Decizia penală nr. 902/2013. Furt calificat
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR. _
DECIZIA PENALĂ NR.902/R/2013
Ședința publică din data de 20 iunie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: M. R. JUDECĂTORI: M. B.
: A. D. L.
GREFIER: A. B. H.
Ministerul Public reprezentat prin AURELIA SLABU - procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj
S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul E. I. împotriva sentinței penale nr. 54 din 3 aprilie 2013 a Judecătoriei J., pronunțată în dosarul nr._, în care acesta a fost trimis în judecată prin rechizitoriul nr. 495/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Jibou pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută și pedepsită de art. 208 alin.1, art. 209 alin. 2 lit. b Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal.
La apelul nominal efectuat în ședință publică se prezintă inculpatul E. I., în stare de deținere, asistat de apărător desemnat din oficiu - avocat Tuțu Octavian din cadrul Baroului Cluj, cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, din spusele inculpatului, se constată că înainte de încarcerare locuia în loc. Toplița la sora sa și că în data de 22 aprilie 2013 s-a prezentat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Zalău, unde i s-a adus la cunoștință despre existența unui dosar înregistrat la poliție. Susține că începând cu data de 23 aprilie 2013 - ora 16,00 a fost arestat de către organele de poliție din cadrul Poliției mun. Zalău, unde i s-a spus ca nu are dreptul să formuleze recurs, iar după ce a fost transferat în penitenciar, a exercitat prezenta cale de atac. Susține că a aflat despre existența prezentului dosar în data de 23 aprilie 2013.
Curtea ridică, din oficiu, excepția tardivității căii de atac promovată de către inculpat.
Apărătorul inculpatului solicită a se respinge excepția tardivității având în vedere că inculpatul se află în executarea pedepsei din data de 8 mai 2013, dată la care a fost încarcerat în Penitenciarul Oradea și la care a formulat prezentul recurs. Având în vedere acest aspect, solicită a se respinge excepția tardivității în temeiul art.385 ind.3 raportat la art.364 C.pr.pen. și art. 365 C.pr.pen., în cauză fiind îndeplinite cele trei condiții prevăzute de art.365 C.pr.pen. în ceea ce privește repunerea în termenul de recurs. Raportat la toate aceste considerente, apreciază ca nu se impune admiterea excepției tardivității.
Reprezentanta M. ui P. arată că inculpatului i s-a adus la cunoștință dosarul de urmărire penală și acesta avea obligația procedurală de a comunica locul unde se află pentru a fi citat, dar nu a făcut acest lucru. Acesta, în cursul procesului, a fost citat prin afișare la C. Local și s-au efectuat verificări pentru a se stabili dacă se află în stare de deținere în vreun penitenciar ocazie cu care s-a constatat ca nu era arestat. Prin urmare, recursul inculpatului
este declarat tardiv, motiv pentru care solicită a se admite excepția ridicată din oficiu de către instanță.
Apărătorul inculpatului, în replică, face trimitere la dispozițiile art.365 C.pr.pen. și la faptul că termenul de recurs începe să curgă de la momentul
începerii executării pedepsei. Raportat la acest aspect, solicită repunerea in termen.
Inculpatul susține că nu a fost încunoștințat despre soluția dată în cauză până în data de 23 aprilie 2013. S-a interesat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Jibou despre dosar și i s-a comunicat că nu are nici un dosar pe rol, iar ulterior a primit mandatul de 5 ani închisoare.
Apărătorul inculpatului apreciază că în speță este vorba despre un recurs peste termen.
Reprezentanta Parchetului solicită admiterea cererii, recursul peste termen fiind o altă instituție.
Curtea reține dispozițiile art.365 C.pr.pen. potrivit cărora în termen de 10 zile de la începerea executării pedepsei inculpatul poate formula recurs dacă a lipsit de la toate termenele de judecată și de la pronunțarea hotărârii. Față de aceste aspecte, admite cererea inculpatului și dispune repunerea recurentului în termen, respingând excepția tardivității recursului ridicată din oficiu.
