Decizia penală nr. 1218/2013. Furt calificat
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR. _
DECIZIA PENALĂ NR. 1218/R/2013
Ședința publică din 26 septembrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE | : M. | B., judecător |
JUDECĂTORI | : A. | D. L. |
: M. | R. | |
GREFIER | : L. | A. S. |
Ministerul Public reprezentat prin AURELIA SLABU - procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C.
S-au luat spre examinare recursurile declarate de inculpații D. T. și V. A. împotriva sentinței penale nr. 66 din data de 17 aprilie 2013 pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei J., inculpații fiind trimiși în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Jibou, dat în dosar nr. 461/P/2011, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1 Cod penal, art. 209 alin. 1 lit. a și g Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. a, respectiv art. 37 lit. b Cod penal.
La apelul nominal efectuat în ședință publică se prezintă inculpatul D.
T., asistat de apărător ales, avocat S. Zsolt, din Baroul Sălaj, cu delegație la dosar ( f. 21 ) și inculpatul V. A., asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat Stănoiu L., din Baroul Cluj, cu delegație la dosar ( f. 14 ).
Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei, după care,
Apărătorul ales al inculpatului D. T. depune la dosar o caracterizare și un răspuns pentru lămurirea anumitor aspecte, solicitând a fi avute în vedere.
Nefiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.
Apărătorul ales al inculpatului D. T., solicită, în principal, admiterea recursului în baza art. 38515alin. 2 pct. b Cod procedură penală, respectiv să se dispună achitarea inculpatului în baza art. 11 alin. 2 pct. a raportat la art. 10 alin. 1 pct. d și e Cod procedură penală.
În subsidiar, solicită, în baza art. 38515alin. 2 pct. d Cod procedură penală, trimiterea cauzei pentru rejudecare.
Astfel, solicită achitarea inculpatului în baza art. 10 alin. 1 pct. d Cod procedură penală, considerând că lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii reținute în sarcina acestuia, respectiv latura subiectivă a acesteia - vinovăția cu care acesta ar fi săvârșit infracțiunea.
În baza punctului e arată că există una dintre cauzele care înlătură caracterul penal al faptei, respectiv eroarea de fapt prev. de art. 51 Cod penal.
Susține că la dosarul de fond s-au administrat probe cu martori, s-au depus fotografii la filele 338 - 342 și apreciază că se poate observa foarte clar locul unde se află coșul de stocare, care a fost secționat parțial și s-a încercat
luarea lui de către inculpat. Astfel, în sentința penală recurată se reține că, în conformitate cu pozele, coșul de stocare a pietrei se află în incinta carierei, respectiv a părții vătămate, aspect pe care îl apreciază ca fiind eronat. În consecință, arată că la pagina nr. 338 se observă distanța la care se află coșul de stocare și cariera, aspect rezultat inclusiv din răspunsul depus astăzi la dosar, emis de către partea vătămată, conform căruia distanța între clădirea principală, respectiv cariera propriu-zisă și coșul de stocare, este de aproximativ 2 kilometri. Personal, susține că distanța este de 3-4 kilometri. Din același răspuns al părții vătămate reiese faptul că acesta nu este împrejmuit cu gard și situat pe câmp, aspect contrar reținerilor instanței de fond, conform cărora nu este pe câmp, ci în pământ, concluzionându-se că ar aparține părții vătămate.
În consecință, din perspectiva sa, confirmă faptul că inculpații s-au deplasat cu autoturismul în data reținută în actul de sesizare a instanței pentru a lua fierul, respectiv coșul de stocare, cu utilajele de secționare a fierului, în schimb nu au avut cunoștință despre faptul că acesta aparține vreunei părți. Astfel, susține că inculpații nu au vrut să își însușească bunul părții vătămate, ei necunoscând apartenența acestuia.
Mai arată că, la fila nr. 332, martorul Mândru R. A. a precizat că fierul este situat la 3-4 kilometri de carieră, în câmp deschis, că i-a văzut pe inculpați împreună cu încă o parte, cu care a vorbit și a precizat că acesta s-a deplasat pentru a le indica locația fierului.
Pentru aspectele redate, consideră că în cauză se impune aplicarea art. 51 Cod penal și, în consecință, solicită să se dispună achitarea inculpatului.
De asemenea, raportat la calitatea inculpatului, confirmă că acesta este recidivist, iar fapta a fost săvârșită în recidivă postcondamnatorie, dar consideră că, indiferent de tipul recidivei sau existența sau inexistența ei, se impune analizarea obiectivă a cauzei și solicită achitarea lui.
