Decizia penală nr. 1599/2013. Ucidere din culpă

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2013)

CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR. _

DECIZIA PENALĂ NR. 1599/R/2013

Ședința publică din 28 noiembrie 2013 Instanța constituită din:

PREȘEDINTE	: M.	B., judecător
JUDECĂTORI	: A.	D. L.
	: V.	G.
GREFIER	: L.	A. S.

Ministerul Public reprezentat prin A. IA SLABU - procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C.

S-au luat spre examinare recursurile declarate de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA ZALĂU, de inculpatul P. S. C. și de către părțile civile T. R. C. , T. R. C. G. , T. R. B. , T. PAVEL, P. A.

, P. V. , P. F. împotriva sentinței penale nr. 303 din data de 04 septembrie 2013, pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Z., privind pe inculpatul P. S. C., trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău, dat în dosar nr. 1006/P/2013, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de ucidere din culpă, părăsirea locului accidentului fără încuviințarea organelor de poliție, conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană ce nu posedă permis de conducere, prev. de art. 178 alin. 2 Cod penal, art. 86 alin. 1 și art. 89 alin. 1 din

O.U.G. nr. 195/2002 rep. cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal, totul cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.

La apelul nominal efectuat în ședință publică se prezintă inculpatul P. S.

C., în stare de arest, asistat de apărător ales, avocat Doseanu Răzvan, din cadrul Baroului Bihor, cu delegație la dosar (f. 28, 85 ), pentru părțile civile T.

R. C., T. R. C. G. și T. R. B., apărător ales, avocat Szeker M.

, din cadrul Baroului S., cu împuternicire avocațială la dosar ( f. 84 ), pentru părțile civile T. A., P. A., P. V. și P. F., apărător ales, avocat Bumb Mioara, din cadrul Baroului Galați, cu delegație la dosar ( f. 61, 66 ), pentru asigurătorul S. E. R. A. R. S. apărător ales, avocat A.

M., din cadrul Baroului C., cu împuternicire avocațială la dosar ( f. 52 ), lipsă fiind părțile civile T. R. C., T. R. C. G., T. R. B., S. J. de U. S., S. J. de A. S., T. A., P. A., P. V. și P.

F. .

Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei după care,

Apărătorul ales al inculpatului P. S. C. depune la dosar două înscrisuri în circumstanțiere, precum și 3 soluții pentru practică judiciară.

Nefiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.

R. a M. ui P. arată că Parchetul de pe lângă Judecătoria Zalău a declarat recurs împotriva sentinței penale nr. 303 din data de 4 septembrie 2013 a Judecătoriei Z., privind pe inculpatul P. S. C., criticând hotărârea instanței de judecată pentru netemeinicie. În concret, arată că este vorba de un

cuantum redus al pedepsei aplicate inculpatului. Susține că acesta a fost cercetat și trimis în judecată pentru comiterea a trei infracțiuni concurente, respectiv de ucidere din culpă, conducere fără permis și părăsirea locului accidentului, în data de 27 aprilie 2013, când a condus un autovehicul pe o stradă din municipiul

Z., nu a acordat prioritate de trecere și a accidentat grav pe victima T. M. ică. Astfel, deși a observat că a accidentat un pieton, inculpatul nu a oprit continuându-și deplasarea. Mai mult, în zilele următoare s-a dovedit faptul că inculpatul a făcut demersuri concrete pentru a se sustrage urmăririi penale, fiind depistat în punctul de trecere a frontierei Borș, motiv pentru care a și fost reținut de către organele de poliție, în data de 29 aprilie 2013.

De asemenea, în faza de urmărire penală s-a efectuat o expertiză tehnică auto și s-a constatat faptul că, în mod cert, accidentul de circulație s-a comis pe trecerea de pietoni, existând astfel o culpă exclusivă a inculpatului în producerea lui. Astfel, conform susținerilor expuse inițial, reiterează faptul că inculpatul nu a oprit autovehiculul, nefiind interesat de soarta victimei, care a fost transportată la spital, unde a decedat ulterior, respectiv în data de 03 mai 2013. În acest context, susține că ulterior comiterii infracțiunilor preocuparea de bază a inculpatului a fost aceea de a se înlătura sau de a se îngreuna urmărirea penală.

În consecință, apreciază că, în baza probelor obiective, inculpatul nu putea să aibă o altă poziție procesuală, în fața instanței de judecată, decât aceea de a recunoaște comiterea faptelor, motiv pentru care s-au aplicat în favoarea acestuia dispozițiile art. 320¹din Codul de procedură penală. Astfel, fiind vorba de o infracțiune din culpă, respectiv ucidere din culpă, starea de recidivă, prev. de art. 37 lit. b din Codul penal s-a reținut raportat numai la celelalte două infracțiuni și anume cele care sunt intenționate.

Totodată, reiterează faptul că hotărârea este criticată pentru netemeinicie raportat la pericolul concret al infracțiunilor, accidentul fiind practic comis pe trecerea de pietoni, care reprezintă singurul loc pe unde o persoană ar trebui să se simtă în siguranță atunci când traversează strada, însă cu toate acestea momentul a fost unul nefast și, ulterior, fatal pentru victimă.

