Decizia penală nr. 1306/2013. Ucidere din culpă
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR._
DECIZIA PENALĂ NR.1306/R/2013
Ședința publică din 14 octombrie 2013 Instanța constituită din :
PREȘEDINTE: M. Ș., judecător JUDECĂTORI: ANA C.
L. M.
GREFIER: M. B.
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel C. reprezentat prin PROCUROR - VIOLETA TRAISTARU
S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpata REUT - fostă
P. - R., împotriva sentinței penale nr.176 din 7 mai 2013 a Judecătoriei Z.
, pronunțată în dosarul nr._, trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă prev.de art.178 al.2 C.pen.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpata REUT - fostă P. -
, asistată de către apărător ales av.P. M. din cadrul Baroului S., cu delegația la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, apărătorul ales al inculpatei REUT - fostă P. - R., susține cererea de reexaminare a amenzii aplicate, așa cum a fost formulată în scris, arătând că la data de_ a avut de susținut o altă cauză pe rolul Judecătoriei Baia M., în care sunt arestați opt inculpați.
În consecință, solicită scutirea de la plata amenzii.
Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților pentru dezbaterea recursului.
Apărătorul ales al inculpatei REUT - fostă P. - R. , solicită admiterea recursului declarat de inculpată așa cum a fost formulat în scris, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza a se dispune condamnarea inculpatei la o pedeapsă îndreptată spre minimul general prevăzut de lege și individualizarea pedepsei sub forma suspendării condiționate a acesteia conform art.81 C.pen.
În motivarea recursului arată că în mod greșit prima instanță nu a reținut în favoarea inculpatei circumstanțele atenuante prev.de art.74 al.1 lit.c C.rp.pen., respectiv atitudinea inculpatei pe parcursul procesului penal reținerea art.320/1 C.pr.pen., neîmpiedecând reținerea acestor dispoziții.
De asemenea, solicită a se avea în vedere împrejurările în care a fost săvârșită infracțiunea și implicația emoțională deosebită pe care o are în această cauză, victima decedată fiind tatăl său.
În consecință, pentru toate argumentele expuse pe larg în memoriul depus la dosar, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat.
Reprezentantul M. ui P. , solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate ca fiind temeinică și legală, apreciind că nu se impune a se lărgi sfera împrejurărilor de natură a fi considerate circumstanțe atenuante prin reținerea altor împrejurări.
În ceea ce privește art.74 al. 1 lit.c C.pen., arată că singura ipoteză care poate fi avută în vedere ar fi aceea care prevede comportamentul sincer. Ori, această împrejurare a fost deja valorificată maxim de prima instanță care a adus pedeapsa inițial până la minimul de 1 an și 4 luni, redus conform art.320/1 C.pr.pen., după care a valorizat-o încă odată din perspectiva art.74 lit.a C.pen., pe care l-a reținut în mod corect, reducând pedeapsa și sub acest minim.
Referitor la împrejurărilor care ar putea duce la o mai mare reducere de pedeapsă, prin acordarea unei mai mari eficiențe împrejurărilor dosarului cauzei, apreciază că raportat de natura reală așa cum rezultă din starea de fapt, acceptată de inculpată, la împrejurările pe care instanța le-a și reținut cu titlu de circumstanțe personale, unele de natură atenuantă judiciară, procesul de individualizare este corect, după criteriile prevăzute de legiuitor în art.72 și 76 c.pen.
Astfel fiind, susține că nu se impune a se proceda în sensul solicitat de către inculpată.
În consecință, solicită respingerea recursului ca nefondat.
Inculpata REUT - fostă P. - R., având ultimul cuvânt, solicită achitarea
sa.
