Decizia penală nr. 130/2013. Tâlhărie
| Comentarii |
|
R O M A N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR. _
DECIZIA PENALĂ NR.130/R/2013
Ședința publică din 29 ianuarie 2013 Instanța constituită din :
PREȘEDINTE | : V. | V. A. | ,judecător |
JUDECĂTORI | : L. | H. | |
: I. | M. | ||
GREFIER | : L. | C. |
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj - reprezentat prin PROCUROR - SEBASTIAN DOBRESCU
S-a luat spre examinare recursul formulat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj Napoca, împotriva sentinței penale nr.1425/_, pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Cluj Napoca, privind pe inculpatul R. M., trimis în judecată prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj Napoca pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prev.de art.211 alin.1, alin.2 lit.c C.penal.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul R. M. aflat în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu, av.B. I., din cadrul Baroului Cluj, cu delegație avocațială depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, întrebat fiind, inculpatul învederează instanței că este de acord cu apărătorul desemnat din oficiu și depune la dosar un memoriu de care să se țină seama la judecarea cauzei.
Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursului.
Reprezentantul Parchetului, solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza, să se dispună condamnarea inculpatului la o pedeapsă într-un cuantum majorat, fără reținerea de circumstanțe atenuante și cu menținerea celorlalte dispoziții ale sentinței recurate. Apreciază că nu se justifică reținerea acestor circumstanțe având în vedere că infracțiunea comisă este una gravă iar pe de altă parte, inculpatul nu a recunoscut comiterea faptei în ciuda probelor evidente de vinovăție. De asemenea, solicită a se avea în vedere că inculpatul are un cazier cu numeroase condamnări anterioare.
Apărătorul inculpatului, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii atacate. În mod corect s-au reținut de către instanța de fond circumstanțele comiterii faptei, aplicând inculpatului o pedeapsă corect individualizată. Pe de altă parte, prejudiciul a fost recuperat iar cu privire la gravitatea faptei, consideră că pedeapsa este una corectă. Cu onorar din FMJ.
Inculpatul R. M., având ultimul cuvânt, achiesează concluziilor puse de apărătorul său.
C U R T E A
Prin sentința penală nr. 1425 din data de_, pronunțată în dosarul nr._ a Judecătoriei Cluj-Napoca, în baza art. 211 al 1,2 lit c Cp cu aplic art 74 al 2- art 76 lit c
Cp a fost condamnat inculpatul R. M. zis M. eanu, fiul lui M. și I., nascut la_ în Cluj-Napoca, domiciliat în comuna G. sat G., str.Principala, nr.. 832, jud. Cluj, CNP
1. la 4 ani și 3 luni inchisoare în conditiile art. 71- 64 lit a teza II Cp. În baza art. 350 Cpp s-a menținut starea de arest.
În baza art. 88 Cp deduce din pedeapsa aplicatapreventia de la_ la zi.
În baza art. 14/346 Cpp s-a luat act ca partea vatamata B. N. nu s-a constituit parte civila.
În baza art. 191 al. 1 Cpr.pen. a fost obligat inculpatul la 600 lei cheltuieli judiciare către stat. Onorariul aparatorului din oficiu D. Clet, în suma de 200 lei, s-a avansat din FMJ.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin Rechizitoriul nr. 9827 /P /2012 din data de_ Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca a dispus trimiterea în judecată, în stare arest preventiv, a inculpatului R. M. pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prev. de art. 211 alin.1, alin. 2 lit. c c.pen., în fapt reținându-se că la data de_, în jurul orei 17.50, în timp ce se afla în dreptul porții imobilului aparținând părții vătămate B. N., situat în corn. G., sat G., pe str. Republicii, nr.800, l-a deposedat prin violență pe acesta de suma de 200 lei, strângându-i puternic antebrațul de la mâna stângă, iar ulterior i-a răsucit degetul mijlociu de la aceeași mână și l-a amenințat pe Chereș I., pentru a-și asigura scăparea, cauzând astfel părții vătămate leziuni corp orale ce au necesitat 8-9 zile de îngrijiri medicale, dacă nu survin complicatii.