De asemenea, consideră ca fiind cel mai grav în cauză faptul că inculpatul perseverează în comiterea aceluiași gen de infracțiuni, pentru că acesta a mai fost condamnat pentru infracțiunea de conducere fără permis, aspect care rezultă din cazierul judiciar al acestuia, precum și pentru alte infracțiuni grave de tâlhărie sau furt. În acest sens, arată că el a fost liberat condiționat din executarea unei pedepse pentru o infracțiune de conducere fără permis în data de 27 martie 2012, expirând termenul de împlinire a executării pedepsei, motiv pentru care s-a reținut starea de recidivă postexecutorie în comiterea infracțiunilor.

În concluzie, raportat la toate circumstanțele expuse, consideră că sunt doar împrejurări agravante pentru inculpat, respectiv starea de recidivă, comportamentul avut imediat după comiterea faptei, sustragerea de la urmărire penală, motiv pentru care apreciază că este o clemență prea mare a instanței de judecată stabilirea unei pedepse de numai 3 ani închisoare.

Pentru considerentele expuse, solicită admiterea recursului Parchetului și majorarea pedepsei aplicate inculpatului.

Apărătorul ales al părților civile T. R. C., T. R. C. G. și T.

R. -B. susține că acestea au declarat recurs și cu privire la latura penală a cauzei, considerând că pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare aplicată inculpatului este una mult prea blândă raportat la infracțiunile comise, la gradul de pericol concret al faptelor săvârșite, la persoana și conduita inculpatului, precum și la toate împrejurările care agravează răspunderea penală.

Astfel, în concordanță și cu susținerile anterior expuse de către procuror, deși în sentința atacată s-a reținut gradul de pericol ridicat al faptei săvârșite de

inculpat, în modul în care aceasta a fost comisă, respectiv prin lovirea victimei pe trecerea de pietoni, părăsirea locului accidentului și sustragerea de la urmărire penală, precum și faptul că inculpatul suferise anterior șase condamnări pentru diverse infracțiuni, printre care și cele cu privire la regimul circulației pe drumurile publice, fiind liberat condiționat, s-a aplicat totuși o pedeapsă de 2 ani și jumătate atât pentru infracțiunea de ucidere din culpă, cât și pentru cea de părăsire a locului accidentului fără încuviințarea organelor de poliție.

Mai arată că, după comiterea faptei ce formează obiectul prezentului dosar, inculpatul a încercat să se sustragă urmăririi penale, iar principala preocupare a acestuia a fost aceea de a fugi de răspundere penală și nu aceea de a înlătura consecințele faptei sale.

Susține că părțile civile au declarat recurs și cu privire la cuantumul daunelor morale acordate de instanța de fond, inculpatul fiind obligat la plata sumei de 40 000 de lei pentru fiecare din cei trei copii ai victimei. În acest sens, consideră că prin suma stabilită nu s-a oferit o despăgubire echitabilă, raportat la suferința cauzată părților civile prin moartea prematură și violentă a tatălui lor, deși în ultimii ani aceștia nu au locuit împreună, cu precizarea că părțile civile se aflau la un moment când relația cu părintele lor putea fi consolidată și îmbunătățită.

În consecință, apreciază că daunele morale într-un cuantum mai mare ar putea reprezenta o compensație pentru suferința părților civile și pentru faptul că acestea nu vor mai putea niciodată să își consolideze relația cu tatăl lor.

Formulând recursul arată că părțile civile s-au raportat și la gradul de pericol social și la vinovăția inculpatului, precum și la practica instanței

judecătorești în ceea ce privește cuantumul daunelor morale acordate copiilor în caz de deces al părintelui lor.

În concluzie, solicită admiterea recursului, majorarea pedepsei aplicate inculpatului, precum și a cuantumului daunelor morale acordate celor trei părți civile, copii ai defunctului.

Apărătorul ales al părților civile T. A., P. A., P. V. și P. F. susține recursul promovat de către acestea, cu precizarea că vizează doar latura civilă a cauzei și lasă modul de soluționare al laturii penale la aprecierea

instanței, în concordanță și cu poziția expusă în fața instanței de fond.

În consecință, solicită admiterea recursului, casarea sentinței penale nr. 303 pronunțată de Judecătoria Zalău sub aspectul laturii civile și, rejudecând, să se dispună majorarea cuantumului despăgubirilor acordate celor patru frați ai victimei, precum și a întregii sume justificate cu facturile de la dosar, în cuantum de 2236 de lei, acestea fiind cheltuieli efectuate de către una din surorile victimei cu tratamentul acesteia în cele patru zile cât a mai supraviețuit, precum și cu pomenirile efectuate, cu precizarea că marea parte a serviciilor funerare au fost suportate de către copii victimei.

De asemenea, solicită și obligarea asigurătorului la plata sumei de 272,62 lei, reprezentând cheltuieli de transport ale apărătorului pe ruta C. -N. - Z., pe care instanța a admis-o doar în parte, acordând părților civile doar cuantumul de 150 lei, pentru că și acțiunea civilă a fost admisă doar în parte.

În ceea ce privește majorarea cuantumului daunelor morale acordate fraților solicită a se observa că prejudiciul moral al acestora a fost nu numai prezumat, dar și dovedit prin martorul audiat în cauză, care a arătat că, după separarea de copii și de soție, victima a avut relații foarte strânse cu frații, vizitându-se foarte des, aceasta întorcându-se efectiv în familia din care a plecat. În acest context, consideră că suma de 25 000 de lei apreciată de instanța de fond ca daună morală pentru frați este una neconformă practicii și prejudiciului efectiv dovedit și nu doar prezumat.