Totodată, în ipoteza în care s-ar reține cauza spre rejudecare, apreciază că s-ar putea dovedi faptul că inculpatul, sau chiar ambii inculpați, au încercat achiziționarea de fier vechi, din diferite localități, cu precizarea că inculpatul este tinichigiu. Astfel, în localitatea Piroșa, aceștia s-au înțeles verbal și nu scriptic cu o doamnă pentru a le înstrăina fier vechi, context în care s-au deplasat și au fost refuzați. În contextul evidențiat inculpații s-au interesat în sat de alte peroane care să le înstrăineze fier, identificând în acest sens două persoane. În consecință, consideră că neșansa inculpaților a fost că persoana în vârstă care le-a indicat locația fierului și i-a îndemnat să se deplaseze împreună a decedat și nu a putut fi audiată, sens în care s-a concluzionat că inculpații s-au deplasat pentru a fura fier.
În sentința penală recurată se rețin anumite aspecte în legătură cu fuga inculpaților de la locul săvârșirii faptei, respectiv că inculpații ar fi văzut farurile poliției în timpul nopții, context în care apreciază că în ipoteza vizualizării a două becuri albe nu se poate concluziona că acestea aparțin poliției. Ulterior, inculpații au închis mașina, lăsând propriile acte în interiorul acesteia și au plecat.
Organele de poliție au ridicat mașina, cu precizarea că nici la sediul poliției aceasta nu pornea întrucât era defectă, motiv pentru care a și fost lăsată în câmp de către inculpați și nu faptul că aceștia au fugit.
Consideră, în principal, conform solicitărilor pentru motivele arătate, că există eroare de fapt și că lipsește latura subiectivă a infracțiunii. În acest sens, solicită achitarea inculpatului, iar în subsidiar, în ipoteza în care se va aprecia necesitatea administrării probelor pentru lămurirea clară și concretă a situației, solicită, în baza art. 38515alin. 2 pct. d Cod procedură penală, trimiterea cauzei pentru rejudecare, respectiv pentru a fi audiat juristul părții vătămate, cu precizarea că acesta dorește să dea declarație, precum și pentru efectuarea unei
adrese la organele de poliție pentru a efectua demersuri în vederea discutării cu persoana de gen feminin cu care a discutat inculpatul despre achiziționarea fierului vechi, fiind refuzat.
Apărătorul din oficiu al inculpatului V. A., solicită achitarea acestuia, în baza art. 10 lit. d Cod procedură penală, pe motiv că nu este îndeplinit elementul subiectiv al infracțiunii, respectiv intenția, inculpatul necunoscând că fierul aparține cuiva s-a deplasat pentru a-l ajuta pe coinculpatul D. T. și nicidecum cu intenția de a fura, fiind plătit de către acesta pentru a-l ajuta.
De asemenea, solicită a se avea în vedere că inculpatul are trei copii în întreținere, iar în subsidiar, în ipoteza în care se va considera că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii, să se dispună aplicarea unei pedepse mai reduse inculpatului raportat la faptul că prejudiciul a fost recuperat.
Reprezentanta M. ui P. opinează că nu se impune trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond, conform solicitării anterior formulate și nici achitarea inculpaților sau reducerea pedepsei.
Referitor la motivul invocat în recurs și la actele care au fost depuse, ce vizează faptul că perimetrul respectiv al carierei de unde au fost sustrase bunurile nu era delimitat, respectiv împrejmuit nu este un motiv pentru a se concluziona că se impune achitarea inculpaților, pentru că sunt celelalte elemente care califică furtul în cauză, respectiv furtul comis de două persoane împreună și pe timp de noapte.
În ceea ce privește vinovăția inculpaților, precizează că la instanța de fond s-a efectuat cercetare judecătorească, pentru că inculpații au contestat vinovăția.
Astfel, în dosarul de urmărire penală este procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante, întocmit de către organele de poliție, în conținutul căruia se menționează faptul că organele de poliție au fost anunțate de paznic, respectiv martorul M. V., care a fost audiat. Martorul a văzut momentul în care două persoane au ieșit din autoturism și au început tăierea tablei, sens în care a anunțat organele de poliție. De asemenea, în procesul-verbal se mai arată faptul că lângă autoturism erau mai multe bucăți de fier care au fost abandonate, fiind găsit și un document de predare de fier vechi, anterior, pe numele inculpatului D.
T., aspect care a condus la depistarea inculpaților.
În consecință, apreciază ca fiind dovedit faptul că au fost luate fără drept bunurile din proprietatea părții vătămate astfel încât consideră că nu se impune achitarea și solicită respingerea recursurilor.