C U R T E A :
Prin sentința penală nr. 176 din 7 mai 2013 pronunțată în dosarul nr._ a Judecătoriei Z., în baza art.178 alin.2 Cod penal, cu aplicarea art.3201Cod procedură penală, art.74 alin.1 lit.a) și art.76 alin.1 lit.d) Cod penal, a fost condamnată inculpata P. R. , fiica lui D. și R., născută la data de_ în localitatea Carei, jud.S. M., cetățean român, studii superioare, necăsătorită, agent de poliție la I. Teritorial al P. de F. Sighetu Marmației, fără antecedente penale, domiciliată în localitatea S. M., Bd.I.
, bl.UH40, ap.18, jud.S. M., CNP 2., la pedeapsa de 1 (un) an închisoare pentru comiterea infracțiunii de ucidere din culpă.
În baza art.81 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o durată de 3 ani, care constituie termen de încercare pentru inculpată, stabilit în condițiile art.82 Cod penal.
În baza art.359 Cod procedură penală, s-a atras atenția inculpatei asupra prevederilor art.83 Cod penal privind cazurile de revocare a beneficiului suspendării condiționate în cazul săvârșirii de noi infracțiuni.
În baza art.71 alin.1 Cod penal, au fost interzise inculpatei drepturile prevăzute de art.64 lit.a) teza a II-a și lit.b) Cod penal pe durata executării pedepsei principale, iar în baza art.71 alin.5 Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii s-a suspendat și executarea pedepselor accesorii prevăzute de art.64 lit.a) teza a II-a și lit.b) Cod penal.
S-a luat act că părțile vătămate P. A. E., domiciliată în localitatea
M., str.J., bl.UJ3, ap.3, jud.S. M. și P. R., domiciliată în localitatea S. M., str.J., bl.UJ3, ap.3, jud.S. M. nu s-au constituit părți civile în cauză.
În baza art.313 din Legea nr.95/2006 coroborat cu art.54 alin.1 din Legea nr.136/1995 republicată, cu modificările și completările ulterioare, s-au admis acțiunile civile formulate de S. J. de U. Z. și S. J. de A.
S. și a fost obligată inculpata P. R., alături de asigurătorul S. A. R.
A. S., în limita plafonului legal, la plata de despăgubiri materiale către S.
J. de U. Z., în cuantum de 529,86 lei, sumă actualizată cu dobânda
oficială a B.N.R. până la data plății integrale, reprezentând cheltuieli de spitalizare pentru victima Pinte D., iar către S. J. de A. S., în cuantum de 460 lei, reprezentând cheltuieli de transport pentru victima Pinte D.
.
În baza art.191 alin.1 Cod procedură penală, a fost obligată inculpata P.
R. la plata sumei totale de 1.750 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin Rechizitoriul din data de_ al Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj, din Dosar nr.476/P/2012, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatei Pinte R. pentru comiterea infracțiunii de ucidere din culpă, prevăzută de art.178 alin.2 Cod penal.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Z. la data de_ sub nr._ .
În cuprinsul actului de sesizare a instanței, s-a reținut, în esență, că inculpata P. R., în data de_, a condus un autoturism pe drumul public și a provocat un accident rutier în urma căruia a decedat victima Pinte D.
.
Situația de fapt expusă în rechizitoriu a fost reținută pe baza următoarelor mijloace de probă: procesul-verbal de cercetare la fața locului și fotografii judiciare (f.7-9, 10-15), declarațiile învinuitei P. R. (f.18, 19-20, 45-47), declarațiile părții vătămate Pinte R. (f.24), declarațiile părții vătămate P. A.
E. (f.108-109), raport de constatare medico-legală nr.580/III/75 din data de_ (f.30), rezultat etilotest (f.31), proces-verbal de verificare tehnică (f.32), poliță asigurare auto (f.34), adresa nr.9111 din_ a S. ui J. de U. Z. (f.36-37), adresa nr.19363 din_ a S. ui J. de U. Z. (f.61-106), adresa nr.644 din_ a S. ui J. de A. S. (f.39), adresa nr.10653/_ a S. ui J. de U. S. M. și foaia de observație (f.125-158), planșe foto autopsie (f.121-124), fișă cazier judiciar (f.17), delegație apărători (f.21), proces-verbal de prezentare al materialului de urmărire penală (f.114-115,165-166). Prin declarațiile de la filele 24 și 108-109 din datele de_ și, respectiv_, părțile vătămate Pinte R. și P. A., soția, respectiv fiica victimei Pinte D. au arătat că nu înțeleg să formuleze pretenții civile.