Astfel, critică hotărârea instanței sub aspectul neacordării sumei justificate în cadrul motivelor de recurs, pe care o solicită în întregime și apreciază că daunele materiale solicitate de partea civilă P. F. au fost pe deplin justificate.

În consecință, solicită a se avea în vedere principiul reparării integrale a prejudiciului cât și dispozițiile art. 50 din Legea nr. 136/1995, care prevăd dreptul părților prejudiciate de a fi despăgubite pentru toate cheltuielile pe care le fac, ca urmare a faptei penale.

Pentru motivele evidențiate, precum și pentru cele expuse în scris, solicită admiterea recursului. Fără cheltuieli de judecată în calea de atac promovată.

Apărătorul ales al inculpatului P. S. C. susține recursul declarat și solicită admiterea acestuia și casarea sentinței penale nr. 303 din 4 septembrie 2013 a Judecătoriei Z. .

Susține că nu va formula concluzii cu privire la vinovăția inculpatului raportat la uzarea procedurii simplificate și solicitarea aplicării art. 320¹Cod procedură penală, procedură încuviințată de instanța de judecată.

Astfel, în circumstanțiere, arată că a solicitat prin motivele de recurs formulate două lucruri și anume reținerea ca circumstanță atenuantă în favoarea inculpatului și a dispozițiilor art. 74 alin. 1 lit. c Cod penal, respectiv recunoașterea parțială din cursul urmăririi penale, raportat la acuzațiile care au fost formulate împotriva lui, precum și a dispozițiilor art. 74 alin. 2 din Codul penal, respectiv că orice altă împrejurare poate constitui circumstanță atenuantă. În acest sens, solicită a se avea în vedere că inculpatul și-a întemeiat o familie, respectiv că este căsătorit, având și un copil minor în întreținere și, reținând circumstanțele atenuante evocate, solicită să se dispună reducerea pedepsei aplicate și înlăturarea sporului de 6 luni închisoare aplicat inculpatului.

Totodată, reiterează susținerea conform căreia vinovăția inculpatului este dovedită în mod clar, fiind argumente atât în favoarea cât și în defavoarea inculpatului, sens în care solicită identificarea unui echilibru între circumstanțele care pot fi agravante sau împrejurările care pot agrava situația acestuia și cele care ar putea atenua eventual răspundere penală.

De asemenea, confirmă că accidentul s-a produs pe trecerea de pietoni, sens în care solicită a se avea în vedere că infracțiunea principală este una din culpă, inculpatul nedorind rezultatul neglijenței lui, respectiv decesul victimei.

Mai arată că nu este lipsită de importanță considerarea că accidentul nu s- ar fi produs sau nu în circumstanțele reținute și nici nu ar fi avut loc decesul dacă alcoolemia victimei nu avea un nivel atât de ridicat, respectiv de 2,45 ‰, care a agravat inclusiv evoluția stării de sănătate a acesteia ca urmare a accidentului de circulație. Astfel, susține că alcoolemia este una la limita comei alcoolice și, chiar dacă nu înlătură răspunderea inculpatului, solicită a fi avută în vedere, cu precizarea că raportat la aceasta victima putea chiar să cadă în fața autoturismului condus de către inculpat.

Mai solicită a se avea în vedere și Noul Cod penal, fiind vorba de politica penală în materie a Statului Român, conform căruia limita maximă pentru ucidere din culpă va fi de 5 ani închisoare, iar cu reținerea art. 320¹Cod procedură penală, ar rezulta un maxim al pedepsei de 3 ani și 4 luni închisoare. În acest sens, arată că inculpatului i s-a aplicat pedeapsa de 3 ani închisoare și solicită a se avea în vedere și concluziile referatului de evaluare, cu precizarea că nu este o scuză, dar arată că inculpatul a trăit în anumite condiții, având dificultăți în tinerețe, respectiv probleme familiale, lipsuri financiare și afecțiuni părintești, care în mod cert și-au pus amprenta pe evoluția acestuia și pe acțiunile desfășurate. În aceleași concluzii ale referatului de evaluare se arată că

în prezent inculpatul beneficiază de sprijinul moral și afectiv din partea familiei, având și un anturaj cu influențe pozitive.

În consecință, deși urmează ca inculpatul să răspundă pentru faptele comise, solicită a se avea în vedere echilibrul și consideră că pedeapsa de 3 ani închisoare, raportat la împrejurările în care s-a comis, este, în mod subsidiar, în ipoteza respingerii recursului, o pedeapsă care atinge scopul pedepsei privind reeducarea inculpatului.

De asemenea, solicită și respingerea recursului M. ui P., iar în ceea ce privește recursul părților civile T. R. C., T. R. C. G. și T. R.

B., respectiv al copiilor victimei, solicită respingerea acestuia cu privire la latura penală, iar raportat la latura civilă arată că, de principiu, nu se opune acordării de despăgubiri sau majorării acestora, pentru că într-adevăr există o poliță de asigurare care are un plafon mult mai mare al despăgubirilor, deși solicită a se avea în vedere că practic legăturile dintre victimă și familia acesteia nu erau atât de strânse, aspect reliefat de către prima instanță, respectiv copiii majori ai inculpatului nu țineau o foarte strânsă legătură cu tatăl lor, întrucât fuseseră încredințați mamei în urma divorțului, vizitându-se foarte rar.

În acest context arată că nu se opune admiterii recursului părților civile, respectiv și cu privire la cel de-al doilea recurs formulat de către părțile civile T.

A., P. A., P. V. și P. F., în sensul majorării daunelor morale. În concluzie, solicită a se da curs susținerilor formulate.