De asemenea, având în vedere că inculpatul nu a participat la judecata pe fond, aduce la cunoștința acestuia fapta care formează obiectul prezentei cauze, încadrarea juridică a acesteia, dispozițiile art. 320 ind.1 C.pr.pen., precum și dreptul de a nu face nicio declarație, atrăgându-i-se atenția că ceea ce declară poate fi folosit și împotriva sa.
Inculpatul E. I. consimte să dea declarație în fața instanței de recurs, astfel că s-a procedat la ascultarea acestuia, declarația sa fiind consemnată în cuprinsul procesului verbal depus la dosar (fila 13).
Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul asupra recursului formulat în cauză.
Apărătorul inculpatului, raportat la poziția procesuală a inculpatului în fața instanței de recurs, solicită a se admite cererea acestuia și a se aplica dispozițiile art.320 ind. 1 al. 7 C.pr.pen.
Asupra recursului promovat în cauză, în temeiul art. 385 ind. 9 al.1 pct.14 teza I C.pr.pen., solicită admiterea acestuia, casarea hotărârii nr.54/_ în sensul micșorării pedepsei de 5 ani închisoare și aplicării dispozițiilor art. 320 ind.1 al. 7 C.pr.pen., art.74 al. 1 lit. c C.pen. privind persoana inculpatului, dând astfel eficiență dispozițiilor art.76 al. 1 lit. d C.pen. În susținerea recursul formulat în cauză, arată că instanța de fond a aplicat pedeapsa de 5 ani închisoare pe care o găsește prea severă raportat la atitudinea și comportamentul inculpatului în faza de urmărire penală și având în vedere declarația dată de către acesta în fața organelor de urmărire penală prin care a recunoscut și regretat comiterea faptei. Această poziție procesuală a avut-o și în fața Curții de Apel Cluj unde a recunoscut și regretat fapta comisă și a arătat că a restituit părții vătămate suma de 600 lei.
Față de considerentele de mai sus, solicită a se dispune admiterea recursului inculpatului, a se aplica dispozițiile art.320 ind. 1 C.pr.pen. și art.76 al.1 lit. b C.pen., aplicând astfel o pedeapsă îndreptată spre minimul special prevăzut de lege. De asemenea, solicită a se acorda onorariul cuvenit din fondurile M. ui Justiției.
Reprezentanta M. ui P. apreciază că se impune a se respinge cererea de aplicare a dispozițiilor art.320 ind. 1 C.pr.pen. deoarece această poziție procesuală a inculpatului nu a avut loc până la începerea cercetării judecătorești, iar instanța de fond a procedat la audierea martorilor din faza de urmărire
penală, ca urmare a lipsei inculpatului. Cu toate acestea, poziția procesuală a inculpatului de recunoaștere și împrejurarea recuperării prejudiciului sunt aspecte care pot fi reținute pentru a se dispune reducerea pedepsei, ținând însă cont și de starea de recidivă.
Prin urmare, solicită a se respinge cererea de aplicare a procedurii simplificate, a se admite recursul inculpatului și a se modifica în parte hotărârea atacată în sensul reducerii cuantumului pedepsei.
Inculpatul E. I., având ultimul cuvânt, solicită micșorarea pedepsei.
Achiesează la concluziile apărătorului său.
C U R T E A
Prin sentința penală nr. 54 din 0_ pronunțată de Judecătoria Jibou în dosar nr._ în baza art. 208 (1) C.pen. raportat la art. 209 (2) lit. b C.pen. cu aplicarea art. 37 lit. a C.pen. a fost condamnat inculpatul E. I. fiul lui I. și M., născut la_, în loc. D., jud. Harghita, cetățean român, recidivist, studii 8 clase, domiciliat în loc. D., str. C., nr. 50, jud. Harghita, CNP 1.
, la pedeapsa de:
- 5 ( cinci ) ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de furt calificat.
În baza art. 61 (1) Cod penal, s-a revocat liberarea condiționată privind restul de pedeapsa de 295 zile neexecutat din pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 181/_ a Judecătoriei Mediaș.