În faza de urmărire penală, situația de fapt a fost probata prin: proces-verbal de consemnare a efectuării actelor premergătoare (f. 18-19); declarațiile părții vătămate B.
(f. 20-23); concluziile preliminare și raportul de expertiză medico-legală nr. 7628/II/a/177 din_ (f. 24,26-27); proces-verbal de cercetare la fața locului și planșa foto aferentă (E. 28-35); planșă foto cuprinzând aspectele fixare cu ocazia examinării părții vătămate B. N. și a bunurilor puse la dispoziție de acesta (f. 37- 41); declarațiile martorilor oculari CHEREȘ I. (f. 42-45), CHEREJI G. CRISTIAN (f. 46-47), B. N. (E. 48-49), SFÂRLEA I. (_ DOȘ DORFINA (f. 51); declarațiile inculpatului R. M. (f. 56-58); mijloace materiale de probă, respectiv fragmente de hârtie ridicate de la fața locului, reprezentând pretinsa bancnotă de 100 de Euro (f. 59).
În faza de judecată s-au re administrat în parte mijloacele de probă din cursul urmăririi penale, procedandu-se la audierea inculpatului, a partii vatamate B. N., precum și a martorilor Cheres I., Chereji G. Cristian.
Analizand probatoriul instanta retine că în fapt la data de_, în jurul orei 17,00 inculpatul R. M., în timp ce se afla în com. G., sat G., pe str. Republicii, în dreptul imobilului cu nr. 800, fiind în stare de ebrietate, a abordat partea vătămată B. N., în vârstă de 89 de ani, sub pretextul de a-i schimba acestuia o bancnotă de 100 de euro, însă partea vătămată și-a dat seama că bancnota nu este una reală, fiind decupată dintr- un ziar, astfel că a refuzat să cumpere bancnota. Inculpatul a insistat totuși aproximativ 45 de minute și, văzând că nu reușește să inducă în eroare partea vătămată, l-a strâns pe acesta puternic de antebrațul de la mâna stângă, rupându-i astfel cureaua de la ceas, iar cu mâna dreaptă i-a scos din buzunarul din spate de la pantaloni o bancnotă de 200 de lei, inculpatul introducând-o ulterior în buzunarul de la pantalonii săi. Partea vătămată s-a prins cu mâinile de inculpat pentru ca acesta să-i dea banii înapoi și a început să strige la inculpat, iar în acel moment acesta din urmă i-a răsucit foarte puternic un deget de la mâna stângă, încercând să-I rupă pentru a face partea vătămată să tacă, să nu mai strige după ajutor, pentru ca inculpatul să-și asigure scăparea.
Întrucât partea vătămată a simțit o durere extrem de puternică, l-a lăsat în pace pe inculpat, care a pornit pe stradă, iar partea vătămată a fugit în curte și l-a strigat pe
ginerele său, martorul B. N., să sune la poliție. Ulterior, partea vătămată a ieșit din nou în stradă și a strigat după ajutor la vecini, iar la un moment dat a apărut la colțul străzii vecinul părții vătămate, respectiv martorul CHEREȘ I., care l-a văzut pe inculpat pe stradă, și, auzind partea vătămată că strigă după ajutor, l-a imobilizat pe acesta. Între timp, în stradă au ieșit câțiva vecini ai părții vătămate, respectiv martorii CHEREJI G. CRISTIAN și SFARLEA I., precum și martorul B. N. . Partea vătămată s-a apropiat de inculpat și de martorul CHEREȘ I., spunându-i acestuia din urmă că inculpatul i-a luat cu forța din buzunar o bancnotă de 200 de lei, pe care inculpatul a introdus-o în buzunarul de la pantalonii săi. Partea vătămată i-a arătat martorului CHEREȘ I. buzunarul în care inculpatul a introdus bancnota, iar martorul, verificând, a găsit banii asupra inculpatului, după care i-a luat și i-a înapoiat părții vătămate. În momentul în care martorul CHEREȘ I. a luat banii de la inculpat, acesta din urmă a început să fie agresiv și față de el, amenințându-l și înjurându-l, însă după câteva momente au ajuns la fața locului organele de poliție. Soției martorului CHERES I., martora CORDOȘ DORFINA, care a asistat la amenințările inculpatului adresate acestuia, i s-a făcut rău, întrucât s-a speriat, cunoscând faptul că inculpatul este o persoană violentă.