Apărătorul ales al părților civile T. A., P. A., P. V. și P. F. lasă la aprecierea instanței modul de soluționare al recursurilor inculpatului și, respectiv al Parchetului.

Apărătorul ales al părților civile T. R. C., T. R. C. G. și T.

R. -B. solicită admiterea recursului Parchetului și respingerea recursului inculpatului.

R. a M. ui P., referitor la recursul inculpatului arată că este surprinsă de modalitatea de efectuare a apărării acestuia cu privire la alcoolemia victimei sau de faptul că aceasta ar fi căzut pe trecerea de pietoni. Astfel, susține că alcoolemia victimei nu are nicio valoare juridică în cauză atât timp cât nu s-a reținut vreo culpă a acesteia, care a trecut pe trecerea de pietoni. Mai mult, apreciază ca fiind exclusă ipoteza căderii victimei datorită alcoolemiei, conform susținerilor anterioare, pentru că din expertiza tehnică rezultă cu certitudine că aceasta a fost acroșată, inculpatul având o viteză foarte mare și anume de 74 de km/h.

În consecință, consideră că nu se impune reținerea elementelor evocate, pentru că sunt nereale și nu au niciun efect juridic.

Referitor la reducerea pedepsei, în condițiile în care a susținut anterior existența elementelor de agravare, precum și faptul că se impune majorarea pedepsei, solicită respingerea ca nefondat a recursului inculpatului.

Totodată, solicită și admiterea în parte a recursului părților civile T. R.

C., T. R. C. G. și T. R. B., care sunt fiii victimei cu privire la aspectul, respectiv la critica care corespunde cu cea a Parchetului și anume în sensul majorării pedepsei.

De asemenea, solicită respingerea ambelor recursuri ale părților civile cu privire la daunele morale, pentru că acestea au fost acordate conform jurisprudenței și a Curții de Apel C. .

Apărătorul ales al asigurătorului S. E. R. A. R. S. solicită respingerea recursurilor declarate în cauză și menținerea sub aspectul laturii civile a sentinței pronunțate de Judecătoria Zalău, pe care o apreciază ca fiind temeinică și legală.

Astfel, apreciază că sumele acordate de 25 000 de lei pentru frați și 40 000 de lei pentru copii sunt îndestulătoare și solicită a se avea în vedere că și sancțiunea penală este de natură a da satisfacție prejudiciului moral suferit de către părțile civile constituite în dosar, precum și de faptul că despăgubirile pe care asiguratorul le va acorda în cauză îi conferă acestuia un drept de regres, respectiv o posibilitatea de a le percepe ulterior de la inculpat. În acest sens, consideră că se impune menținerea unui echilibru între sumele care se acordă de către instanțe, în conformitate cu jurisprudența, în concordanță și cu susținerile anterioare ale procurorului.

Totodată, a evitat să depună la dosar jurisprudență minimă cu privire la daunele morale acordate, sens în care a indicat o decizie a Curții de Apel C. în care s-au acordat daune de 5 000 de euro fraților victimei.

În consecință, apreciază ca fiind îndestulătoare sumele acordate de către Judecătoria Zalău și solicită respingerea recursurilor.

Inculpatul P. S. C., având ultimul cuvânt, arată că regretă faptele comise, că este căsătorit de peste 3 ani de zile, că are un fiu minor în vârstă de 2 ani și 4 luni, care are nevoie de prezența sa și care îi simte lipsa.

De asemenea, susține că fapta este una din culpă și solicită a se avea în vedere că urma cursurile unei școli de șoferi, dar fără a participa la examenul pentru obținerea permisului de conducere, precum și faptul că, ulterior impactului a coborât din mașină, împreună cu martorul Aciu Alin, iar în timp ce acesta suna la salvare s-a decis instantaneu să fugă de la fața locului, fără a conștientiza că mai comite o nouă infracțiune și, fiind influențat de către prietenii săi, a decis să plece la tatăl său pentru a-i solicita acestuia ajutorul.

În concluzie, solicită reducerea pedepsei aplicate sau menținerea acesteia.

C U R T E A

Prin Rechizitoriul din data de_ al Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău, din Dosar nr.1006/P/2013, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului P. S. C. pentru comiterea infracțiunilor de ucidere din culpă, părăsirea locului accidentului fără încuviințarea organelor de poliție și conducere fără permis, prev. și ped. de art. 178 alin.2 C.p., art. 86 alin.1 și art.89 alin.1 din OUG 195/2002 rep. cu aplicarea art. 37 lit. b C.p., totul cu aplicarea art.33 lit. a C.p. Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Z. la data de_ sub nr._ .

În cuprinsul actului de sesizare a instanței s-a reținut, în esență, că inculpatul P. S. C. în data de_ în timp ce conducea autoturismul cu nr. de înmatriculare_ pe b-dul M. Viteazu din Mun. Z., fără a deține permis de conducere, a accidentat-o pe victima T. M. ică ce traversa regulamentar pe trecerea de pietoni, în urma accidentului victima a suferit leziuni traumatice ce au dus la decesul acesteia în data de_ . După producerea accidentului rutier, inculpatul a părăsit locul accidentului înainte de a sosi la fața locului organele de poliție.

