Decizia penală nr. 65/5. Furt calificat
| Comentarii |
|
Dosar nr._ /a2
R O M Â N I A TRIBUNALUL SĂLAJ PENAL
DECIZIA PENALĂ NR. 65 Ședința publică de la 5 august 2013 Completul compus din:
Președinte: M. S., judecător
: K. M., președinte tribunal
: H. I., judecător
: B. M., grefier
Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj este reprezentat de Stana Pompilia, procuror.
S-a luat în examinare recursul declarat de inculpații P. M. și P. A.
, în prezent deținuți în Penitenciarul Oradea, contra încheierii din_ a Judecătoriei Z., pronunțată în dosar penal nr._, având ca obiect cerere de liberare provizorie sub control judiciar.
La apelul nominal făcut în cauză au răspuns inculpații recurenți P. M. și
P. A., în stare de arest, asistați de apărător desemnat din oficiu av. Șandor C.
.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care;
Întrebați fiind, inculpații P. M. și P. A. arată că își mențin recursurile declarate în cauză.
Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă părților cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătoarea inculpaților recurenți P. M. și P. A., av. Șandor C.
, solicită admiterea recursului inculpaților recurenți, casarea hotărârii instanței de fond și, în principal, revocarea măsurii arestării preventive a inculpaților iar în subsidiar admiterea cererilor de liberare provizorie sub control judiciar. În esență arată că temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a inculpaților nu mai subzistă în prezent iar perioada petrecută în arest este suficientă pentru ca măsura preventivă să-și atingă scopul prevăzut de legiuitor. Având în vedere că probele au fost administrate în totalitate, dosarul a fost finalizat iar inculpații nu mai pot influența în vreun fel bunul mers al procesului penal, consideră că în prezent nu se mai impune menținerea stării de arest a inculpaților. Arată că inculpații se vor prezenta în fața instanței de judecată ori de câte ori vor fi chemați.
Reprezentanta parchetului solicită respingerea ca nefondat a recursului declarat de inculpații recurenți P. M. și P. A. considerând încheierea instanței de fond ca fiind temeinică și legală. Consideră că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a inculpaților subzistă în prezent iar
pentru buna desfășurare a procesul penal este necesară menținerea stării de arest a inculpaților.
Inculpatul recurent P. M., având cuvântul, declară că nu este vinovat iar în perioada în care se presupune că au avut loc faptele reținute în sarcina sa el se afla în Turda unde lucra în construcții. Solicită revocarea măsurii arestării preventive și judecarea sa în stare de libertate.
Inculpatul recurent P. A., având cuvântul, solicită admiterea recursului arătând că a recunoscut faptele reținute în sarcina sa și dorește să își ajute familia având în vedere că tatăl său a decedat iar mama sa are probleme de sănătate.
T R I B U N A L U L
Prin încheierea penală din data de_ a Judecătoriei Z. pronunțată în dosarul nr._, în temeiul art. 1606alin. 4 C.p.p., văzând dispozițiile art. 961alin. 1 din HC. 387/2005 atașează la dosarul cu nr._ dosarul cu nr._ și dosarul cu nr._ .
În temeiul art. 1608aalin. 1, 6 C.p.p. s-a respins ca neîntemeiată cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul P. M., fiul lui
I. și V., născut la data de_ în Z., jud. S., cu domiciliul în com. Românași, sat C., nr. 146, jud. S., CNP 1., cetățean român, studii 8 clase, fără ocupație, necăsătorit, recidivist.
În temeiul art. 1608aalin. 1, 6 C.p.p. s-a respins ca neîntemeiată cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul P. A., fiul lui I. și V., născut la data de_ în Z., jud. S., cu domiciliul în comuna Românași, sat C., nr.146, jud.S., CNP 1., cetățean român, studii 8 clase, fără ocupație, necăsătorit, recidivist.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut următoarele :
Inculpatul P. M. este cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată, prevăzută de art.208 alin.1 și 4, art.209 alin.1 lit. g) și
i) Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.37 lit.a) Cod penal și art.75 lit.c) Cod penal.