În baza art. 39 (2) C.pen. s-a contopit acest rest de pedeapsă neexecutat cu pedeapsa stabilită mai sus de 5 ani închisoare, inculpatul E. I. executând astfel pedeapsa cea mai grea de 5 (cinci) ani închisoare, cu privare de libertate.
În baza art. 71 C.pen. i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza II și lit. b pe durata executării pedepsei principale.
Constată ca partea vătămată T. E. nu s-a constituit parte civila în cauza.
In baza art. 118 (1) lit. e C.pen. s-a dispus confiscarea sumei de 600 lei de la inculpatul E. I. în favoarea statului.
În baza art. 191 C.proc.pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de cate 600 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care suma de 200 lei va fi avansată din fondul M. ui Justiției către Baroul de Avocați S. pentru apărătorul din oficiu - av. Hosu G. .
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe Judecătoria Jibou din data de_, inculpatul E. I. a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 208 alin.1, art. 209 alin. 2 lit. b. C.p., cu aplicarea art. 37 lit. a. C.p.
S-a reținut prin actul de sesizare al procurorului, că în data de_, pe timp de zi, inculpatul E. I. a sustras din cabina de pază din curtea Liceului Ion Agârbiceanu din J. portmoneul părții vătămate T. E. în care se aflau acte de identitate și suma de 600 lei.
Partea vătămată nu se constituie parte civilă în cauză cu toate că nu și-a recuperat prejudiciul.
Deși a fost legal citat (la domiciliu, prin afișare și cu mandat de aducere), inculpatul nu s-a prezentat înaintea instanței. Din cuprinsul proceselor verbale de căutare a rezultat că inculpatul E. I. nu mai locuiește la adresa de domiciliu și este plecat prin țară în loc necunoscut.
Analizând materialul probator administrat în cauză: proces verbal de sesizare din oficiu, declarația părții vătămate, declarațiile martorilor, declarația și cazierul inculpatului, instanța a reținut următoarea stare de fapt și de drept:
În data de_, inculpatul E. I. s-a deplasat cu trenul din municipiul Baia Mare, în orașul J., unde a ajuns în jurul orei 1830. Inculpatul a petrecut noaptea într-un vagon în stația C.F. J. .
A doua zi, inculpatul și-a făcut cumpărături de la magazinele din oraș și s- a plimbat, ajungând în zona Liceului Ion Agârbiceanu, unde a observat că poarta este deschisă și a pătruns în curte, apoi în cabana paznicului, în care nu se afla nimeni.
Dintr-o geantă care se afla în cabină, agățată într-un cui, inculpatul a sustras un portmoneu, apoi inculpatul s-a îndepărtat de locul faptei și a verificat portmoneul, de unde a sustras 600 lei, iar portmoneul și actele de identitate care se aflau înăuntru au fost abandonate pe stradă de către inculpat.
În perioada următoare, inculpatul a cheltuit întreaga sumă de bani în municipiul Zalău.
Portmoneul aparținea părții vătămate T. E., îngrijitoare la Liceul Ion Agârbiceanu din J., iar organele de poliție i-au restituit acesteia portmoneul cu actele de identitate, găsit în apropierea locului de unde au fost sustrase.
Suma de 600 lei nu a fost recuperată, dar partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză.
Starea de fapt expusă mai sus reiese din declarațiile inculpatului care recunoaște comiterea faptei (f.6,10), declarațiile părții vătămate care confirmă faptul că i-a fost sustras portmoneul din geanta aflată în cabina de pază din curtea Liceului Ion Agârbiceanu din J. (f.12,13), declarația martorului Taloș Ionică Florin în prezența căruia inculpatul a recunoscut comiterea faptelor (f.14,15), procesul-verbal întocmit de organele de politie din care reiese faptul ca portmoneul cu actele părții vătămate a fost găsit în locul indicat de inculpat (f.16).
În drept, fapta inculpatului E. I., care în data de_ pe timp de zi, a sustras din cabina de pază din curtea Liceului Ion Agârbiceanu din J. portmoneul părții vătămate T. E. în care se aflau acte de identitate și suma de 600 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1 C.p., art. 209 alin. 2 lit. b. C.p., cu aplicarea art. 37 lit. a. C.p.