Situația de fapt expusă în rechizitoriu a fost reținută pe baza următoarelor mijloace de probă: proces-verbal de cercetare la fața locului (f. 21-40), declarații martori (f. 62-70), declarațiile părților vătămate(fil.56-57), declarații învinuit (f. 41-47), fișa de cazier judiciar (fil.48), adresa Instituției Prefectului S. - S.P.C.R.P.C.I.V (f. 88), proces-verbal inspecție tehnică (f.90), raport de expertiză tehnică judiciară (f. 115), proces-verbal redare convorbiri.

În faza de judecată s-au constituit părți civile în cauză copiii victimei: T.

R. C., T. R. C. G. și T. R. B. (f. 227) cu suma de 350 000

euro fiecare cu titlu de daune morale, suma de 6523,95 lei reprezentând cheltuieli de înmormântare și 958 Euro cheltuieli de transport. Părțile civile și-au precizat acțiunea civilă (f. 369) în sensul că partea civilă T. R. C. solicită obligarea inculpatului alături de asigurător la plata sumei de 6523 lei reprezentând cheltuieli de înmormântare, iar partea civilă T. R. B. plata sumei de 958 Euro reprezentând cheltuieli de transport. Părțile civile au depus la dosarul cauzei înscrisuri în vederea dovedirii pretențiilor civile (f. 231-238, 314- 316).

S-au constituit părți civile în cauză și frații victimei: T. A., P. A., P.

V., P. F. fiecare cu suma de 200 000 lei dune morale și suma de 30

.000 lei cheltuieli de înmormântare solicitată de partea civilă P. F. (f. 239- 242). În dovedirea pretențiilor civile au fost depuse la dosarul cauzei înscrisuri (f. 305-309) și s-a solicitat audierea unui martor.

S-au constituit parte civilă în cauză și unitățile de furnizare de servicii medicale: S. J. de U. Z. cu suma de 4533.03 lei actualizată cu dobânda oficială BNR calculată de la data producerii accidentului până la data plății integrale (f. 224) și S. J. de A. S. cu suma de 471. 92 lei (f. 311).

La termenul de judecată din data de_, inculpatul, în prezența apărătorului ales a solicitat ca judecata să fie făcută potrivit prevederilor art.3201 Cod procedură penală, acesta declarând că recunoaște săvârșirea faptelor așa cum au fost reținute în actul de sesizare a instanței, nu dorește să

formuleze cereri privind administrarea de noi probe, solicită ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunoaște și le însușește, își menține declarațiile date în fața organelor de urmărire penală și nu dorește să dea o declarație detaliată asupra faptelor în fața instanței, aspecte consemnate în declarația de la fila 317. În baza cererii inculpatului, admisă de către instanță, cauza a fost judecată potrivit procedurii prevăzute la art.3201 Cod procedură penală, exclusiv pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

La dosarul cauzei a fost depus referatul de evaluare a inculpatului, întocmit de S. de Probațiune de pe lângă Tribunalul Sălaj (f. 219-223), de asemenea apărătorul inculpatului a depus la dosar înscrisuri de circumstanțiere: în copie fișa de școlarizare a inculpatului și certificatul de absolvire a cursurilor de pregătire pentru susținerea examenului în vederea obținerii permisului de conducere (f. 262-263) și declarații (f. 413-419).

Pentru dovedirea pretențiilor civile a fost audiat martorul Seres Alexandru Coloman (f. 410) propus de părțile civile T. A., P. A., P. V., P. F.

La termenul de judecată din data de_, după punerea în discuția părților, în temeiul art. 334 C.p.p., instanța a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatului prin înlăturarea reținerii stării de recidivă postexecutorie în ce privește infracțiunea de ucidere din culpă, astfel: din infracțiunile prev. de art. 178 alin.2 Cod penal, art. 86 alin.1 și art. 89 alin.1 din OUG 195/2002 rep, cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal, totul cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal în infracțiunile prevăzute de art. 178 alin.2 Cod penal, art. 86 alin.1 din OUG 195/2002 rep. cu aplicarea art. 37 alin.1 lit. b Cod penal și art. 89 alin.1din OUG 195/2002 rep,. cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. b Cod penal, totul cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.

Prin sentința penală nr. 303/_, pronunțată de Judecătoria Zalău în dosar nr._ , în temeiul art. 334 C.pr.pen. s-a schimbat încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatului P. S. C. din infracțiunile prev. de art. 178 alin.2 Cod penal, art. 86 alin.1 și art. 89 alin.1 din OUG 195/2002 rep,

cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal, totul cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal în infracțiunile prevăzute de art. 178 alin.2 Cod penal, art. 86 alin.1 din OUG 195/2002 rep. cu aplicarea art. 37 alin.1 lit. b Cod penal, art. 89 alin.1din OUG 195/2002 rep,. cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. b Cod penal, totul cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.

În baza art.178 alin.2 Cod penal cu aplicarea art. 3201 alin. 7 Cod procedură penală, a fost condamnat inculpatul P. S. C., fiul lui M. și M.
, născut la data de_, în localitatea Z., jud. S., domiciliat în municipiul
Z., str. T. V., nr.38, bl. Dalia, sc. A, ap.3, jud. S., CNP 1. cetățean român, studii gimnaziale, fără ocupație și loc de muncă, căsătorit, stagiul militar neîndeplinit, cu antecedente penale, la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare, pentru comiterea infracțiunii de ucidere din culpă.
În baza art.71 alin.1 Cod penal i s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit.a) teza a II-a și lit.b) C.pen. pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 86 alin1 din O.U.G.nr.195/2002 republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu aplicarea art. 37 alin.1 lit. b Cod penal și a prevederilor art.3201 alin.7 C.pr.pen. a fost condamnat inculpatul P. S. C. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere.
În baza art.71 alin.1 Cod penal, i s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit.a) teza a II-a și lit.b) Cod penal pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 89 alin1 din O.U.G.nr.195/2002 republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu aplicarea art. 37 alin.1 lit. b Cod penal și a prevederilor art.3201 alin.7 Cod procedură penală a fost condamnat inculpatul P. S. C. la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de părăsire a locului accidentului fără încuviințarea organelor de poliție.