Inculpatul P. A. este cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat în formă continuată și conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană ce nu posedă permis de conducere, prev. de art. 208 alin.1 și 4, 209 alin.1 lit. g și i C.p. cu aplicarea art. 41 alin.2 C.p. și 37 lit. a C.p., respectiv art. 86 alin.1 din OUG 195/2002 rep. cu aplicarea art. 41 alin.2 C.p., art. 75 lit. c C.p., și art. 37 lit. b C.p., totul cu aplicarea art. 33 lit. a C.p.
În esență s-a reținut că inculpatul P. M. în datele de 29/_, 11/_ și 16/_, în baza unei rezoluții infracționale unice, după o prealabilă înțelegere, împreună cu inculpatul P. M., dar și împreună cu inculpatul minor L. M. -
A., pe timp de noapte, prin escaladare și efracție, a săvârșit 5 acte materiale de furt calificat în dauna părților vătămate S. Jimmy’S C. C. S. Z. (Night Club Cleopatra), S. M. SS Z. (localul Cafe Rio), SS C. S.
Z. (Caffe Bijou), P. V. și C. I., sustrăgând diverse bunuri, inclusiv două autoturisme.
În esență s-a reținut că inculpatul P. A. în datele de 28/_, 30/_
, 29/_, 11/_ și 16/_, în baza unei rezoluții infracționale unice, după o prealabilă înțelegere, împreună cu inculpatul P. M., dar și împreună cu inculpatul minor L. M. -A., pe timp de noapte, prin escaladare și efracție, a săvârșit 7 acte materiale de furt calificat în dauna părților vătămate SC P. M. SRL C., S. Jimmy’S C. C. S. Z. (Night Club Cleopatra), S. M.
SS Z. (localul Cafe Rio), SS C. S. Z. (Caffe Bijou), P. V. și C. I., sustrăgând diverse bunuri, inclusiv două autoturisme. Totodată s-a reținut că inculpatul P. A. în data de_ și_ în baza unei rezoluții infracționale unice a condus două autoturisme pe drumurile publice din Z. dar și pe drumul european E81, fără să posede permis de conducere.
Inculpații au fost reținuți la data de_ ora 17:30(f.33) respectiv ora
17.50 (f.18) pentru 24 de ore în care s-a inclus și perioada conducerii la sediul Poliției, iar prin Ordonanța Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău din data de_ (f.7) din dosar nr.1095/P/2013 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva inculpaților, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată, prevăzută de art.208 alin.1 și 4, art.209 alin.1 lit.a), e), g) și i) Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.37 lit.a) Cod penal și art.75 lit.c) Cod penal pentru inculpatul P. M. ; iar pentru inculpatul P. A. pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat în formă continuată si conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o personă care nu posedă permis de conducere în formă continuată, prevăzute de art.208 alin.1 și 4, art.209 alin.1 lit.a), e), g) și i) Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.37 lit.b) Cod penal și art.75 lit.c) Cod penal și art.86 alin.1 din O.U.G.nr.195/2002 republicată, cu aplicarea art.37 lit.b) și art. 41 alin. 2 Cod penal, totul cu aplicarea art.33 lit.a) Cod penal.
Prin încheierea nr. 30/A din data de_ (f.351) inculpații au fost arestați preventiv pentru 29 de zile, de la 29 mai 2013 până la 26 iunie 2013 inclusiv. Prin încheierea din 22 iunie 2013 în baza art. 300 ind. 1 C.p.p. s-a menținut măsura arestării preventive a inculpaților (f.13).
Având în vedere prevederile art. 1606 alin. 4 C.p.p., art. 961alin. 1 din HC.