Referitor la caracterizarea inculpatului E. I., instanța a reținut că acesta este o persoană de vârstă medie, fără ocupație și loc de muncă. Inculpatul nu mai locuiește de mulți ani la adresa de domiciliu, ci hoinărește din loc în loc, neavând o locuință stabilă. La scurt timp după comiterea faptei a plecat de pe raza or. J. și nu se cunoaște locul unde se află în prezent.
În cursul urmăririi penale inculpatul a recunoscut comiterea faptei.
Din fișa de cazier rezultă că inculpatul E. I. a fost condamnat începând din anul 1986 până în prezent la pedepse cu închisoare pentru săvârșirea mai multor infracțiuni de furt calificat, tâlhărie, șantaj, înșelăciune, ultraj. Ultima condamnare a fost pronunțată prin sentința penală nr. 181/_ a Judecătoriei Mediaș, inculpatul fiind condamnat la 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat. A fost arestat la_ și eliberat la _
, cu rest de 295 zile neexecutate. Fapta reținută în sarcina sa în prezenta cauză, a fost comisă în termenul de liberare condiționată de 295 zile, fiind aplicabile prevederile art. 37 lit. a. C.p.
Având în vedere criteriile generale de individualizare a pedepselor prevăzute de art. 72 Cod penal (dispozițiile părții generale a codului penal, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează
răspunderea penală), instanța a stabilit pentru inculpatul E. I. o pedeapsă de 5 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de furt calificat.
Deoarece inculpatul a comis prezenta infracțiune în timpul liberării condiționate, în temeiul art. 61 (1) Cod penal instanța a revocat liberarea condiționată privind restul de pedeapsa de 295 zile neexecutat din pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 181/_ a Judecătoriei Mediaș, iar în urma contopirii pedepsei de 5 ani cu restul de pedeapsă de 295 zile, s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare cu privare de libertate.
Instanța a făcut și aplicarea art. 71 C.pen. interzicând inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza II și lit. b pe durata executării pedepsei principale.
Având în vedere că partea vătămată T. E. nu și-a recuperat suma de bani sustrasă de inculpat (600 lei) și nu s-a constituit parte civilă în cauză, în temeiul art. 118 lit. e C.p. instanța a dispus confiscarea acestei sume de la inculpat în favoarea statului.
In temeiul art. 171 (3) C.p.pen. instanța a asigurat asistenta juridica obligatorie a inculpatului, desemnându-i un apărător din oficiu ( f. 30).
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul E. I. , acesta fiind formulat la data de 8 mai 2013, după încarcerarea sa, adică în ziua depunerii sale în Penitenciar. Din actele dosarului de fond reiese că mandatul de executare a pedepsei ar fi fost pus în executare la data de_, când inculpatul a fost depus în Arestul IPJ S. (f.80).
Ca atare, întrucât inculpatul a lipsit atât de la judecarea cauzei în primă instanță, cât și de la pronunțarea hotărârii, Curtea a apreciat că recursul nu este tardiv, ci a fost declarat peste termen, în decursul celor 10 zile de la momentul începerii executării pedepsei.
Cu ocazia judecării recursului inculpatul a arătat că dorește să se prevaleze de dispozițiile art. 320/1 C.pr.pen., cererea sa fiind admisă de Curte, deoarece inculpatul nu a fost prezent în fața instanței de fond. Totodată a solicitat reducerea pedepsei.
Procedând la judecarea recursului prin prisma motivului invocat, Curtea va reindividualiza pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată inculpatului, apreciind că aceasta este mult prea mare în raport cu gravitatea faptei concret comise și cu persoana inculpatului, care chiar dacă este recidivist, a recunoscut comiterea acesteia, lipsa sa de la judecata în fond nu s-a datorat unei rele credințe, inculpatul depunând diligențe pentru a afla care este stadiul procesului lui, fără însă a primi vreun răspuns și în condițiile în care citațiile nu i-au parvenit. În plus, acesta susține că a despăgubit-o integral pe partea vătămată, restituindu-i suma sustrasă.