În baza art.71 alin.1 Cod penal, i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit. a) teza a II-a și lit. b) Cod penal pe durata executării pedepsei principale.

În baza art.33 lit. a) Cod penal raportat la art.34 alin.1 lit.b) Cod penal, a fost contopește pedepsele stabilite prin prezenta sentință, aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani și 6 luni închisoare pe care o sporește cu 6 luni, în final inculpatul va executa pedeapsa de 3 ani închisoare cu privare de libertate.

În baza art.71 alin.1 Cod penal i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit.a) teza a II-a și lit.b) Cod penal pe durata executării pedepsei rezultante a închisorii, de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe și până la data executării sau considerarea ca executată a pedepsei rezultante a închisorii aplicate prin aceasta.

În baza art.350 alin.1 C.pr.pen. a fost menținută măsura arestării preventive a inculpatului P. S. C. .

În baza art.88 alin.1 Cod penal s-a dedus din durata pedepsei aplicate inculpatului P. S. C. durata reținerii și arestării preventive, de la data de_ la zi.

S-a constatat că SC E. R. A. R. SA are calitatea de asigurător de răspundere civilă în prezenta cauză.

S-a reținut culpa exclusivă a inculpatului în producerea accidentului rutier și decesul victimei T. M. ică-P. .

În baza art. 14 rap. la art.346 alin.1 Cod procedură penală, a art._ și 1392 cod civil și a art. 50 și 54 din Legea nr.136/1995, s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de părțile civile T. R. C. G., T. R. B. și T.

C. (copii victimei T. M. ică-P. ) și obligă pe inculpatul P. S. C., alături de asiguratorul de răspundere civilă SC E. R. A. R. SA, în limita plafonului legal, la plata către:
- partea civilă T. R. C. G. a sumei de 6523,95 lei cu titlu de despăgubiri materiale, reprezentând cheltuieli de înmormântare
- fiecare din părțile civile T. R. C. G., T. R. B. și T. R. C. a câte 40 000 lei, cu titlu de daune morale.
  În baza art. 14 rap. la art.346 alin.1 Cod procedură penală, a art._ și 1392 Cod civil și a art. 50 și 54 din Legea nr.136/1995, s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de părțile civile T. A., P. A., P. V., P. F.
  (frații victimei T. M. ică-P. ) și a fost obligat inculpatul P. S. C., alături de asiguratorul de răspundere civilă SC E. R. A. R. SA, în limita plafonului legal, la plata către fiecare din aceste părți civile a câte 25 000 lei cu titlu de daune morale.
  S-a respins ca neîntemeiate pretențiile civile cu titlu de despăgubiri materiale formulate de părțile civile T. R. B. și P. F. .
  În baza art. 14 rap. la art.346 alin.1 C.pr.pen., a art. 1349 și 1357 Cod civil și art. 313 din Legea nr.95/2006, cu modificările ulterioare, coroborat cu art.50 și art. 54 alin.1 din Legea nr.136/1995, s-a admis acțiunea civilă formulată de unitățile medicale S. J. de U. Z. și S. J. de A.
cu privire la contravaloarea serviciilor medicale acordate victimei T. M. ică

P. și a fost obligat inculpatul P. S. C., alături de asiguratorul de răspundere civilă SC E. R. A. R. SA, în limita plafonului legal, la plata sumei de 4533,03 lei actualizată cu dobânda legală de la data rămânerii definitive a hotărârii și până la data plății integrale, către partea civilă S. J. de U. Z. și a sumei de 471,92 lei către partea civilă S. J. de A.

S., cu titlu de despăgubiri materiale.

În baza art. 193 alin.1 și 2 C.pr.pen. coroborat cu art. 50 din Legea 136/1995 a fost obligat inculpatul P. S. C. alături de asigurătorul de răspundere civilă, în limita plafonului legal, la plata sumei de 1500 lei către părțile civile T. R. C. G., T. R. B. și T. R. C. și a sumei de 150 lei către părțile civile T. A., P. A., P. V., P. F., cu titlu de cheltuieli judiciare.

În baza art.191 alin.1 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul P. S.