Ca urmare a agresiunii exercitate de inculpat asupra părții vătămate, acesta din urmă a suferit leziuni corp orale ce au necesitat pentru vindecare un număr de 8- 9 zile de îngrijiri medicale, dacă nu survin complicații, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 7628/II/a/177 din_ (f. 26-27).
Fiind audiat în cursul urmaririi penale (f. 58), inculpatul R. M. nu a recunoscut săvârșirea faptei.
Nici în cursul judecatii (f.S, 16 dos. inst.) inculpatul R. M. nu a recunoscut săvârșirea faptei, astfel cum aceasta a fost retinuta în actul de inculpare. A aratat, mai intai, ca nu a exercitat nici un fel de violente asupra victimei în scopul de a o deposeda de suma de 200 lei și nici nu l-a amenintat pe martorul Cheres I. pentru a-si asigura scaparea. Apoi, a recunoscut formal exercitarea unor violente minore asupra partii vatamate - "am prins-o de mana și am impins-o", care nici nu explica leziuni1e victimei și nici nu sunt plasate în contextul real.
Nerecunoasterea inculpatului nu se coroboreaza cu niciun mijloc de proba și este inlaturata de urmatoarele mijloace de dovadă:
Declaratiile constante și credibile date de partea vătămată B. N. atat în cursul urmaririi penale cat și în cursul judecatii din care rezulta situatia de fapt retinuta în precedent de catre instanta.Cu ocazia audierii victimei din cursul judecatii s-a putut constata ca aceasta, desi are o varsta inaintata, nu prezinta tulburari ale memoriei sau ale perceptiei.
Declaratiile din cursul urmaririi penale și al judecatii (f. 19 dos.inst.) date de martorul ocular Cheres I. care a perceput în mod direct strigatele de durere ale victimei și faptul ca aceasta era cazuta la pamant în urma agresiunii inculpatului.
Mai mult, martorul a fost cel care, contrar ultimelor sustineri ale inculpatului, a restituit partii vatamate bancota de 200 lei pe care a luat-o din buzunarul agresorului, fiind amenintat din acest motiv de catre inculpat. Amenintarile au fost de natura sa inspire temere cata vreme martora Cordos Dorfina- sotia martorului Cheres I., care asistat la incident, s-a speriat și i s-a facut rău (f.51 dup).
Declaratiile din cursul urmaririi penale și al judecatii date de martorul Chereji G. care a observat partea finala a incidentului și leziunile cauzate victimei.
Declaratiile inculpatului care se plaseaza la locul faptei și în contextul infractional insa omite relatarea unor imprejurari esentiale de fapt în incercarea de a-si diminua raspunderea.
În drept fapta inculpatului a întrunit elementele constitutive ale infracțiunii de tâlharie prev. de art. 211 alin.1, alin. 2lit. c c.pen.
La individualizarea pedepsei ce a fost aplicată inculpatului, instanța a ținut seama de criteriile generale de individualizare a pedepsei prev. de art.72 Cod penal și în acest context de poziția ne sinceră a acestuia, de gradul mediu de pericol social al faptei săvârșite (care reiese din numărul relativ redus de zile de ingrijiri medicale necesare vindecării victimei - 8, 9 zile și din contextul în care a fost comisa infractiunea), de recuperarea prejudiciului ce s-a datorat conduitei martorului Cheres I., de antecedența penală (f.60-61 dup).