În aceste condiții, în temeiul art. 385 ind. 3 raportat la art. 364 Cod proc.penală, Curtea va admite recursul peste termen declarat de inculpatul E. I. împotriva sentinței penale nr. 54 din 3 aprilie 2013 a Judecătoriei J., pe care o va casa sub aspectul cuantumului pedepsei aplicate inculpatului și a omisiunii aplicării dispozițiilor art. 320 ind. 1 Cod proc.penală.
Rejudecând cauza în aceste limite va dispune condamnarea inculpatului E.
I. la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 208 al.1, 209 al.2 lit.b Cod penal cu aplicarea art. 37 lit.a Cod penal și art. 320 ind. 1 Cod penal.
In temeiul art. 61 Cod penal, va revoca liberarea condiționată privind restul de pedeapsa de 295 zile închisoare, rămas de executat din pedeapsa de 3 ani închisoare aplicata prin sentința penala nr. 181 din 15 iunie 2009 a Judecătoriei Mediaș, rest pe care îl va contopi cu pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare,
urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani și 6 luni închisoare, cu aplicarea art. 71 și 64 lit.a teza a-II-a și lit.b Cod penal.
În urma verificărilor efectuate din oficiu de către instanță la Serviciul Evidență din cadrul Penitenciarului Gherla s-a constatat că inculpatul a fost reținut inițial la S. din data de_ astfel încât va deduce din pedeapsa aplicată perioada executată din 24 aprilie 2013 la zi.
De asemenea se va dispune anularea mandatului de executare emis în baza sentinței penale nr. 54 din 3 aprilie 2013 a Judecătoriei J. și emiterea unui nou mandat în baza prezentei decizii.
Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate.
Se va stabili onorariu avocațial în favoarea Baroului Cluj în sumă de 200 lei suma ce se va avansa din FMJ - av. Țuțu Octavian.
Văzând și prev. art. 192 alin. 3 C.pr.pen.,
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
În temeiul art. 385 ind. 3 raportat la art. 364 Cod proc.penală, admite recursul peste termen declarat de inculpatul E. I., fiul lui I. și M., născ.la_ în localitatea D., jud. Harghita, împotriva sentinței penale nr. 54 din 3 aprilie 2013 a Judecătoriei J., pe care o casează sub aspectul cuantumului pedepsei aplicate inculpatului și a omisiunii aplicării dispozițiilor art. 320 ind. 1 Cod proc.penală și rejudecând cauza în aceste limite:
Condamnă pe inculpatul E. I. fiul lui I. și M., născ.la_ la 2 ani și 6 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 208 al.1, 209 al.2 lit.b Cod penal cu aplicarea art. 37 lit.a Cod penal și art. 320 ind. 1 Cod penal.
In temeiul art. 61 Cod penal, revocă liberarea condiționată privind restul de pedeapsa de 295 zile închisoare, rămas de executat din pedeapsa de 3 ani închisoare aplicata prin sentința penala nr. 181 din 15 iunie 2009 a Judecătoriei Mediaș, rest pe care îl contopește cu pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani și 6 luni închisoare, cu aplicarea art. 71 și 64 lit.a teza a-II-a și lit.b Cod penal.
Deduce din pedeapsa aplicată perioada executată din 24 aprilie 2013 la zi.
Anulează mandatul de executare emis în baza sentinței penale nr. 54 din 3 aprilie 2013 a Judecătoriei J. și dispune emiterea unui nou mandat.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate.
Stabilește onorariu avocațial în favoarea Baroului Cluj în suma de 200 lei suma ce se va avansa din FMJ.
Cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs rămân în sarcina acestuia. Definitivă.
Pronunțată în ședință publică din 20 iunie 2013 .
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | ||
M. R. | M. | B. | A. D. L. |
Red.A.D.L./dact.L.C.C.
3 ex./_ Jud.fond: A. F.
GREFIER,
A. B. H.
| ← Decizia penală nr. 1180/2013. Furt calificat | Decizia penală nr. 229/2013. Furt calificat → |
|---|