În faza de urmărire penală, s-au constituit părți civile S. J. de U.
Z., cu suma de 529,86 lei (f.36) și S. J. de A. S., cu suma de 460 lei (f.39), sume reprezentând cheltuieli ocazionate de spitalizarea și, respectiv, transportul persoanei vătămate Pinte D. .
La termenul de judecată din data de_, inculpata, în prezența apărătorului ales, a solicitat ca judecata să fie făcută potrivit prevederilor art.3201Cod procedură penală, acesta declarând că recunoaște săvârșirea faptelor așa cum au fost reținute în actul de sesizare a instanței, nu dorește să formuleze cereri privind administrarea de noi probe, solicită ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunoaște și le însușește, își menține declarațiile date în fața organelor de urmărire penală și nu dorește să dea o declarație detaliată asupra faptelor în fața instanței, aspecte consemnate în declarația de la fila 240. În baza cererii inculpatei, admisă
de către instanță, cauza a fost judecată potrivit procedurii prevăzute la art.3201Cod procedură penală, exclusiv pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală.
La filele 218-219 a fost depus referatul de evaluare al inculpatului întocmit de către S. de Probațiune de pe lângă Tribunalul Satu Mare, din cuprinsul căruia rezultă că inculpata prezintă șanse ridicate de reintegrare socială,
beneficiind de suportul familiei și al comunității, manifestând interes pentru activități lucrative și prezentând motivație pentru schimbare.
Analizând materialul probator administrat în cauză pe parcursul urmăririi penale, instanța a reținut următoarea situație de fapt:
În data de_, în jurul orei 12, inculpata P. R. conducea autoturismul marca Ford Mondeo, cu numărul de înmatriculare_, dinspre
C. -Napoca spre Z. . În autoturism se mai afla pe bancheta din spate victima Pinte D., tatăl său. Carosabilul era umed, deoarece ploua. Înainte de localitatea Românași, în coborâre, inculpata a intrat într-o curbă la dreapta cu viteză de aproximativ 84 km/h, conform rezultatului expertizei criminalistice auto (f.51-57). Din cauza vitezei prea mari, raportat la carosabilul umed, spatele autoturismului a derapat, a pătruns pe contrasens, iar apoi autoturismul a alunecat în șanțul de pe partea stângă a sensului de mers C. -Napoca - Z., întorcându-se cu fața spre C. -Napoca. În urma impactului, autoturismul a fost serios avariat. Pinte D., care se afla pe bancheta din spate, și conform declarației inculpatei, din cauza obezității nu avea pusă centura se siguranță, a suferit multiple fracturi costale cu hemotorace drept, o fractură de coloană toracică și rupturi ale plămânului. Toate acestea au dus la o insuficiență respiratorie acută care a cauzat decesul victimei (f.30). Examinând ansamblul probelor administrate, rezultă că singura cauză a accidentului a fost neadaptarea vitezei la condițiile de drum, la producerea accidentului neconcurând alte cauze. În ceea ce privește rezultatul produs, din Raportul de Constatare Medico-Legală nr.580/III/75 din 0_ rezultă că decesul s-a datorat insuficienței respiratorii acute, consecința fracturilor costale multiple cu hemotorace drept și fracturii de coloană toracică. Din actele medicale de la S. de U. Z. și din pozele efectuate cu ocazia autopsiei victimei, rezultă fără dubii că în urma accidentului rutier victima a suferit o fractură de coloană, multiple fracturi costale bilaterale cu deplasare, precum și rupturi pleuropulmonare mari, care au declanșat și o hemoragie internă masivă și au cauzat insuficiența respiratorie acută ceea ce a dus la decesul victimei. Există deci și raportul de cauzalitate între fapta învinuitei (accidentul rutier și cauzarea de leziuni) și rezultatul produs (decesul victimei).