Inculpatul D. T., având ultimul cuvânt, confirmă faptul că în perioada respectivă s-a ocupat într-o mică măsură de fier vechi și că s-a deplasat în localitatea respectivă ulterior unei înțelegeri cu o anumită persoană, pentru ca aceasta să-i înstrăineze fier vechi, dar care s-a răzgândit, iar un vecin i-a comunicat că are în pășune un fier pe care îl poate lua, cu condiția de a-i lăsa câteva bucăți pentru efectuarea unui troc la animale.
Astfel, s-a deplasat, i-a tăiat persoanei respective câteva bucăți și a rămas în posesia a peste 100 de kilograme de fier vechi.
Susține că nu a fugit de organele de poliție, ci că mașina s-a defectat, astfel încât a închis-o și a lăsat-o acolo împreună cu toate actele. Astfel, a plecat și a revenit a doua zi, când a conștientizat că mașina este la poliție.
Totodată, confirmă că la momentul dialogului cu cetățeanul respectiv, de față se afla încă o persoană și confirmă că numitul Costică a decedat. Precizează că, în timp ce lucra la fierul situat în pășune, respectiv într-un câmp, conform planșelor foto pe care le-a depus pentru a se vizualiza că nu era în apropriere de vreo clădire. De asemenea, acolo a comunicat și cu păstorul Mândru R. și cu un alt păstor de la o altă turmă de animale, care au venit și au discutat cu
consăteanul lor, care a confirmat faptul că personal l-a dus pentru a lua fierul, pe care l-a pus în portbagajul unui autoturism.
Mai arată că a doua zi, când s-a deplasat la poliție, i s-a comunicat că distrugerea este în cuantum de 1700 de lei, pe care a achitat-o pentru a se finaliza povestea și pentru a evita eventuale probleme.
Mai solicită și audierea juristului întreprinderii, cu precizarea că aceștia nu au cunoștință de existența fiarelor în pământ, pe care le consideră fier vechi.
De asemenea, susține că a achitat și contravaloarea transportului autoturismului său la sediul poliției.
Inculpatul V. A., având ultimul cuvânt, subscrie concluziilor coinculpatului D. T., pe care le confirmă.
Susține că personal este zilier în sat și prestează activități în muncă pentru a-și întreține cei trei copii. Astfel, coinculpatul i-a solicitat ajutorul la încărcarea unui fier pe care l-a achiziționat cu promisiunea de a-i achita contravaloarea serviciilor. Astfel, precizează că avea cunoștință de faptul că inculpatul se ocupă cu fierul vechi, fiind tinichigiu, motiv pentru care și-a exprimat acordul și s-au deplasat în câmp. Acolo inculpatul a tăiat fierul cu autogen și personal a ajutat la încărcarea în mașină. Ulterior, mașina s-a defectat și precizează că la fața locului au fost în timpul zilei. De asemenea, i-a sugerat coinculpatului să caute un tractor pentru a-și deplasa mașina și personal s-a deplasat la domiciliu cu o mașină de ocazie. A doua zi a auzit că mașina se află la poliție și nu în locul în care a fost lăsată.
Susține că nu a fost cercetat la Postul de Poliție în Băbeni, ci a primit o citație pentru a se prezenta la procuratură în J., pentru că este acuzat de furt calificat.
Reiterează faptul că inculpatul s-a deplasat la domiciliul său și că părinții săi au fost martori, iar soția și vecinii săi cunosc ocupația pe care o are, respectiv faptul că este zilier și prestează diferite munci pentru a se întreține.
În concluzie, solicită aplicarea unei pedepse cu suspendare pentru a-și putea întreține copiii, care vor rămâne fără hrană în ipoteza în care va fi deținut într-un penitenciar.
C U R T E A
Prin sentința penală nr. 66 din_ pronunțată de Judecătoria Jibou în dosar nr._ :
A fost condamnat inculpatul D. T. , fiul lui V. și M., născut în data de_ în loc.Românași, S., cetățean român, recidivist, domiciliat în loc.Românași, sat.P. S., nr.139, S., la pedeapsa închisorii de 3 ani pentru comiterea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art.208, alin.1, 209 alin.1, lit. a,g, Cod penal, cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal.
În temeiul prevederilor art.61 Cod penal s-a revocat restul de pedeapsă neexecutată, de 1249 zile, rămas în urma liberării condiționate a inculpatului din executarea unei pedepse anterioare de 6 ani închisoare.
S-a contopit restul de pedeapsă neexecutată de 1249 zile cu prezenta pedeapsă de 3 ani închisoare, rezultând în final pedeapsa cea mai grea, 1249 zile, în regim de detenție, cu aplicarea art.71 raportat la art.64 lit.a, teza II, b Cod penal.
