Decizia penală nr. 881/2013. Tâlhărie
| Comentarii |
|
R O M A N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR. _
DECIZIA PENALĂ NR. 881/R/2013
Ședința publică din 18 iunie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: L. H.
JUDECĂTORI: I. M.
G.: L. C.
: V. V. A.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel C. - reprezentat prin PROCUROR - SEBASTIAN DOBRESCU
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul Ș. I., împotriva sentinței penale nr.430/_, pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei B. M., inculpatul fiind trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Baia Mare sub nr. de dosar_, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la tâlhărie, faptă prevăzută de art. 20 C.pen. raportat la art. 211 alin.1, alin.2 lit.c C.pen., cu aplicarea art. 37 alin.1 lit.b C.pen..
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă av.Paul Purcărin în substituirea apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat, av.Vomir Bizo D., din cadrul Baroului
C., cu delegație avocațială depusă la dosar, lipsă fiind inculpatul Ș. I. și partea vătămată B. G. .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, instanța, din oficiu invocă excepția tardivității recursului inculpatului și acordă cuvântul părților pe această chestiune.
Apărătorul inculpatului, în temeiul art.385/3 rap.la art.364 C.pr.pen., solicită repunerea în termenul de recurs întrucât inculpatul din motive justificate a declarat calea de atac mai târziu având în vedere că nu i-a fost comunicată hotărârea primei instanțe la nici una din adresele cunoscute. Pentru aceste motive, solicită respingerea excepției invocate.
Reprezentantul Parchetului, apreciază că se impune admiterea excepției, recursul inculpatului fiind tardiv. Este adevărat faptul că inculpatul a fost citat prin afișare la C. Local B. S. în loc de B. M. unde s-a comis fapta însă, din acest punct de vedere, dacă se repune în termenul de recurs, se va impune trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe. Susține că instanța a făcut tot posibilul să-l citeze și să asigure prezența acestuia la judecarea cauzei, a emis și mandate de aducere însă inculpatul s-a mutat de la adresa indicată. La fila 35 există o citație prin afișare la C. Local B. M., deci acesta a fost citat prin toate mijloacele disponibile astfel că recursul apare ca fiind tardiv.
Instanța rămâne în pronunțare pe excepția invocată.
C U R T E A
Prin sentința penală nr. 430 din 21 februarie 2013 a Judecătoriei B. M., pronunțată în dosarul nr._, în baza art. 20 C.pen., rap. la art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. c C.pen., cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. b C.pen., a fost condamnat inculpatul Ș. I. , fiul lui D. și E.
, născut la data de_ în H., jud. S. M., cetățenie română, studii gimnaziale, fără ocupație, stagiul militar nesatisfăcut, domiciliat în S. M., str. Neajlov, nr. 6, bloc 78, ap. 33, jud. S. M., citat și în H., str. E., nr. 87, jud. S. M., B. S., str. M. V., nr. 16/5, jud. Maramureș și prin afișare la ușa consiliului Local B. M., recidivist, CNP: 1.
, la pedeapsa închisorii de 5 ani pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la tâlhărie, cu aplicarea art. 71, 64 lit. a teza a II-a C.pen..
În baza art. 7 din Legea 76/2008, s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpat.
În baza art. 14 Cod de procedură penală, rap. la art. 346 Cod de procedură penală, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 10.000 de lei reprezentând daune morale către partea civilă B. G. domiciliat în B. S., str. M. V., nr. 26, jud. Maramureș.
În baza art. 191 alin. 1 Cod de procedură penală, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 800 de lei cheltuieli judiciare către stat, suma de 200 de lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu către av. Ciucă Raul a fost avansat din fondurile M. ui Justiției.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul înregistrat pe rolul Judecătoriei B. M. sub nr. de dosar_, Parchetul de pe lângă Judecătoria Baia Mare a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului Ș. I. pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la tâlhărie, faptă prevăzută de art. 20 C.pen. raportat la art. 211 alin.1, alin.2 lit.c C.pen., cu aplicarea art. 37 alin.1 lit.b C.pen..