S-a reținut drept circumstanță atenuantă judiciară împrejurarea în care a fost comisă infractiunea respectiv intre cunoscuți și în legătură cu schimbul unei bancnote care desi falisificată grosolan a prezentat inițial interes pentru victimă din cauza cursului scazut oferit de inculpat, interes care a reprezentat o atitudine de autovictimizare relativă a partii vătămate. Fapta nu s-ar fi comis în lipsa acestor specificităti, împrejurare care trebuie sa fie luată în considerare la stabilirea duratei pedepsei aplicate.
Pentru aceste considerente, instanța a condamnat inculpatul la pedeapsa închisorii în durata de 4 ani și 3 luni și a făcut aplicarea art. 71, 64 lit. a, teza 2 Cpen., socotind că acestă durată a pedepsei este suficientă pentru realizarea scopului constrângător și educativ al pedepsei.
În baza art 350 Cpp s-a menținut starea de arest intrucat s-au mentinut temeiurile care au stat la baza luarii acestei masuri.
În baza art 88 Cp s-a dedus din pedeapsa aplicata preventia de la_ la zi.
În baza art 14/346 Cpp s-a luat act ca partea vatamata B. N. nu s-a constituit parte civila intrucat prejudiciul a fost recuperat integral.
În baza art.191 al. 1 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cuantum de 600 lei.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs PARCHETUL DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA CLUJ NAPOCA, criticând solutia instantei de fond ca fiind netemeinică si nelegală si a solicitat casarea acesteia si pronuntarea unei decizii prin care să se dispună condamnarea inculpatului la o pedeapsă într-un cuantum majorat, fără reținerea de circumstanțe atenuante.
Recursul a fost motivat arătându-se că nu este justificată reținerea circumstanțelor atenuante având în vedere că infracțiunea comisă este una gravă, inculpatul nu a recunoscut comiterea faptei în ciuda probelor evidente de vinovăție si prezintă numeroase condamnări anterioare.
Analizând sentinta penala atacata, în raport cu actele si lucrarile dosarului, precum si din oficiu, potrivit art.385/6 alin.3 din Codul de procedura penala, sub toate aspectele de fapt si de drept ale cauzei deduse judecatii, Curtea constata următoarele:
Instanta de fond a retinut o stare de fapt conform cu realitatea, sprijinită pe analiza si interpretarea judicioasa a probelor administrate în cursul urmăririi penale si readministrate direct si nemijlocit în cursul judecătii, ajungând în final la concluzia corectă că inculpatul a comis infractiunea care face obiectul cauzei.
Fără a relua argumentația extrem de detaliată a stării de fapt, redată în considerentele hotărârii atacate, argumentație pe care tribunalul și-o însușește în întregime, astfel cum această posibilitate este conferită de practica CEDO și potrivit căreia poate constitui o motivare preluarea motivelor instantei inferioare (Helle impotriva Finlandei ), se va sublinia cu privire la criticile aduse sentintei recurate următoarele:
Astfel, s-a retinut în mod corect care la data de_, în jurul orei 17.50, în timp ce se afla în dreptul porții imobilului aparținând părții vătămate B. N., situat în corn. G., sat G., pe str. Republicii, nr.800, inculpatul a deposedat victima prin violență de suma de
200 lei, strângându-i puternic antebrațul de la mâna stângă, iar ulterior i-a răsucit degetul mijlociu de la aceeași mână și l-a amenințat pe martorul Chereș I., pentru a-și asigura scăparea, cauzând astfel părții vătămate leziuni corporale ce au necesitat 8-9 zile de îngrijiri medicale, dacă nu survin complicatii.
Starea de fapt este probată parțial cu declarația inculpatului care recunoaște prezența sa în locul și momentul comiterii infracțiunii, existența tranzactiei și modul în care martorul Chereș I. a recuperat bancnota de 200 lei, însă a negat faptul că a exercitat violențe asupra victimei cu scopul de a păstra acea bancnotă, invocând faptul că a procedat astfel pentru partea vătămată nu-i permitea plecarea. Apoi, este declarația martorului ocular Cheres I. care a perceput în mod direct strigatele de durere ale victimei, a văzut-o pe victimă căzută la pământ în urma agresiunii inculpatului si a făcut vorbire despre actele de amenințare ce i-au fost adresate pentru că a intervenit în favoarea victimei, acte care au fost de intensitate ridicată atâta timp cât i-au cauzat serioase temeri sotiei martorului, prezentă și ea la incident, care s-a speriat și i s-a facut rău (f.51 dup).