la plata sumei de 3200 lei cheltuieli judiciare către stat (din care 160 lei contravaloarea buletin analiză toxicologică alcoolemie, 800 lei contravaloare raport expertiză tehnică auto, 1137 lei contravaloarea raport de constatare medico-legală).
Analizând materialul probator administrat în cauză pe parcursul urmăririi penale, instanța a reținut următoarea situație de fapt:
În data de_, in jurul orelor 23:15, inculpatul P. S. -C. conducea autoturismul marca Mercedes cu număr de înmatriculare_, proprietatea lui Bircina N. -A., din mun. Târgu Jiu, jud. Gorj, pe bulevardul M.Viteazu din mun. Z., din direcția centru înspre gară. La ora respectivă, era întuneric, carosabilul uscat, iluminatul stradal fiind funcțional, vizibilitatea fiind bună. Inculpatul era însoțit în autoturism de către martorul Aciu Alin-Paul. La trecerea pentru pietoni, marcată și semnalizată corespunzător cu indicator rutier și marcaj transversal, din zona Pieței Astralis, din cauza neatenției, inculpatul nu a acordat prioritate de trecere victimei T. M. ică-P., de 56 ani, care s-a angajat în traversarea străzii regulamentar și a acroșat-o cu partea din față dreapta a
autoturismului, oglinda retrovizoare, a preluat-o pe parbriz, după care, victima a căzut pe carosabil. Inculpatul a coborât din autoturism, împreună cu martorul care îl însoțea și s-a îndreptat către victimă pentru a vedea starea ei. Conform propriilor declarații, deși a fost somat de către martorul Aciu Alin-Paul să rămână la fața locului, inculpatul a urcat în autoturism și s-a îndepărtat, lăsând victima fără a-i acorda primele îngrijiri și fără a anunța producerea accidentului rutier. Ulterior, inculpatul a încercat să se sustragă urmăririi penale, încercând să părăsească teritoriul României fiind reținut în data de_, orele 22.15, de către Poliția de Frontieră din P.T.F. Borș, mai apoi fiind condus la Poliția mun. Z.
.
Potrivit declarației martorului Aciu Alin (f. 62) acesta se află în autoturismul condus de inculpat, pe locul din dreapta față, iar când autoturismul condus de inculpat se afla la aproximativ 20 m de trecerea de pietoni a văzut victima că s-a angajat în traversarea străzii pe trecerea de pietoni, l-a avertizat pe inculpat, dar acesta nu a frânat și nici nu a făcut vreo manevră de evitare a pietonului acroșându-l cu partea dreaptă față și preluându-l pe capotă, victima lovindu-se cu capul de parbriz.
În urma accidentului victima T. M. ică-P., a suferit leziuni traumatice, fiind transportat la S. J. Z., pentru acordarea de îngrijiri medicale, iar la data de 02 mai 2013, acesta a decedat.
Victimei i s-au recoltat probe biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei, în urma analizei acestora, conform buletinului de analiză, toxicologică alcoolemie, nr.540/IX/a/219 din data de_, s-a stabilit că victima a avut o alcoolemie de 2,55g/l alcool pur în sânge.
Inculpatul a declarat cu ocazia audierii că nu posedă permis de conducere, fapt stabilit ulterior prin adresa Instituției Prefectului S. - S.P.C.R.P.C.I.V nr. 35603 din data de_, prin care s-a comunicat organelor de poliție că inculpatul nu figurează în baza de date națională ca posesor de permis de conducere.
La data de_, autoturismul condus de către inculpat a fost supus unei verificări tehnice, împrejurare în care s-a constatat că acesta corespunde din punct de vedere tehnic.
În cauză s-a dispus - prin ordonanța I.P.J. S. din data de_ - efectuarea unei expertize tehnice auto, fiind numit expertul tehnic Pădurean Gregoriu, din cadrul Biroului de Expertize Judiciare de pe lângă Tribunalul Sălaj. Potrivit concluziilor raportului de expertiză tehnică auto s-a stabilit că :
- autoturismul condus de către inculpat circula cu viteza de 74 km/h în zona trecerii de pietoni, a surprins victima pe trecerea de pietoni lovind-o cu bara față, la aceasta se sparge grila față care este superioară ei,în gamba st. 1/3 respectiv gamba dreaptă l/3, rupându-i picioarele, oasele acestora (tibia și peroneul), preia victima pe capotă, aceasta este zgâriată, victima alunecă pe parbriz acesta se sparge, apoi o proiectează prin reducerea vitezei prin lateral dreapta pe îmbrăcămintea asfaltică a căii de rulare unde prin impact victima suferă o fractură de os zigomatic temporal stâng, unde au fost identificate pete de sânge.
- locul producerii impactului a fost pe trecerea de pietoni,
- viteza autoturismului condus de către inculpat în momentul premergător producerii accidentului a fost de 74 km/h.
- autoturismul implicat în accident corespundea din punct de vedere tehnic pentru a circula pe drumurile publice în momentul producerii accidentului.
- accidentul putea fi evitat de către inculpatul P. S. -C. .
  Potrivit raportului de constatare medico legală 545/III/87 din_ moartea victimei T. M. ică Puia a fost violentă s-a datorat leziunilor
  meningocerebrale cu fractură de boltă craniană iradiată la baza craniului complicată în evoluție cu bronhopneumonie, leziunile s-au putut produce în cadrul unui accident rutier în data de_, între accidentul rutier și decesul victimei există legătură directă de cauzalitate (f. 127-130).
  Autoturismul condus de inculpat implicat în accidentul rutier avea încheiată polița de asigurare de răspundere civilă auto seria RO/16 /H16/DV nr. 2002351877 încheiată cu asigurătorul SC E. R. A. R. SA, valabilă de la data de_ până la data de_ .