A fost condamnat inculpatul V. A. , fiul lui Iozsef și E., născut în data de_, în com.Românași, S., cetățean român, recidivist, domiciliat în loc.Românași, sat.P., nr.185, S., la pedeapsa închisorii de 3 ani pentru
comiterea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art.208, alin.1, 209 alin.1, lit.a,g, cu aplicarea art. 37 lit.b Cod penal.
Pedeapsa aplicată, de 3 ani închisoare se va executa în regim de detenție, cu aplicarea art.71 raportat la art.64 lit.a, teza II, b Cod penal.
În baza art.14 raportat la art.346 Cod procedură penală s-a constatat că partea vătămată SC C. N. SA C. nu s-a constituit parte civilă, prejudiciul fiind reparat.
În baza prevederilor art.191 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul
D. T. să plătească statului 800 lei, cheltuieli judiciare, iar pe inculpatul
V. A., suma de 1000 lei, cheltuieli judiciare, urmând ca onorariul avocatului care a asigurat asistența juridică obligatorie a inculpatului V. A., dna Ciortea
A., în sumă de 300 lei să fie avansat din fondurile M. ui Justiției către Baroul de Avocați - S. .
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul întocmit în dosar nr.461/P/2011 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Jibou, au fost trimiși în judecată inculpații D. T. și V.
A., ambii cercetați pentru comiterea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin.1, 209 alin.1, lit.a, g cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal, în cazul primului inculpat și 37 lit.b Cod penal, pentru cel ce-al doilea inculpat.
Pentru a se face aplicarea acestor prevederi legale, în fapt s-a reținut că cei doi inculpați, în noaptea de 17/_, împreună s-au deplasat cu un autoturism împrumutat, la cariera din Cuciulat, aparținând părți vătămate SC C. N. SA C., unde cu ajutorul unui aparat autogen au tăiat componente metalice de la un coș de stocare, pe care și le-au însușit, cauzând astfel un prejudiciu evaluat la 2000 lei.
Inculpații nu au solicitat ca judecata să se desfășoare potrivit procedurii simplificate, stabilită de art.320/1 Cod procedură penală, astfel că s-a efectuat cercetare judecătorească.
Analizând întreg materialul probator administrat în cauză, în fapt instanța a reținut următoarele:
În luna aprilie 2011 martorul Parnău G. i-a împrumutat vărului său, inculpatul D. T. autoturismul cu numărul de înmatriculare 8563YE59 pentru ca acesta din urmă să se deplaseze prin localități în vederea achiziționării de nuci.
În seara zilei de_ inculpații D. T. și V. A. au pornit cu autoturismul martorului Parnău G., condus de către inculpatul D. T. și s-au deplasat spre localitatea Cuciulat, având în autoturism un aparat autogen pe care inculpatul D. T. 1-a împrumutat de la martorul Buja Cristinel Vasilică. După ce au ajuns în localitatea Cuciulat, cei doi inculpați s-au deplasat în cariera Cuciulat aparținând de SC C. N. SA C. și cu aparatul de sudură cu autogen au tăiat componente metalice de la un coș de stocare a pietrei pe care le-au încărcat în portbagajul autoturismului.
În jurul orelor 2, în timp ce inculpații sustrăgeau componente ale coșului de stocare, martorul M. V., paznic de la cariera Cuciulat, i-a observat pe cei doi care tăiau cu aparatul autogen componente metalice, motiv pentru care a anunțat organele de poliție care s-au deplasat la fața locului.
Între timp, cei doi inculpați au încărcat bucățile de tablă tăiate în autoturism și au pornit spre drumul comunal care face legătura cu localitatea Băbeni însă după ce au parcurs o distanță scurtă inculpații au observat farurile de la autoturismul poliției fapt pentru care au oprit autoturismul, au coborât și au plecat pe jos.
Pe drumul lateral ce face legătura între coșurile de stocare a pietrei și drumul comunal DC 29 Băbeni-Piroșa, la aproximativ 150 metri de coșurile de
stocare a pietrei, organele de poliție au identificat autoturismul cu numărul de înmatriculare S563YE59, care era oprit și abandonat, având ușile închise dar
neasigurate. Cu ocazia examinării autoturismului în portbagaj s-au găsit mai multe componente metalice de diferite lungimi și grosimi, care purtau urme de decupare cu flacără de autogen, fiind acoperite cu o pătură. Tot în portbagaj, printre altele, a fost identificat un patent, o butelie pentru aragaz, un tub de oxigen, un arzător pentru flacăra autogen și furtunele de conexiune cu butelia și tubul de oxigen.