387/2005 instanța a dispus atașarea la dosarul cu nr._ dosarul cu nr._ și dosarul cu nr._ . Totodată instanța a constatat că la data de_ (f.52) s-a formulat de către inculpatul P. A. o nouă cerere de liberare provizorie sub control judiciar, în care în esență inculpatul invocă aceleași motive ca cele enunțate în dosarul nr. 3749/2013 ce a fost conexat la dosarul nr. 3707/2013, motiv pentru care având în vedere și termenul la care s-a dispus soluționarea cererii din dosarul nr. 3749/2013 instanța a hotărât ca cele două cereri să fie soluționate împreună, la același termen, respectiv cel de azi, dată la care se analizează și cererea formulată de inculpatul P. M. având același obiect.
În analizarea cererii de liberare provizorie sub control judiciar, instanța a reținut că admisibilitatea unei astfel de cereri presupune îndeplinirea anumitor condiții, prevăzute de art. 1602alin. 1 C.p.p. (cu privire la declanșarea procesului penal, să existe un inculpat față de care să fie dispusă măsura arestării, iar
infracțiunea pentru care este cercetat, în cazul în care este intenționată, să nu fie sancționată de lege cu o pedeapsă mai mare de 18 ani închisoare).
Totodată se prevăd și condițiile cuprinse în dispozițiile art. 1602alin. 2
C.p.p. din care rezultă că liberarea nu se acordă în cazul în care există date din care rezultă necesitatea de a-l împiedica pe inculpat să săvârșească alte infracțiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori, experți, alterarea sau distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte.
Aceste condiții se verifică susccesiv cu ocazia admiterii în principiu a cererii de liberare, cât și cu ocazia analizării pe fond a cererii de liberare provizorie sub control judiciar a inculpatului.
Instanța, analizând întregul probatoriu existent până la această dată, precum și condițiile enumerate mai sus, apreciază că cererile inculpaților sunt neîntemeiate pentru următoarele considerente:
Examinarea cererii de liberare provizorie sub control judiciar presupune menținerea împrejurărilor legale care au stat la baza arestării preventive a inculpatului, dar în procedura liberării organul judiciar poate aprecia că prelungirea stării de arest nu mai apare necesară, liberarea devenind posibilă sub rezerva respectării anumitor condiții.
În sens larg dreptul inculpatului de a fi judecat în libertate chiar și restricționată (habeas corpus) este un drept esențial al său, care poate fi cenzurat numai după o atentă evaluare a împrejurărilor concrete ale cauzei. Instanța reține că, în esență, acordarea liberării provizorii sub control judiciar reprezintă o înlocuire a măsurii privative de libertate, respectiv cea a arestării preventive, cu o măsură neprivativă de libertate, însă păstrând temeiurile care au justificat măsura arestării preventive. Totodată, soluționarea cererii de liberare pe control judiciar implică faptul că rațiunile juridice care au impus luarea sau prelungirea măsurii arestării preventive încă subzistă, de aceea analizarea prezentei cereri nu se va face raportat numai la condițiile formale și substanțiale care impun măsura arestării preventive.
Conform art. 160^2 al. 1 din C.p.p. liberarea provizorie sub control judiciar se poate acorda în cazul infracțiunilor săvârșite din culpă, precum și în cazul infracțiunilor intenționate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depășește 18 ani.
Instanța a reținut că potrivit rechizitoriului emis în data de_ inculpatul
P. M. este cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată, prevăzută de art.208 alin.1 și 4, art.209 alin.1 lit. g) și i) Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.37 lit.a) Cod penal și art.75 lit.c) Cod penal; iar inculpatul P. A. este cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat în formă continuată și conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană ce nu posedă permis de conducere, prev. de art. 208 alin.1 și 4, 209 alin.1 lit. g și i C.p. cu aplicarea art. 41 alin.2 C.p. și 37 lit. a C.p., respectiv art. 86 alin.1 din OUG 195/2002 rep. cu aplicarea art. 41 alin.2 C.p., art. 75 lit. c C.p., și art. 37 lit. b C.p., totul cu aplicarea art. 33 lit. a C.p, pentru care legea
prevede pedeapsa închisorii de la 3 ani la 15 ani respectiv pedeapsa închisorii de la 1 an la 5 ani; în cauză condiția privind limita pedepselor fiind îndeplinită.