În declarațiile sale din cursul urmăririi penale, inculpata a recunoscut comiterea faptei și a prezentat modul de producere al accidentului.
Declarațiile inculpatei se coroborează cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză, respectiv procesul-verbal de cercetare la fața locului din data de_ (f.7-8), schița locului accidentului (f.9), planșele fotografice (f.10- 15), raportul de constatare medico-legală nr.5800/III/75 din data de 0_ întocmit de către S. J. de Medicină Legală (f.30) și cu raportul de expertiză criminalistică întocmit de către Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice C. (f.49-58).
Raportul de expertiză criminalistică întocmit în cursul urmăririi penale a concluzionat că accidentul de circulație s-a produs din cauza pierderii controlului asupra direcției de deplasare a autoturismului de către conducătorul acestuia, inculpata P. R., ca urmare a deplasării sale cu o viteză neadaptată condițiilor de drum.
În drept, fapta inculpatei P. R. care, în data de_, a condus cu imprudență autoturismul marca Ford Mondeo cu numărul de înmatriculare_ pe un drum public, DN 1F, în direcția C. Napoca-Z., provocând un accident de circulație, în urma căruia victima Pinte D. a decedat, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culpă, prevăzută și pedepsită de art.178 alin.2 Cod penal.
Inculpata a săvârșit infracțiunea de ucidere din culpă în formă agravată, prevăzută și sancționată de art.178 alin.2 Cod penal. Potrivit alin.2, infracțiunea
de ucidere din culpă este mai gravă dacă s-a produs ca urmare a nerespectării dispozițiilor legale ori a măsurilor de prevedere pentru exercițiul unei profesii sau meserii ori pentru efectuarea unei anume activități. Astfel, inculpata a încălcat obligația prevăzută de art.35 alin.1 și art.48 din O.U.G.nr.195/2002 republicată, în sensul că prin comportamentul său a pus în pericol viața sau integritatea corporală a persoanelor și nu și-a adaptat viteza de circulație în funcție de condițiile de drum, astfel încât să poată efectua orice manevră în condiții de siguranță.
Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracțiunii prevăzute de art.178 alin.2 Cod penal s-a realizat prin acțiunea de ucidere a victimei. Urmarea imediată constă în atingerea adusă vieții victimei, prin producerea decesului acesteia. Legătura de cauzalitate dintre faptă și urmarea imediată este evidentă și rezultă din însăși materialitatea faptei.
Din analiza materialului probator și coroborarea mijloacelor de probă administrate pe parcursul urmăririi penale și pe parcursul cercetării judecătorești cu privire la forma și gradul de vinovăție, instanța a reținut că inculpata a acționat cu vinovăție, fapta fiind săvârșită din culpă, în conformitate cu art.19 alin.1 pct.2 lit.b) Cod penal, deoarece inculpata nu a prevăzut rezultatul faptei sale, deși trebuia și putea să îl prevadă.
Din analiza fișei de cazier judiciar a inculpatei, rezultă că aceasta se află la prima confruntare cu legea penală, nesuferind alte condamnări.
Reținând vinovăția inculpatei P. R., instanța a dispus condamnarea acesteia pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă prevăzută de art.178 alin.2 Cod penal.
La individualizarea pedepsei în conformitate cu prevederile art.72 Cod penal, instanța a avut în vedere gradul de pericol social concret al faptei săvârșite, apreciat în baza art.181alin.2 Cod penal, persoana și conduita inculpatei, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală și limitele de pedeapsă stabilite de lege.
Raportat la aceste criterii, în privința gradului de pericol social concret al faptei, având în vedere forma de vinovăție reținută anterior, faptul că a nesocotit reguli privind siguranța circulației pe drumurile publice, urmările grave ale faptei
- decesul unei persoane, instanța a apreciat că fapta prezintă un grad ridicat de pericol social.