In torpedoul autoturismului s-a găsit o borsetă în care a fost identificată adeverința de predare și plată feroase nr.3307 din_, emisă pe numele D.
T. .
La aproximativ 150 metri de autoturism se afla un coș pentru stocarea pietrei concasate, răsturnat pe o parte. Coșul avea mai multe piese lipsă și prezenta urme de tăiere cu aparatul autogen iar în față, pe sol, se afla un număr de 6 bucăți metalice de diferite lungimi și grosimi care prezentau urme de tăiere cu flacăra autogen precum și fragmente de urme de încălțăminte care au fost fixate prin fotografiere.
Organele de poliție au ridicat autoturismul cu numărul de înmatriculare 8563YE59 și l-au transportat cu o platformă în curtea interioară a Postului de Poliție Băbeni, unde a fost sigilat. Înainte ca autoturismul să fie sigilat, a fost ridicat patentul găsit, care ulterior a fost înaintat Serviciului Criminalistic din cadrul IPJ S. în vederea examinării și comparării cu mijloacele de probă ridicate în furtul de plasă de sârmă de la locuința părții vătămate Husa Ana din Băbeni.
În data de_, inculpații D. T. și V. A. s-au deplasat la locuința martorului Parnău G. din localitatea Gîlgău Almașului și i-au relatat acestuia faptul ca au sustras componente metalice și pentru ca i-a surprins poliția, au plecat de la locul faptei abandonând autoturismul în carieră.
In data de_, în jurul orelor 20, martorul Parnău G. s-a prezentat la sediul Postului de Poliție Băbeni și a solicitat restituirea autoturismului ocazie cu care a fost audiat și a declarat că autoturismul cu numărul de înmatriculare 8563YR59 îi aparține, insa nu are nicio legătura cu faptele petrecute în cariera. Martorul a mai precizat ca a împrumutat anterior autoturismul inculpatului D.
T., acesta fiind cel care l-a anunțat că autoturismul se află la sediul poliției. La data de_, inculpatul D. T. s-a prezentat la Postul de Poliție
Băbeni și cu ocazia audierii sale a precizat că a împrumutat autoturismul cu numărul de înmatriculare 8563YE59 de la vărul său Parnău G., cu o lună
înainte de data săvârșirii infracțiunii. Inculpatul a recunoscut comiterea faptei din cariera Cuciulat, și a declarat că a fost singur, iar autoturismul l-a abandonat întrucât s-a defectat.
În cauză a fost efectuată o confruntare între inculpatul D. T. și martorul Parnău G. prilej în care inculpatul a recunoscut că la săvârșirea furtului de la cariera Cuciulat a fost împreună cu V. A., zis Duțu " iar după, cei doi s-au deplasat la locuința martorului Parnău G. și i-au spus că au fost sustras de componente metalice la cariera Cuciulat
Totodată inculpatul D. T. a declarat că martorul Parnău G., învinuit la aceea data, nu a participat la săvârșirea furtului.
În cauză au fost extinse cercetările și cu privire la inculpatul V. A. iar cu ocazia audierii acestuia de către procurorul de caz, a recunoscut că în noaptea de 17/_ doar el și cu inculpatul D. T. au participat la furtul de componente metalice de la cariera Cuciulat. Totodată inculpatul a fost fotografiat și din planșa foto întocmită în cauză rezultă că inculpatul V. A. prezintă
trăsături asemănătoare cu cele ale martorului Parnău G. din fotografia după care martorul Oancea Cornel a făcut recunoașterea.
Având în vedere asemănarea fizică, este plauzibilă apărarea martorului Pamău G., care a declarat că la săvârșirea faptei a participat inculpatul V.
A. și nu el.
Potrivit adresei nr.l 19/_ a SC C. N. SA C., S. J., valoarea prejudiciului cauzat prin sustragerea componentelor metalice este de
2.000 lei.
În data de_ organele de poliție au restituit reprezentantului SC C.
SA C. bunurile sustrase de la învinuiți și ridicate de către organele de poliție.
Potrivit adresei 121/_ a SC C. N. SA C., S. J., întrucât materialele sustrase au fost recuperate, societatea și-a menținut reclamația pentru distrugere având pretenția recuperării sumei de 1700 lei, reprezentând paguba produsă.
La data de_ inculpatul D. T. a achitat suma de 1.700 lei reprezentând prejudiciul cauzat SC C. N. SA C. și nerecuperat, astfel că partea vătămată nu s-a mai constituit parte civila în proces.