În cuprinsul actului de sesizare a instanței, s-a reținut că în data de_, prin exercitarea unor acte de violență, inculpatul Ș. I. a încercat s-o deposedeze pe partea vătămată B. G., cauzându-i leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare un număr de 15-16 zile de îngrijiri medicale.
Inculpatul nu a putut fi audiat în cursul cercetării judecătorești, din cuprinsul procesului-verbal de executare a mandatului de aducere rezultând că inculpatul nu locuiește la adresa de domiciliu.
Potrivit adresei nr. 218607/_ emisă de Poliția S. M. din verificările efectuate în baza de date DEPABD, inculpatul figurează cu adresa de domiciliu indicată și anterior și nu figurează încarcerat în nici un penitenciar de pe teritoriul României (fila 27 din dosarul instanței).
Întrucât inculpatul nu a indicat pe parcursul procesului penal o altă adresă la care să fie citat și nici nu a anunțat că și-ar fi schimbat domiciliul, nerespectând astfel obligația prevăzută de art. 70 alin. 4 din Codul de procedură penală, instanța a dispus citarea acestuia prin afișare la ușa consiliului Local de la locul săvârșirii faptei.
Sub aspectul probatoriului, a fost încuviințată și administrată proba testimonială, declarațiile martorilor fiind consemnate la dosarul cauzei, dispunându-se și efectuarea unei expertize medico-legale privind leziunile suferite de partea vătămată.
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului instanța a reținut în fapt următoarele:
În data de_, întâlnindu-se cu partea vătămată B. G. în localul SC Paladmir de pe B-dul București din B. M., inculpatul Ș. I., aflat sub influența băuturilor alcoolice, a avut un schimb de replici cu partea vătămată. În momentul în care partea vătămată a ieșit din local, inculpatul a încercat s-o lovească cu o sticlă de bere, după care cei doi s-au îmbrâncit, partea vătămată căzând după ce inculpatul i-a aplicat mai multe lovituri cu pumnii în zona feței. În timp ce partea vătămată era căzută la pământ, inculpatul i-a controlat buzunarele fără a găsi însă banii pe care partea vătămată îi ținea în buzunarul din spate al pantalonilor, după care a continuat să-i aplice lovituri cu pumnii și picioarele.
La intervenția martorului M. G. Simion, inculpatul a părăsit locul faptei, urcând într-un autobuz.
Partea vătămată l-a recunoscut pe inculpat după ce i-a fost prezentat un album foto, iar martorul M. G. l-a recunoscut pe agresor ca fiind inculpatul Ș. I. .
În urma loviturilor primite, partea vătămată B. G. a suferit leziuni care au necesitat pentru vindecare un număr de 15-16 zile de îngrijiri medicale.
Partea vătămată s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 10.000 de lei reprezentând daune morale.
Starea de fapt astfel cum a fost reținută de instanță se probează cu: declarațiile părții vătămate (filele 4-9 din dosarul de urmărire penală, fila 44 din dosarul instanței), certificatul medico-legal nr. 1409/_ a (fila 10 din dosarul de urmărire penală, procese verbale de prezentare pentru recunoaștere din album foto (filele 20-21 din dosarul de urmărire penală), înscrisuri (filele 11-19, 26-56 din dosarul de urmărire penală), declarații martori (filele 23 și 24 din dosarul de urmărire penală, fila 100 din dosarul instanței).
Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 1067/_ (filele 83-84 din dosarul de urmărire penală), partea vătămată B. G. a prezentat în data de_ un traumatism toracic cu fractură coasta VII stângă, iar în prezent prezintă stare după această fractură,fără leziuni pleuropulmonare, care au legătură de cauzalitate cu agresiunea din data de_ .