Cererea de liberare provizorie sub control judiciar nu este admisibilă dacă în cauză există date din care rezultă necesitatea de a-l împiedica pe inculpat să săvârșească alte infracțiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori, experți, alterarea sau distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte. Instanța reține că, având în vedere numărul mare de acte materiale ce se presupune că au fost săvârșite - cinci în cazul inculpatului P. M. ; respectiv -șapte în cazul inculpatului P. A. pentru infracțiunea de furt calificat și 2 acte materiale pentru infracțiunea de conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană ce nu posedă permis de conducere - comise într-un interval de timp scurt - mai puțin de o lună în cazul inculpatului P. M. ; respectiv -același interval la care se adaugă și două acte materiale probabil săvârșite în 28/_, 30/_ ; și analizând conduita inculpaților de pe parcursul cercetărilor penale, respectiv faptul că aceștia au comis presupusele actele materiale ale infracțiunilor pentru care sunt cercetați în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, existând presupunerea că au atras în sfera infracțională și pe inculpatul minor (la acea data) L. M. -A. (f.49), în vederea satisfacerii nevoilor personale de hrană, inculpații nedispunând de mijloace oneste de câștigare a traiului zilnic, există suficiente date din care să rezulte că inculpații pregătesc săvârșirea unei noi infracțiuni. Acest temei rezultă și din declarația martorului I. B. (f.140), care a auzit o înregistrare a unei convorbiri în cadrul căreia inculpatul P. M. prezenta intențiile sale infracționale legate de spargerea unui magazin de bijuterii din municipiul Z., convorbire purtată cu martorul C. E. n Paul și confirmată și de acesta (f.65).
In al doilea rând nu se poate face abstracție nici de condițiile referitoare la temeinicia cererii în conformitate cu art.160 indice 8a alin 6 C. proc. penala și care face necesară observarea condițiilor ce se impun a fi întrunite în momentul luării măsurii arestării preventive și prelungirii acesteia, ori în cauză există suficiente indicii și probe care să formeze bănuiala legitimă a unui observator obiectiv și independent că au fost comise fapte prevăzute de legea penală ,existând presupunerea verosimilă că persoana respectivă - inculpatul - a comis fapte prevăzute de legea penală.
S-a procedat la verificarea cererii sub aspectul condițiilor de admisibilitate prevăzute de art. 160 indice 2 alin. 1 C.p.p., cu privire la formularea acesteia în cadrul unui proces penal declanșat, la persoana care poate fi subiectul unei astfel de cereri, respectiv un inculpat față de care să fie dispusă măsura arestării și cu privire la sancțiunea prevăzută de lege pentru infracțiunea pentru care este cercetat inculpatul în cazul în care este vorba de o infracțiune intenționată, respectiv pedeapsa închisorii care să nu fie mai mare de 18 ani. Instanța a reținut că sunt îndeplinite aceste condiții, față de inculpați fiind luată măsura arestării preventive pe o perioadă de 29 de zile, în baza încheierii nr. 30/A din data de_ inculpații au fost arestați preventiv pentru 29 de zile, de la 29 mai 2013 până la 26 iunie 2013 inclusiv, iar prin încheierea din_ în baza art. 300 ind. 1 C.p.p. s-a menținut față de inculpați măsura arestării preventive; totodată pedeapsa prevăzută de lege
pentru infracțiunile pentru care sunt cercetați inculpații se înscriu în limita prevăzută de art. 160 indice 2 alin. 1 C.p.p.
În cadrul condițiilor de admisibilitate au fost analizate și dispozițiile art. 160 indice 2 alin. 2 C.p.p., care prevăd cazurile în care liberarea sub control judiciar nu se poate acorda, instanța constatând că în privința inculpaților există date -probele administrate la dosarul cauzei, din care să rezulte necesitatea de a-i împiedica pe aceștia să săvârșească alte infracțiuni.