În ceea ce privește starea de fapt, trebuie menționat că inculpații nu neagă faptele în sine, apărarea lor în faza cercetării judecătorești constând în susținerea că nu au știut că se află în perimetrul carierei, deci că sustrăgeau bunurile proprietatea părții vătămate.
În acest sens aceștia susțin că s-au deplasat de fapt în localitatea Piroșa, de unde inculpatul D. T. trebuia să cumpere o cantitate de deșeuri, de la o femeie, în baza unei înțelegeri prealabile. Dar pentru ca vânzătoarea de fier vechi s-a răzgândit, cei doi inculpați au discutat cu o persoană întâlnită întâmplător, în prezent, conform propriilor susțineri, decedată, care le-ar fi indicat locul de unde au tăiat coșul de stocare.
Inculpații, în apărarea lor mai susțin că nu și-au dat seama că se află în perimetrul carierei, ci în câmp, iar despre bunul tăiat susțin că au considerat că este abandonat.
În esență, apărarea inculpaților tinde spre a demonstra că lipsește latura subiectivă infracțiunii de furt, lipsind intenția de a-și însuși pe nedrept bunuri ale altora, sau chiar mai mult, că în momentul comiterii faptei se aflau în eroare de fapt, crezând că bunul este unul abandonat și că se afla în afara carierei.
Apărarea inculpaților este infirmată de probele administrate, atât de cele din faza de urmărire penală, cât și cele din faza de judecată.
În primul rând trebuie menționat că în faza de urmărire penală, inculpații au recunoscut că s-au deplasat la carieră pentru a procura fier vechi. În susținerea activității infracționale intenționate a celor doi inculpați este și faptul că în mașină s-a găsit aparatul autogen care a fost folosit la tăierea coșului de stocare. Deci este evident că cei doi erau pregătiți, fiind la curent cu faptul că obținerea de bucăți de metal este posibilă numai prin tăiere cu aparatul pe care l- au luat asupra lor.
Cu toate că în faza cercetării judecătorești inculpații au încercat să demonstreze că nu au acționat cu intenție, analizându-se probele de la dosar, s-a constatat că susținerile inculpaților sunt infirmate. Este lesne de observat, mai ales din imagini, că bunuri precum coșul de stocare, nu pot fi abandonate în câmp, acestea fiind fixate de sol, aflându-se în mod evident în interiorul carierei.
Trebuie avută în vedere și declarația martorului Parnău G., care arată că inculpații i-au spus că au fost la cariera cu scopul de a sustrage bunuri, pe
care apoi să le valorifice ca deșeuri, și pentru că au fost surprinși le-au abandonat cu tot cu mașina proprietatea martorului.
Relevanta cu privire la activitatea infracțională a inculpaților este și declarația paznicului de la carieră, care în timp ce își făcea rondul obligatoriu, cariera întinzându-se într-adevăr pe o suprafață mare, a observat că două persoane tăiau coșul de stocare și a anunțat organele de poliție care au ajuns la fața locului, însă au mai găsit doar mașina abandonată, cu fierul sustras, aparatul autogen și alte bunuri în interior.
Aspectul cu privire la faptul că inculpații au abandonat mașina, speriați fiind de apropierea mașinii poliției sau din cauza faptului că aceasta s-a defectat, nu are relevanță sub aspectul comiterii faptei de furt.
Relevante sunt probele care stabilesc fără urmă de îndoială faptul că inculpații cu intenție directă s-au deplasat în interiorul carierei și au sustras o cantitate de fier.
Mai trebuie observat că pe parcursul urmăririi penale, destul de greu și târziu, inculpatul D. T. a declarat tot adevărul cu privire la cel de-al doilea participant la activitatea infracțională, ca fiind V. A. . Acesta din urmă a încercat să-și justifice activitatea infracțională prin aceea că nu prea știa el de unde se taie metalul, fiind solicitată de inculpatul D. T. doar să-l ajute la colectarea de fier vechi, lucru pe care l-a mai făcut și anterior, fiind plătit pentru ajutorul dat.
Pentru toate motivele care preced, instanța în fapt a reținut că cei doi inculpați au acționat în deplină cunoștință a faptului că sustrag bunuri din cariera aparținând părții vătămate SC C. Nemetalifire SA, faptele acestora întrunind elementele constitutive și ale infracțiunii reținute în sarcina fiecărui dintre ei, astfel aceștia au fost condamnați după cum urmează:
D. T. - 3 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de furt, prevăzută de art.208 alin.1, 209 alin.1, lit.a, g Cod penal, cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal.