Apoi Curtea retine si concluziile Raportului de expertiză medico-legală întocmit în cauză (f. 26 dos.u.p.) care confirmă susținerile părții vătămate cu privire la agresiune (zonă, fel, natură, modalitate de comitere), leziuni care au necesitat 8-9 zile de îngrijiri medicale, dacă nu survin complicații.
Având în vedere situatia de fapt anterior mentionata, instanta de fond a stabilit o încadrare juridica legala, în raport cu norma de incriminare incidentă, respectiv infracțiunea de tâlhărie prev. de art. 211 al 1,2 lit c C.pen.
Deși pe baza stării de fapt reținute s-a dat o încadrare juridică legală infracțiunii comise de inculpat, Curtea consideră că doar modalitatea de executare reflectă în mod just gradul de pericol social concret al faptei comise, făcându-se însă o greșită aplicare a dispozițiilor art. 72 C.pen. în ceea ce privește cuantumului pedepsei stabilite.
Potrivit art.72 din C.pen. la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Chiar dacă individualizarea pedepsei este un proces interior, strict personal al judecătorului, ea nu este totuși un proces arbitrar, subiectiv, ci din contră el trebuie să fie rezultatul unui examen obiectiv al întregului material probatoriu, studiat după anumite reguli și criterii precis determinate.
Înscrierea în lege a criteriilor generale de individualizare a pedepsei înseamnă consacrarea explicită a principiului individualizării pedepsei, așa încât respectarea acestuia este obligatorie pentru instanță.
De altfel, ca să-și poată îndeplini funcțiile care-i sunt atribuite în vederea realizării scopului său și al legii, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii (privativă sau neprivativă de libertate) și duratei, atât gravității faptei și potențialului de pericol social pe care îl prezintă, în mod real persoana infractorului, cât și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența pedepsei.
În cauză inculpatul a avut o poziție nesinceră și oscilantă, încercând prin declarațiile sale să eludeze răspunderea penală și, în pofida evidenței, nu și-a asumat nicio responsabilitate cu privire la urmările infracțiunii și suferințele cauzate victimelor. Nu poate fi ignorat nici faptul că victima este o persoană cu o vârstă înaintată și, din această perspectivă, vulnerabilă sub aspectul puterii de reacție si apărare, iar momentul și locul comiterii faptei denotă îndrăzneală infracțională.
Pe de altă parte, Raționamentul instanței de fond care a condus la reținerea de circumstanțe atenuante este nejustificat.
Aplicarea dispozițiilor art. 74 C.pen. este atributul exclusiv al instanței de judecată, care la momentul individualizării pedepsei este obligată să se raporteze la toate circumstanțele comiterii faptei și să aibă în vedere și consecintele acesteia. Totodată, recunoașterea anumitor împrejurări ca circumstanțe atenuante judiciare nu este posibilă decât dacă împrejurările luate în considerare reduc în asemenea măsură gravitatea faptei în ansamblu sau caracterizează favorabil de o asemenea manieră persoana făptuitorului încât numai aplicarea unei pedepse sub minimul special se învederează a satisface, în cazul concret, imperativul justei individualizări a pedepsei.