La aprecierea temeiniciei cererii de liberare sub control judiciar instanța a avut în vedere atât aspecte legate de persoana inculpatului, cât și aspecte legate de faptele pentru care este cercetat.
Conform deciziei date în Recursul în Interesul Legii nr. 17/2011 instanța de judecată, în cadrul examinării temeiniciei cererii de liberare provizorie sub control judiciar, în cazul în care constată că temeiurile care au determinat arestarea preventivă subzistă, verifică în ce măsură buna desfășurare a procesului penal este ori nu împiedicată de punerea în libertate provizorie sub control judiciar a inculpatului.
Așa cum s-a reținut și cu prilejul luării măsurii arestări preventive, din modalitatea elaborată de săvârșire a faptelor, perseverența infracțională, contribuția concretă a inculpaților în activitatea infracțională, circumstanțele personale ale acestora, rezultă periculozitatea lor și temerea întemeiată că odată puși în libertate pot aduce atingere ordinii sociale și de drept.
Lăsarea în libertate a inculpaților ar reprezenta și o evidentă încurajare în săvârșirea unor fapte similare de către aceștia, iar o astfel de măsură a organelor judiciare, similară tolerării unor fenomene antisociale, este de natură a știrbi autoritatea organelor judiciare și de a atrage, mai ales la nivelul percepției comunități, un sentiment de insecuritate.
Au fost expuse succint aspectele legate de starea de fapt conturată până la acest moment al cercetărilor, deoarece la analizarea temeiniciei cererii de liberare sub control judiciar nu se poate face abstracție de natura faptelor pentru care este cercetat inculpatul, din perspectiva gravității acesteia și a rezonanței sociale. Instanța apreciază că faptele pentru care sunt cercetați inculpații sunt de o gravitate ridicată, iar urmările acestora sunt de necontestat.
Toate aspectele menționate anterior cu privire la faptele care se presupune că au fost săvârșite de inculpați și la comportamentul acestora ulterior săvârșirii actelor materiale, justifică concluzia că se impune cercetarea lor în stare de arest, o eventuală admitere a cererii de liberare sub control judiciar neputând fi întemeiată exclusiv pe aspectele pozitive care caracterizează persoana inculpatului, de genul situației familiale.
Analiza si verificarea condițiilor prevăzute de articolul 160 indice l Cod de procedură penală, nu echivalează cu o nouă soluționare a propunerii de arestare preventivă. În afara condițiilor de fond prevăzute de art. 160 indice 2, alineatele 1 și 2, Cod de procedură penală, instanța a verificat problematica subzistenței temeiurilor avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, or, acestea se mențin și în prezent.
Instanța a reținut ca pericolul social concret al inculpaților trebuie analizat în această procedură, în caz contrar orice inculpat urmând a fi liberat automat în
momentul în care s-ar face dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 160 indice 2, alin. 1 și 2, Cod de procedură penală, instanța nemaiavând vreun drept de apreciere asupra consecințelor pe care le-ar avea lăsarea inculpatului în libertate pentru ordinea publică; o astfel de situație este una inacceptabilă, inculpatul având doar o vocație de a fi liberat provizoriu sub control judiciar, îndeplinirea formală a condițiilor prevăzute de art. 160 indice 2 alin. 1 și 2 Cod de procedură penală neputând duce automat la punerea sa în libertate.
Raportat la gravitatea faptelor, și a actelor materiale ce le compun, pentru care sunt cercetați inculpații, modalitatea concretă de comitere a acestora, inclusiv comportamentul inculpaților avut ulterior săvârșirii actelor materiale de executare, urmările grave produse -prejudiciul cauzat în dauna părților vătămate, sentimentul de insecuritate creat în rândul membrilor comunității, instanța consideră că cererea inculpaților este neîntemeiată.