Individualizarea pedepsei s-a făcut cu respectarea criteriilor generale stabilite de art.72 Cod penal, instanța având în vedere starea de recidivă, primul termen al acesteia constând într-o condamnare anterioară pentru fapte de același gen. S-a mai avut în vedere atitudinea inculpatului în fața instanței, dar și în faza de urmărire penală. Astfel s-a constatat că în faza de urmărire penală inculpatul a îngreunat stabilirea adevărului, ascunzând pentru mai mult timp identitatea celui de-al doilea participant la comiterea infracțiunii. În faza cercetării judecătorești s-a constatat din nou o lipsă parțială de sinceritatea a inculpatului, care ce-i drept poate fi calificată ca fiind o parte a dreptului său de a se apăra, însă este în vădită contradicție cu probele, și chiar cu declarațiile sale din faza de urmărire penală.
Față de aceste considerente instanța a apreciat că pedeapsa stabilită este una justă și direct proporțională cu pericolul concret al faptei și al persoanei inculpatului.
Primul termen al recidivei mari postcondamnatorii, prevăzută de art. 37 lit.a Cod penal îl constituie o condamnare anterioară la pedeapsa rezultantă de 6 ani. Din executarea acestei pedepse de 6 ani închisoare inculpatul a fost liberat condiționat cu un rest neexecutat de 1249 zile.
Infracțiunea pentru a cărei comitere a fost cercetat inculpatul în prezenta cauză a fost comisă în intervalul de timp reprezentând restul neexecutat, motiv pentru care sunt aplicabile prevederile art.37 lit.a și art.61 Cod penal .Potrivit ultimului text legal s-a revocat restul de 1249 zile și s-a contopit cu prezenta pedeapsă de 3 ani închisoare, rezultând în final pedeapsa cea mai grea, de 1249
zile care se va executa cu privare de libertate, făcându-se aplicarea prevederilor art.71 raportat la art.64 lit.a, teza II,b Cod penal.
V. A. - 3 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de furt, prevăzută de art.208 alin.1, 209 alin.1, lit.a, g Cod penal, cu aplicarea art.37 lit.b Cod penal.
Individualizarea pedepsei aplicate și în cazul acestui inculpat s-a făcut pentru considerente similare celui dintâi.
Inculpatul a comis infracțiunea din prezenta cauză în stare de recidivă mare postexecutorie, prevăzută de art.37 lit.b Cod penal, astfel că singura modalitate de individualizare a executării pedepsei este în regim de detenție, cu aplicarea art.71 raportat la art.64 lit.a, teza II,b Cod penal.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei, s-a reținut că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă, prejudiciul fiind reparat prin plata prețului bunurilor de către inculpați, aspect care în temeiul prevederilor art.14 raportat la art.346 Cod procedură penală instanța l-a constatat.
Inculpații fiind condamnați, în baza art.191 Cod procedură penală au fost obligați și la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, conform dispozitivului.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs inculpații D. T. și V. A. solicitând în principal casarea hotărârii atacate și achitarea lor în baza prevederilor art. 10 lit. d sau e C.pr.pen., cu mențiunea că nu au avut intenția de a sustrage respectivul bun în scopul însușirii pe nedrept, acționând convinși fiind că bunul nu aparține societății C. N. SA C. . Practic, aceștia au reiterat apărările din fața instanței de fond.
Recursurile declarate în cauză sunt nefondate.
Instanța de fond a reținut o stare de fapt conformă cu realitatea pe baza materialului probator administrat în cursul urmăririi penale și al judecății din care a reieșit fără dubiu vinovăția inculpaților în comiterea faptei pentru care au fost trimiși în judecată.
S-a dovedit astfel dincolo de orice îndoială rezonabilă că în noaptea de 17/_, cei doi inculpați, împreună, s-au deplasat cu un autoturism împrumutat, la cariera din Cuciulat, aparținând părți vătămate SC C. N. SA C., unde cu ajutorul unui aparat autogen au tăiat componente metalice de la un coș de stocare, pe care și le-au însușit, cauzând astfel un prejudiciu evaluat la 2000 lei.
Este evident că inculpații au avut reprezentarea faptului că săvârșesc un furt, deoarece s-au deplasat acolo pe timp de noapte, având asupra lor un întreg arsenal pentru a reuși să taie coșul metalic (un patent, o butelie pentru aragaz, un tub de oxigen, un arzător pentru flacăra autogen și furtunele de conexiune cu butelia și tubul de oxigen).