În drept, fapta inculpatului Ș. I. care, în data de_, în timp ce se afla în apropierea localului SC Paladmir de pe B-dul București din B. M., prin exercitarea unor acte de violență, a încercat s-o deposedeze pe partea vătămată B. G. de bunurile pe care le avea asupra sa, cauzându-i leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare un număr de 15-16 zile de îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă la tâlhărie prev. de art. 20 C.pen., rap. la art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. c C.pen., cu aplicarea art. 37 lit. b C.pen..
La individualizarea și dozarea pedepsei ce a fost aplicată inculpatului, instanța a avut în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită (de la 5 la 20 de ani închisoare), împrejurările săvârșirii faptei (în loc public, prin exercitarea de violențe asupra unei persoane vătămate în vârstă de 80 de ani, aceasta fiind lovită inclusiv după ce a căzut), urmările săvârșirii faptei (traumatism toracic cu fractură coasta VII stângă, leziuni care au necesitat pentru vindecare un număr de 15-16 zile de îngrijiri medicale), dar și persoana inculpatului care nu s-a prezentat la organele judiciare, deși știa că în ceea ce-l privește se desfășoară un proces-penal (inculpatul a fost audiat la sediul Poliției B. M. în data de_ - fila 25 din dosarul de urmărire penală) și este recidivist, fiind condamnat anterior de 4 ori pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat, tâlhărie și tulburare de posesie, ceea ce denotă perseverență infracțională, dar și ignorare a valorilor sociale protejate de lege.
Potrivit fișei de cazier judiciar, inculpatul a fost condamnat ultima dată prin Sentința penală nr. 399/_ a T. ului Maramureș, la pedeapsa închisorii de 4 ani pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la tâlhărie, fiind arestat la data de_ și liberat condiționat la data de_ cu un rest neexecutat de 591 zile.
După executarea acestei pedepse și anterior împlinirii termenului de reabilitare, inculpatul a săvârșit fapta care face obiectul prezentei cauze, fiind incidente dispozițiile art. 37 lit. b C.pen. privind recidiva postexecutorie.
Pentru aceste considerente, instanța, în baza art. 20 C.pen., rap. la art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. c C.pen., cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. b C.pen., l-a condamnat pe inculpatul Ș.
I. , la pedeapsa închisorii de 5 ani pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la tâlhărie, cu aplicarea art. 71, 64 lit. a teza a II-a C.pen., având în vedere împrejurarea că exercițiul
unei funcții publice precum și al unei funcții care implică exercițiul autorității de stat sunt incompatibile cu o condamnare pentru săvârșirea unei infracțiuni.
În baza art. 7 din Legea 76/2008, s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpat.
Sub aspectul laturii civile, instanța a constatat că sunt îndeplinite condițiile stabilite de Codul civil și anume: existența unui prejudiciu care este urmarea directă a faptei inculpatului, precum și vinovăția acestuia sub forma intenției directe.
Prin faptele ilicite de natură penală, s-a cauzat părții civile un prejudiciu de natură morală inerente actelor de agresiune săvârșite. Întrucât textele legale nu oferă criterii de stabilire a întinderii unui asemenea prejudiciu, instanța a avut în vedere împrejurările săvârșirii faptei (în loc public, prin exercitarea de violențe asupra unei persoane vătămate în vârstă de 80 de ani, aceasta fiind lovită inclusiv după ce a căzut), urmările săvârșirii faptei (traumatism toracic cu fractură coasta VII stângă, leziuni care au necesitat pentru vindecare un număr de 15-16 zile de îngrijiri medicale, apreciind că se justifică acordarea daunelor morale în cuantum de 10.000 RON în compensarea traumelor psihice suferite.
În baza art. 14 Cod de procedură penală, rap. la art. 346 Cod de procedură penală, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 10.000 de lei reprezentând daune morale către partea civilă B. G. .
