit după ce a fost sustras de către inculpat, această sumă nefiind certă sub aspectul posibilităților de stabilire. În ceea ce privește suma de 300 EURO reprezentând contravaloarea amenzilor contravenționale la care a fost obligată partea civilă în urma încălcării de către aceasta a dispozițiilor legale privind circulația pe drumurile publice, instanța a reținut că, răspunderea contravențională fiind personală, nicio altă persoană, cu excepția contravenientului, nu poate fi obligată
la plata sancțiunii.
În baza art. 191 alin. 1 C.pr.pen., a fost obligat inculpatul la plata sumei de 500 de lei cheltuieli judiciare către stat.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs prin apărătorul său, inculpatul S.
, solicitând admiterea acestuia și, rejudecând, să se dispună achitarea inculpatului.
În motivarea recursului se arată că faptei îi lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii, în sensul că nu există un contract de vânzare- cumpărare cu privire la acel autoturism. De asemenea, apreciază că nevinovăția inculpatului a reieșit din probele administrate în fața instanței de fond, martorii arătând că autoturismul a fost împrumutat, respectiv dat drept garanție, iar după expirarea termenului de două luni de garanție, inculpatul și-a luat înapoi autoturismul de la partea vătămată.
Recursul declarat în cauză este nefondat pentru următoarele considerente:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Baia Mare s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului Ș. C. pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. e, i C.pen., și înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. 1, 3 C.pen., reținându-se că în data de 0_ din loc public și cu chei potrivite a sustras autoutilitara Citroen Jumpy cu nr. de înmatriculare_, aparținând pății vătămate V. R. C. în scopul însușirii pe nedrept apoi a indus-o în eroare pe partea vătămată D. N. cu ocazia încheierii unui contract de vânzare-cumpărare susținând că este proprietarul autoturismului sustras.
Pe baza materialului probator administrat în cauză instanța de fond în mod corect a reținut vinovăția inculpatului sub aspectul comiterii infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată. S-a reținut că vinovăția inculpatului rezultă fără dubiu din cuprinsul depozițiilor părților vătămate, a martorilor audiați în cauză și se coroborează cu declarațiile formulate de inculpat în cursul urmăririi penale când a recunoscut că a vândut autoturismul părții civile V. C., apoi în data de 0_ a luat autoturismul cu ajutorul cheilor pe avea asupra sa.
Susținerile inculpatului potrivit cărora a dat declarații de recunoaștere în cursul urmăririi penale, întrucât a fost agresat de organele de poliție, sunt neprobate în cauză, astfel că instanța de fond în mod corect a înlăturat declarațiile formulate de inculpat în cursul cercetării judecătorești.
În cauză nu se impune nici pronunțarea unei soluții de achitare a inculpatului în temeiul art. 10 lit. d C.pr.pen., întrucât lipsește unul dintre elementele constitutive ale infracțiunii în lipsa unui contract de vânzare-
cumpărare a autoturismului, întrucât, astfel cum s-a precizat anterior, vinovăția inculpatului a fost pe deplin probată în baza materialului probator administrat în cauză.
Soluția pronunțată este legală și temeinică și sub aspectul cuantumului pedepsei aplicate de instanța de fond, fiind avute în vedere în mod corect toate criteriile de individualizare prevăzute de dispozițiile art. 72 C.pen.
Pentru toate aceste considerente, având în vedere prevederile art. 385/15 pct. 1 lit. b C.pr.pen., recursul declarat în cauză este nefondat, soluția pronunțată fiind legală și temeinică.
În temeiul art. 189 și art. 192 alin. 2 C.pr.pen. se va stabili onorariu avocațial și va fi obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul S. C. împotriva sentinței penale nr. 759 din 27 martie 2013 a Judecătoriei B. M. .
Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 200 lei ce se va avansa din fondul M. ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu, avocat B. I. .
Obligă pe recurentul S. C. să plătească în favoarea statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariu avocațial.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 19 septembrie 2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
D. L. V. C. M. B.
G.
L. A. S.
Red.MB/dact.MS 2 ex./_
J. .fond: C.R.
| ← Decizia penală nr. 346/2013. Furt calificat | Decizia penală nr. 902/2013. Furt calificat → |
|---|