Totodată, instanța a avut în vedere circumstanțele personale privitoare la persoana și conduita inculpatei, reținând că aceasta este în vârstă de 32 ani, nu este căsătorit, are ocupație și loc de muncă, fiind agent de poliție în cadrul P. de F. . De asemenea, instanța a avut în vedere faptul că inculpata nu are antecedente penale, a avut de la început o atitudine sinceră, prezentându-se în fața organelor judiciare, colaborând cu acestea și recunoscând săvârșirea faptei.
Pentru stabilirea pedepsei ce a fost aplicată inculpatei, instanța a dat eficiență dispozițiilor art.3201alin.7 Cod de procedură penală prin reducerea cu o treime a limitelor pedepsei închisorii prevăzute de lege.
De asemenea, față de aspectele expuse anterior și ținând seama de concluziile referatului de evaluare, s-au reținut în favoarea acesteia circumstanțele atenuante prevăzute la art.74 alin.1 lit.a) Cod penal, astfel încât, făcându-se aplicarea prevederilor art.76 alin.1 lit.d) Cod penal, pedeapsa ce a fost aplicată inculpatei va fi coborâtă sub minimul special prevăzut de lege, în cuantumul redus potrivit dispozițiilor art.3201alin.7 Cod procedură penală.
De asemenea, va fi avută în vedere de către instanță și împrejurarea că victima accidentului rutier a fost tatăl inculpatei și, implicit, implicațiile emoționale asupra acestuia ale evenimentului rutier în care a fost implicată, dar
și de faptul că inculpata a mai fosta sancționată contravențional în trecut pentru două abateri la normele circulației rutiere, potrivit fișei de evidență auto, într- unul din cazuri fiind vorba despre depășirea limitelor de viteză.
Față de aceste împrejurări, instanța apreciază că aplicarea unei pedepse cu închisoarea de 1 an va fi de natură să asigure realizarea scopurilor prevăzute de art.52 Cod penal, fiind deopotrivă un mijloc de constrângere, dar și un mijloc de reeducare și de prevenție eficient.
În ceea ce privește pedeapsa accesorie, instanța a reținut că, așa cum a stabilit Curtea Europeană a Drepturilor Omului (cauza S. și Pîrcălab c.României și Hirst c.Marii Britanii), a cărei jurisprudență este obligatorie, aplicându-se cu preeminență față de dreptul intern, potrivit art.20 alin.2 din Constituție, exercițiul unui drept nu poate fi interzis decât în măsura în care există o nedemnitate.
Instanța a reținut că natura faptei săvârșite, reflectând o atitudine de sfidare de către inculpata P. R. a unor valori sociale importante, relevă existența unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală prevăzute de art.64 lit.a) teza a II-a și b). Prin urmare, dreptul de a fi aleasă în autoritățile publice sau în funcții elective publice sau de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat va fi interzis inculpatei pe durata executării pedepsei.
În ceea ce privește dreptul de a alege, având în vedere cauza Hirst c. Marii Britanii, prin care Curtea Europeană a statuat că interzicerea automată a dreptului de a participa la alegeri, aplicabilă tuturor deținuților condamnați la executarea unei pedepse cu închisoarea, deși urmărește un scop legitim, nu respectă principiul proporționalității, reprezentând, astfel, o încălcare a art. 3 Protocolul 1 din Convenție, instanța a apreciat că, în raport de natura infracțiunii săvârșite de inculpată, aceasta nu este nedemnă să exercite dreptul de a alege, motiv pentru care nu i-a interzis exercițiul acestui drept.
Având în vedere faptul că infracțiunea comisă este absolut independentă de aspectele referitoare la exercitarea funcției și profesiei sau legate de exercitarea autorității părintești, instanța a apreciat că nu se impune interzicerea inculpatei a drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.c), d) și e) Cod penal. Instanța a reținut că deși inculpata a săvârșit fapta ca urmare a nerespectării dispozițiilor legale în materia conducerii pe drumurile publice, nu se impune interzicerea dreptului prevăzut de art.64 alin.1 lit.c) Cod penal, inculpata nefiind nedemnă în exercitarea acestuia.