Faptul că bunul era în proprietatea părții vătămate este dovedit și prin adresa eliberată de SC C. N. SA C. (f.24) din care reiese că acel coș se afla în perimetrul în care este amplasată Instalația de Concasare, la extremitatea sud-estică a carierei iar paznicul M. V. avea sarcina să păzească toate bunurile aparținând carierei, atât cele aflate în zone împrejmuite cât și pe cele aflate în cariera în câmp deschis.
Este deci evident că respectivul coș se afla într-o zonă păzită, paznicul fiind dealtfel și cel care i-a observat pe inculpați și a anunțat organele de poliție.
Nu este lipsit de relevanță nici faptul că la sosirea echipajului de poliție inculpații au abandonat în grabă locul faptei, lăsând acolo inclusiv autoturismul cu care s-au deplasat.
Prin urmare, așa cum în mod corect a concluzionat și instanța de fond probatoriul administrat a dovedit dincolo de orice îndoială faptul că inculpații au comis fapta cu vinovăție, impunându-se condamnarea lor.
În procesul de individualizare judiciară a pedepselor aplicate însă, Curtea opinează că în favoarea inculpaților se impunea reținerea circumstanței atenuante prev. de art. 74 lit. b Cod penal raportat la valoarea redusă a prejudiciului și la faptul că acesta a fost recuperat în integralitate la doar câteva zile de la comiterea faptei, pedepsele de câte 3 ani închisoare fiind prea aspre raportat la gradul de pericol social al faptei concret comise. În plus, inculpații s- au prezentat la toate termenele de judecată în recurs, având astfel o conduită procesuală corespunzătoare.
Din aceste considerente, în baza art. 385/15 pct. 2 lit. d C.pr.pen. Curtea va admite recursurile declarate de inculpații D. T. și V. A. împotriva sentinței penale nr.66/_ a Judecătoriei J., pe care o va casa în parte sub aspectul cuantumului pedepselor aplicate celor doi inculpați precum și cu privire la omisiunea reținerii circumstanțelor atenuante în favoarea acestora.
Rejudecând, în aceste limite, va reduce pedepsele aplicate celor doi inculpați de la câte 3 ani închisoare la câte 1 an și 6 luni închisoare, prin reținerea dispozițiilor art. 74 lit. b și art. 76 lit.c Cod penal în favoarea fiecăruia inculpat.
În baza art. 61 Cod penal va menține beneficiul liberării condiționate din executarea pedepsei de 6 ani și 6 luni închisoare aplicată inculpatului D. T. prin sentința penală nr. 96/_ .
Vor fi menținute restul dispozițiilor hotărârii atacate.
În baza art. 189 C.pr.pen. stabilește onorarii pentru apărătorii din oficiu în sumă de 150 lei, respectiv 300 lei care se avansează din FMJ Baroului de Avocați
C. în favoarea av.Moșteanu C. și, respectiv Stănoiu L. D. .
Cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs vor rămâne în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
În baza art. 385/15 pct. 2 lit. d C.pr.pen. admite recursurile declarate de inculpații D. T. (fiul lui V. și M., născut în data de_ în loc.Românași, S., cetățean român, recidivist, domiciliat în loc.Românași, sat.P.
S., nr.139, S. ) și V. A. (fiul lui Iozsef și E., născut în data de _
, în com.Românași, S., cetățean român, recidivist, domiciliat în loc.Românași, sat.P., nr.185, S. ) împotriva sentinței penale nr.66/_ a Judecătoriei J., pe care o casează în parte sub aspectul cuantumului pedepselor aplicate celor doi inculpați precum și cu privire la omisiunea reținerii circumstanțelor atenuante în favoarea acestora.
Rejudecând, în aceste limite reduce pedepsele aplicate celor doi inculpați de la câte 3 ani închisoare la câte 1 an și 6 luni închisoare, prin reținerea dispozițiilor art. 74 lit. b și art. 76 lit.c Cod penal în favoarea fiecăruia inculpat.
În baza art. 61 Cod penal menține beneficiul liberării condiționate din executarea pedepsei de 6 ani și 6 luni închisoare aplicată inculpatului D. T. prin sentința penală nr. 96/_ .
Menține restul dispozițiilor hotărârii atacate.
În baza art. 189 C.pr.pen. stabilește onorarii pentru apărătorii din oficiu în sumă de 150 lei, respectiv 300 lei care se avansează din FMJ Baroului de Avocați
C. în favoarea av.Moșteanu C. și, respectiv Stănoiu L. D. . Cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | ||
M. B. | A. | D. L. | M. R. |
GREFIER,
L. A. S.
Red.A.D.L./dact.L.C.C.
3 ex./_ Jud.fond: M. G.
← Decizia penală nr. 1454/2013. Furt calificat | Decizia penală nr. 1355/2013. Furt calificat → |
---|