Recunoașterea anumitor împrejurări ca circumstanțe atenuante judiciare nu este posibilă decât dacă împrejurările luate în considerare reduc în asemenea măsură gravitatea faptei în ansamblu sau caracterizează favorabil de o asemenea manieră persoana făptuitorului încât numai aplicarea unei pedepse sub minimul special se învederează a satisface, în cazul concret, imperativul justei individualizări a pedepsei. Astfel, "conduita bună";, în sensul art. 74 alin. 1lit. a C.pen., presupune, între altele, absența antecedentelor penale, condiție neîndeplinită în cauză raportat la numeroasele condamnări anterioare ale inculpatului (f.60 dos.u.p.); "stăruința depusă de infractor pentru a înlătura rezultatul infracțiunii sau a repara paguba pricinuită";, în sensul art. 74 alin. (1) lit.
b) C. pen., nu se regăsește deoarece recuperarea prejudiciului nu este consecința demersului inculpatului, ci urmare a acțiunii martorului Cheres I. ; "atitudinea infractorului după săvârșirea infracțiunii rezultând din prezentarea sa în fața autorității, comportarea sinceră în cursul procesului, înlesnirea descoperirii ori arestării participanților";, în sensul art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen., la fel, nu s-a demonstrat în cauză, însă nu se reduce la recunoașterea săvârșirii infracțiunii, pe fondul existenței, la dispoziția organelor judiciare, a probelor care dovedesc săvârșirea infracțiunii.
Din această perspectivă concluzia care se desprinde este aceea că nu s-a acordat suficientă și echilibrată importanță gradului de pericol social al infracțiunii, condițiilor concrete în care s-a produs, dar și de totalității urmărilor faptei, impunându-se majorarea cunatumului pedepsei aplicate pentru acestă faptă.
Raportat la criteriile de individualizare arătate Curtea concluzionează că o pedeapsă de 7 ani închisoare cu executare prin privare de liberatate este o sancțiune justă și proporțională, în măsură să asigure funcțiile de constrângere și de reeducare, precum și scopul preventiv al măsurii.
Așa fiind, în baza art. 385/15 pct.2 lit.d C.proc.pen., art. 385/2 C.proc.pen. rap. la art. 362 al. 1 lit. d, f C.proc.pen. se va admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj Napoca, iar sentința penală atacată se va casa în parte în ce privește greșita reținere a circumstanțelor atenuante prev.de art. 74 al. 2 C.pen. și individualizarea pedepsei.
Rejudecând în aceste limite se va dispune condamnarea inculpatului R. M. la pedeapsa de 7 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie prev.de art. 211 al.1,2 lit.c C.pen., înlăturându-se aplicarea art. 74 al.2 și 76 lit.c C.pen.
Potrivit art. 88 C.pen. se va deduce din pedeapsa aplicată perioada executată începând cu 19 octombrie 2012 la zi.
Vor fi mentinute restul dispozițiilor hotărârii atacate.
Inculpatului i s-a asigurat asistență juridică din oficiu astfel că în temeiul art. 189 C.proc.pen. se va stabili în favoarea Baroului Cluj suma de 200 lei onorariu pentru apărătorul din oficiu ce va fi suportat din fondulrileM. ui Justiției.
Potrivit art. 192 al. 3 C.proc.pen. cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E:
Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj Napoca împotriva sentintei penale nr. 1425 pronunțată la 6 decembrie 2012 de Judecătoria Cluj Napoca, pe care o casează în parte în ce privește greșita reținere a circumstanțelor atenuante prev.de art. 74 al. 2 Cod penal și individualizarea pedepsei și rejudecând în aceste limite:
Condamnă pe inculpatul R. M. la 7 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie prev.de art. 211 al.1,2 lit.c Cod penal.
Înlătură aplicarea art. 74 al.2 și 76 lit.c Cod penal.
Deduce din pedeapsa aplicată perioada executată începând cu 19 octombrie 2012
la zi.
Mentine restul dispozițiilor hotărârii atacate.
Stabilește în favoarea Baroului Cluj 200 lei onorariu ce va fi suportat din fondulrileM.
ui Justiției.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 29 ianuarie 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
V. V. A. L. H. I. M.
GREFIER,
L. C.
Dact.L.H./Dact.S.M 4 ex./_ Jud.fond.B. L.
| ← Decizia penală nr. 971/2013. Tâlhărie | Decizia penală nr. 265/2013. Tâlhărie → |
|---|