În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, instanța a apreciat în contextul probelor administrate, că scopul educativ și preventiv al pedepsei poate fi atins și fără executarea efectivă a acesteia în regim de detenție, aplicarea pedepsei fiind un avertisment suficient de puternic pentru îndreptarea comportamentului social al inculpatei, care poate fi reintegrată social și reeducată și fără izolare în regim de detenție.
Instanța a constatat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.81 alin.l Cod penal, respectiv: pedeapsa aplicată inculpatei este de 1 an închisoare, inculpata nu are antecedente penale, astfel cum rezultă din fișa de cazier judiciar, iar experiența unui proces penal și riscul revocării suspendării cu consecința executării pedepsei într-un loc de detenție, sunt apreciate de instanță ca fiind suficiente pentru a o determina pe inculpată să adopte în viitor o atitudine de respect față de regulile de conviețuire socială, astfel încât scopul pedepsei poate fi realizat și fără executarea efectivă a acesteia.
Având în vedere aceste aspecte, instanța a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, conform art.81 Cod penal, pe durata unui
termen de încercare de 3 ani, termen stabilit potrivit prevederilor art.82 Cod penal.
Întrucât pedepsele accesorii sunt alăturate pedepsei principale a închisorii, constând în interzicerea exercițiului unor drepturi pe durata executării pedepsei, iar instanța a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei principale, în baza art.71 alin.5 Cod penal, instanța a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata termenului de încercare.
În baza art.359 Cod procedură penală, i-a fost atrasă atenția inculpatei asupra dispozițiilor art.83 Cod penal privind revocarea beneficiului suspendării condiționate, în ipoteza săvârșirii unei noi infracțiuni în cursul termenului de încercare.
Sub aspectul laturii civile, instanța a reținut că în cursul urmăririi penale părțile vătămate P. A. E. și P. R. au arătat că nu înțeleg să formuleze pretenții civile, împrejurare față de care instanța urmează să ia act de această poziție exprimată de părțile vătămate.
De asemenea, instanța a constatat că în faza de urmărire penală, s-au constituit părți civile și S. J. de U. Z., cu suma de 529,86 lei și S.
J. de A. S., cu suma de 460 lei.
Instanța a constatat că în conformitate cu prevederile art.313 din Legea nr.95/2006, S. J. de U. Z. și S. J. de A. S. au calitatea de părți civile în cauză, iar din înscrisurile depuse la dosar de acestea, instanța a apreciat că pretențiile lor civile sunt întemeiate, făcând dovada cheltuielilor ocazionate de spitalizarea și administrarea tratamentului medical și, respectiv transportul victimei Pinte D. .
Instanța a constatat că la fila nr.34 din dosar se află o copie a poliței de asigurare obligatorie emisă de S. A. -R. A. S., cu valabilitate de la_ la_, din care rezultă că autoturismul marca Ford Mondeo având număr de înmatriculare_, proprietatea inculpatei P. R., era asigurat la această societate la data producerii accidentului.
Prevederile art.49 coroborate cu art.50 din Legea nr.136/1995 dispun că asigurătorul acordă despăgubiri, în baza contractului de asigurare, pentru prejudiciile de care asigurații răspund față de terțele persoane păgubite prin accidente de autovehicule. Despăgubirile se acordă pentru sumele pe care asiguratul este obligat să le plătească cu titlu de dezdăunare și cheltuieli de
judecată persoanelor păgubite prin vătămare corporală sau deces. De asemenea, potrivit art.44 din același act normativ, asigurătorul plătește despăgubirea nemijlocit celui păgubit, în măsura în care acesta nu a fost despăgubit de asigurat.
Practic, deși răspunderea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunilor de vătămare corporală din culpă este personală, sub aspectul laturii civile, plata despăgubirilor către victimele infracțiunii revine asigurătorului de răspundere civilă, în temeiul contractului de asigurare încheiat cu inculpatul.