Instanța a apreciat că nu sunt încălcate dispozițiile art. 5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, referitoare la durata rezonabilă a detenției preventive, având în vedere că măsura arestării preventive a fost luată în data de_ . Astfel nu se poate aprecia că detenția provizorie dispusă în privința inculpaților s-a prelungit nejustificat dincolo de limite rezonabile, pentru a se impune admiterea cererii și cercetarea lor în stare de libertate.
Având în vedere atitudinea inițială a inculpatului P. A. (f.310) precum și atitudinea acestuia de pe parcursul cercetărilor desfășurate de organele de urmărire penală (f. 32, 41, 46 )față de procesul penal și față de faptele săvârșite, instanța nu poate reține ca garanții ale prezenței inculpatului în fața organelor judiciare afirmațiile acestuia că este interesat de despăgubirea părților vătămate sens în care dorește să poată munci.
Recunoașterea faptelor de către inculpați - intervenită ulterior, după cunoașterea probatoriului administrat în cauză (f.20 declarația din_ a inculpatului P. M. ; f.41 declarația din_ a inculpatului P. A., f.46 procesul verbal de confruntare din_ ) nu poate fi reținută ca o garanție a prezentării acestora la proces și a faptului că au renunțat la ideea inițială de a se sustrage de la răspundere penală. Chiar mai mult, în condițiile în care numărul faptelor pentru care sunt cercetați este ridicat, cunoscând antecedența lor penală și gravitatea crescută a faptelor, coroborată cu preocuparea de sustragere de la răspunderea penală, cu retractarea declarațiilor anterioare (f.17, 32) pentru motivele invocate de inculpați în declarațiile de la filele enunțate; inculpații având prefigurarea posibilității aplicării unei pedepse, există riscul ca aceștia să se sustragă de la judecată sau de la executarea pedepsei.
Nu poate fi reținută ca și credibilă intenția afirmată de inculpatul P. A. de a munci pentru a acoperii prejudiciul, în condițiile în care acesta nu are o calificare, iar posibilitatea de a munci ca și zilier o avea și anterior, după cum declară, nealegând însă să își procure mijloacele de existență în acest mod. Totodată instanța nu a reținut ca fiind credibilă nici posibilitatea acoperirii posibilului prejudiciu de către mama și surorile inculpatului în condițiile în care până în prezent nu a existat nici măcar o plată în acest sens.
Prin urmare în cauză nu sunt îndeplinite condițiile de temeinicie pentru ca o asemenea cerere să fie admisă, astfel că, în temeiul art.160 indice 8a alin. 1, 6 C.
proc. penala instanța a respins cererile de liberare provizorie sub control judiciar formulate de către inculpații P. M. și P. A. ca neîntemeiate.
Prima instanță făcând o corectă apreciere asupra stării de fapt dedusă judecății raportat la persoana inculpaților precum și o judicioasă interpretare și aplicare a legii, în materie de arestare preventivă, tribunalul, în baza art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală, va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul
P. M. și inculpatul P. A., împotriva încheierii penale din data de _
, pronunțată de Judecătoria Zalău, în dosar nr._ .
Totodată, în baza art.192 alin.(2) Cod procedură penală, va obliga inculpații la câte 300 lei cheltuieli judiciare către stat, din care câte 200 lei reprezintă onorariu avocațial pentru apărător din oficiu ce va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției către Baroul de Avocați S. .
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpații P. M. și P. A.
, împotriva încheierii penale din_ pronunțată de Judecătoria Zalău în dosar nr._ .
Obligă inculpații la câte 300 lei cheltuieli judiciare către stat, din care câte 200 lei reprezintă onorariu avocațial pentru apărător din oficiu ce va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției către Baroul de Avocați S. .
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 5 august 2013.
Președinte, | Judecător, | Judecător, | Grefier, | ||
M. S. | K. | M. H. | I. | B. M. |
Red.MS/_ | ||
Dact.BM/_ | ||
Ex.4 | ||
Jud., fond/B. | T. | G. |
| ← Decizia penală nr. 1355/2013. Furt calificat | Decizia penală nr. 405/2013. Furt calificat → |
|---|