În baza art. 191 alin. 1 Cod de procedură penală, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 800 de lei cheltuieli judiciare către stat, suma de 200 de lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu către av. Ciucă Raul, a fost avansat din fondurile M. ui Justiției.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul Ș. I. , solicitând repunerea în termenul de recurs deoarece a lipsit la toate termenele de judecată și la pronunțare si a exercitat calea de atac cu depășirea termenului legal având în vedere că nu i-a fost comunicată hotărârea primei instanțe la nici una din adresele cunoscute.
Curtea constată că recursul declarat în cauză este tardiv.
În conformitate cu dispozițiile art. 3853 alin. (1) și art. 3853alin. (2) raportat la art. 363 alin. (3) C. proc. pen., termenul de recurs este de 10 zile, dacă legea nu dispune altfel, și curge, pentru părțile care fost nu prezente la dezbateri și nici la pronunțare, de la comunicarea sentinței.
Totodată, art. 186 al. 1 C.proc.pen. stabilește că la calcularea termenelor procedurale se porneste de la ora, ziua, luna sau anul mentionat in actul care a provocat curgerea termenului, afara de cazul cind legea dispune altfel.
Potrivit mențiunilor din încheierile de ședința întocmite, precum si din practicaua sentinței atacate recurent a lipsit atât la toate termenele de judecată, cât și pronunțarea sentinței.
Rezultă prin urmare că termenul de 10 zile pentru declararea termenului de recurs a început să curgă de la comunicarea sentinței recurate.
În cauză, sentința atacată a fost comunicata recurentului la toate adresele cunoscute de instanța de fond, două din aceste adrese fiind și cele menționate de recurent în cererea de recurs. Potrivit proceselor verbale de îndeplinire a procedurii de comunicare a sentinței, data comunicării a fost 14 martie 2013 și, respectiv, 19 martie 2013.
În consecință, cererea de recurs de față, introdusă la data de 1 aprilie 2013 este tardiv formulată, prin raportare la dispozițiile art. 3853C. proc. pen. deoarece s-a depășit cu mult termenul stabilit de lege pentru exercitarea câii de atac.
În final, Curtea consideră că recurentului îi revenea obligația legală potrivit art. 177 al. 3 C.proc.pen. ca, în cazul schimbării domiciliului, să încunoștințeze instanța despre această împrejurare. În speță s-a probat însă că recurentul si-a declarat domiciliul la
adresele la care a si fost citat si la care s-a comunicat sentința recurată astfel că nu poate invoca faptul că nu a luat la cunostință de continutul hotărârii de condamnare și să justifice astfel cererea de repunere în termenul de exercitare a recursului.
Așa fiind, văzând și dispozițiile art. 185 al. 1 C.proc.pen. potrivit cărora nerespectarea termenului prevăzut de lege pentru exercitarea unui drept procesual atrage decăderea din exercițiul dreptului, în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. a C.proc.pen. se va respinge ca tardiv recursul de susnumitul recurent.
În temeiul art. 189 C.proc.pen. se va stabili în favoarea Baroului C. suma de 200 lei ce se va avansa din fondul M. ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu.
Potrivit art. 192 al. 2 C.proc.pen. inculpatul va fi obligat să plătească 500 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 200 lei reprezentând onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E:
Respinge ca tardiv recursul declarat de inculpatul Ș. I. împotriva sentinței penale nr. 430 din 21 februarie 2013 a Judecătoriei B. M. .
Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 200 lei ce se va avansa din fondul M. ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu.
Obligă pe recurent să plătească în favoarea statului suma de 500 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariu avocațial.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 18 iunie 2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | |||
L. | H. I. | M. | V. | V. A. |
G. ,
L. C.
Dact.L.H./Dact.S.M 4 ex./_
J. .fond. C. R.
| ← Decizia penală nr. 1453/2013. Tâlhărie | Decizia penală nr. 971/2013. Tâlhărie → |
|---|