Prin urmare, față de prevederile art.313 din Legea nr.95/2006 și art.54 alin.1 din Legea nr.136/1995 republicată, instanța a obligat inculpata P. R. și, în limita plafonului legal, pe asigurătorul S. A. -R. A. S., la plata de despăgubiri materiale către aceste unități sanitare, respectiv către S. J. de U. Z., în cuantum de 529,86 lei, sumă ce va fi actualizată cu dobânda oficială a B.N.R. până la data plății integrale, reprezentând cheltuieli de spitalizare pentru victima Pinte D. și la despăgubiri materiale către S. J. de A. S., în cuantum de 460 lei, reprezentând cheltuieli ocazionate de transportul aceleiași persoane vătămate.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpata REUȚ R. (fostă P. ) solicitând instanței de control judiciar, admiterea căii de atac
promovate, casarea în parte a hotărârii atacate și rejudecând cauza, a se proceda la reindividualizarea pedepsei ce i-a fost aplicată de către instanța fondului, în sensul reducerii acesteia, sub minimul special prevăzut de lege, dându-se o mai mare eficiență circumstanțelor atenuante reținute în favoarea sa.
Analizând recursul declarat prin prisma motivelor invocate, a probatoriului administrat și a dispozițiilor art. 3856alin. 3 Cod procedură penală, Curtea constată că acesta este nefondat, urmând a fi respins pentru următoarele considerente:
Instanța fondului, constatând că în faza de urmărire penală au fost administrate în condiții de legalitate și de către un organ competent probe suficiente din care rezultă fără putință de tăgadă vinovăția inculpata REUȚ R. (fostă P. ) având în vedere și poziția procesuală exprimată de aceasta în ședința publică din data de 24 aprilie 2013, când a arătat că recunoaște în întregime săvârșirea faptei reținută în sarcina sa, prin actul de sesizare al instanței, și solicită a fi judecată în baza probelor administrate de organele de urmărire penală, probe pe care le cunoaște și nu le contestă, a făcut o corectă aplicarea a dis part 3201Cod procedură penală,
Astfel, din întreg materialul probator administrat în faza de urmărire penală respectiv: din procesul verbal de cercetare la fața locului și planșa foto aferentă, din declarațiile părților vătămate Pinte R. și P. A. E., raportul de constatare medico-legală 580/III/75/7 mai 2010, raportul de expertiză criminalistă 184 din 26 septembrie 2012 al Laboratorului Interjudețean de expertize criminalistice C., a rezultat fără urmă de dubiu că inculpata la data de 6 mai 2010, a produs un accident rutier urmare a nerespectării dispozițiilor art.
35 alin 1 și art.48 din OUG nr. 195/2002, accident rutier soldat cu decesul victimei Pinte D., tatăl său.
Pedeapsa aplicată de instanța fondului, contrar criticilor formulate de către inculpată, a fost just individualizată, având în vedere criteriile generale de individualizare a pedepselor prev de art 72 Cod penal, împrejurările în care a fost comisă fapta dedusă judecății, urmare a nerespectării de către inculpată a dispozițiilor legale ce reglementează circulație pe drumurile publice, la urmările produse, decesul unei persoane mai exact a tatălui inculpatei, la conduita inculpatei pe parcursul întregului proces penal, la lipsa antecedentelor penale, la concluziile referatului de evaluare întocmit în cauză.
O pedeapsă într-un cuantum mai redus decât cel aplicat de instanța fondului nu ar contribui la reeducarea inculpatei și la formarea unei atitudini corespunzătoare față de valorile ocrotite de legea penală.
Este real faptul că inculpata pe lângă faptul că trebuie să suporte rigorile legii penale, trebuie să trăiască pentru totdeauna cu ideea că datorită atitudinii sale rutiere, a provocat decesul propriului tată, însă acesta nu este un motiv pertinent pentru a-i aplica o pedeapsă modică și absolut ineficientă.
Vom observa de asemenea că instanța fondului a ales modalitatea suspendării condiționate a executării pedepsei aplicate inculpatei, deși în situații similare se aplică inculpaților pedepse cu suspendarea sub supraveghere și li se interzice pe durata termenului de încercare, dreptul de a conduce orice fel de vehicule.
Și în acest context, apreciem că pedeapsa aplicată inculpatei nu se impune a fi redusă sub minimul special prevăzut de lege.
Prin încheierea din ședința publică din 30 septembrie 2013, a Curții de Spel C., s-a dispus amendarea apărătorului ales al inculpatei REUȚ R. (fostă P. ) conform prevederilor art 198 alin 3 Cod procedură penală deoarece acesta nu și-a asigurat substituirea la termenul fixat în cauză.
Împotriva acestei încheieri a formulat cerere de reexaminare apărătorul ales, avocat P. M. care a invocat în fața instanței, că a fost în imposibilitate de a se prezenta în fața Curții de Apel, deoarece avea o altă cauză pe rolul Judecătoriei Z., și nu a putut să asigure substituirea deoarece clienta sa nu a fost de acord cu acest lucru.
Instanța de control judiciar va menține sancționarea apărătorului ales, însă va reduce cuantumul amenzii de la 1.000 lei la 400 lei, apreciind că acesta, prin atitudinea avută, a încercat să tergiverseze soluționarea prezentei cauze în mod nejustificat și să împiedice buna desfășurare a procesului penal.
Vom observa că această cauză a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel în luna mai a anului curent, ca urmare a recursului declarat de către inculpată prin același apărător ales.
Cu toate acestea la termenul de judecată din 2 septembrie 2013, apărătorul ales care a reprezentat interesele inculpatei și în fața instanței fondului, a formulat o cerere de amânare, solicitând acordarea unui termen pentru a pregăti apărarea și pentru a depune la dosarul cauzei, cuprinzând motivele de recurs.
La data de 30 septembrie 2013, apărătorul ales a formulat o nouă cerere de amânare, invocând faptul că are pe rolul Judecătoriei Z., o cauză în care are calitatea de apărător ales pentru opt inculpați aflați în stare de arest preventiv.
Or, în aceste condiții este evidentă intenția apărătorului ales al inculpatei de a tergiversa soluționarea acestei cauze, care are un grad de complexitate extrem de redus, având în vedere apelarea la dispozițiile art. 3201Cod procedură penală.
Pentru aceste considerente, va fi respins ca nefondat recursul declarat de inculpata REUȚ R. (fostă P. ) în baza dispozițiilor art. 38515pct 1 lit b Cod procedură penală, și va fi admisă cererea de reexaminare formulată de apărătorul ales al inculpatei, avocat P. M., conform dispozitivului.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin 2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
În baza art. 385 ind. 15 pct.1 lit.b Cod proc.penala respinge ca nefondat recursul declarat de către inculpata REUȚ - fostă P. - R., domiciliată în S. M., B-dul I., bl.UH40, ap.18 împotriva sentintei penale nr. 176 din 7 mai 2013 a Judecătoriei Z. .
Admite cererea de reexaminare formulată de apărătorul ales al inculpatei, av. P. M., cu privire la amenda aplicată prin încheierea din 30 septembrie 2013 a Curtii de Apel C. si reduce amenda aplicată acestuia de la 1.000 lei la 400 lei.
Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 50 lei reprezentând onorariu partial pentru apărătorul desemnat din oficiu, sumă ce se va avansa din FMJLC pentrtu av. M. Octavian.
Obligă pe recurenta inculpată REUȚ - fostă P. - R. la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat cu prezentul recurs în cuantum de 300 lei.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 14 octombrie 2013 .
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | |
M. Ș. | ANA C. | L. M. |
GREFIER
M. B.
Red. M.Ș./M.N.
2 ex./_
Jud.fond.-Ș. M. C.
← Decizia penală nr. 1087/2013. Ucidere din culpă | Decizia penală nr. 337/2013. Ucidere din culpă → |
---|