  În declarațiile sale din cursul urmăririi penale, inculpatul a recunoscut comiterea faptelor reținute în sarcina sa, arătând faptul că a plecat de la locul accidentului și mai apoi din localitatea Z., întrucât era foarte speriat de cele întâmplate. Inculpatul susține că a doua zi a revenit în Z. și-a luat câteva haine și a plecat în Oradea, iar de acolo a luat un taxi pentru a-l duce în B. apesta la tatăl său, pentru a-l ajuta cu bani în vederea despăgubirii victimei, urmând să se întoarcă în țară ulterior (f.42). În declarația dată în fața instanței de judecată inculpatul de asemenea declară că recunoaște starea de fapt reținută în rechizitoriu.
  Declarațiile de recunoaștere ale inculpatului, potrivit art. 69 C.p.p. se coroborează cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză, respectiv procesul-verbal de cercetare la fața locului, declarațiile martorilor Aciu Alin, Pirui Alexandra și P. M. Andrada, procesul verbal de redare convorbiri telefonice, raportul de expertiză tehnică auto și raportul de constatare medico legală . stare de fapt reținută și vinovăția inculpatului în comiterea faptelor este dovedită dincolo de orice îndoială de întreg probatoriul administrat în cauză.
  În drept,
  1. Fapta inculpatului P. S. C. care în data de_ în timp ce conducea autoturismul marca Mercedes cu nr. de înmatriculare_ pe drum public - B-dul M. Viteazu din mun. Z., nu a acordat prioritate de trecere victimei T. M. ică P. ce era angajat regulamentar în traversare pe trecerea de pietoni, acroșând victima cu autoturismul și producându-i astfel leziuni ce au dus la decesul acesteia la data de_, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culpă, prevăzută și pedepsită de art.178 alin.2 Cod penal.
    Inculpatul a săvârșit infracțiunea de ucidere din culpă în formă agravată, prevăzută și sancționată de alin.2 al art.178 Cod penal întrucât elementul material al infracțiunii constă în acțiunea inculpatului de a conduce un autoturism pe drumurile publice cu încălcarea dispozițiilor legale ce reglementează această activitate, între nerespectarea acestor dispoziții și urmarea produsă - accidentarea victimei și decesul acesteia, existând legătură directă de cauzalitate. Astfel inculpatul (pe lângă faptul că nu avea permis de conducere) nu a acordat prioritate de trecere victimei T. M. ică P., angajată în traversare în mod regulamentar pe trecerea de pietoni, legal semnalizată, în același timp conducea autoturismul în localitate în zona trecerii de pietoni cu 74 de km/h, încălcând astfel :
- prevederile art. 29 din OUG 195 /2002 rap. la art. 135 lit. h din HG 1391/2006 (Regulamentul de punere în aplicare a O.U.G. 195/2002 rep.) potrivit cărora conducătorul auto este obligat să respecte semnificația semnalizării rutiere, fiind obligat să acorde prioritate de trecere pietonului care traversează drumul public, prin loc special amenajat, marcat și semnalizat corespunzător, atunci când acesta se află pe sensul de mers al vehiculului
- prevederile art. 48 și 49 din OUG 195/2002 potrivit cărora conducătorul auto este obligat să respecte regimul legal de viteză care în localitate este de 50 km/h.
Sub aspectul laturii obiective, între acțiunea inculpatului de conducere a autovehiculului în mod imprudent prin încălcarea dispozițiilor legale privind circulația pe drumurile publice și urmarea imediată constând în atingerea adusă vieții victimei, există legătură de cauzalitate fapt atestat de probatoriul administrat, în special de raportul de constatare medico-legală.
Din analiza materialului probator și coroborarea mijloacelor de probă administrate pe parcursul urmăririi penale și pe parcursul cercetării judecătorești cu privire la forma și gradul de vinovăție, instanța a reținut că inculpatul a acționat cu vinovăție, fapta fiind săvârșită din culpă cu prevedere, în conformitate cu art.19 alin.1 pct.2 lit.b) Cod penal, deoarece a apreciat că inculpatul a prevăzut rezultatul faptei sale imprudente dar în mod neîntemeiat a crezut că nu se va produce. Astfel inculpatul a văzut semnalizată trecerea de pietoni și în mod cert a prevăzut faptul că oricând prin acel loc pot apărea persoane angajate în traversare și cu toate acestea nu s-a asigurat, a condus cu o viteză mult peste limita legală având reprezentarea faptului că astfel nu poate evita eventuale pericole ivite în trafic, mai mult deși a văzut victima pe trecere de la 20 m și a fost avertizat de pasagerul din dreapta, care i-a cerut să frâneze, nu a frânat și nu a efectuat manevre de evitare; având în vedere toate aceste împrejurări instanța apreciază că inculpatul a prevăzut că prin acțiunea sa imprudentă poate aduce atingere vieții și integrității participanților la trafic angajați în traversare dar într-un mod neîntemeiat și ușuratic a apreciat că acest lucru nu se va produce, în situația dată inculpatul putându-se baza doar pe hazard.
Așa cum rezultă din starea de fapt reținută de instanță din coroborarea probelor administrate în cauză, nu poate fi reținută vreo culpă în sarcina victimei atâta timp cât aceasta era angajată în traversare prin loc special amenajat și semnalizat, având față de inculpat, potrivit legislației rutiere, prioritate de trecere.
Mai mult așa cum rezultă din depoziția martorului Aciu Alin, inculpatul a avut posibilitatea de a vedea victima angajată în traversare pe trecerea de pietoni, de când era la aproximativ 20 m, nu este vorba de o pătrundere bruscă ce l-ar fi luat prin surprindere pe inculpat și nu ar fi avut nici o posibilitate de a efectua manevre de evitare. În condițiile date este lipsită de relevanță, sub aspectul culpei, starea de ebrietatea a victimei atâta timp cât victima a respectat regulile de circulație și nu a avut o conduită imprudentă de pătrundere bruscă pe partea carosabilă.
În consecință instanța a reținut culpa exclusivă a inculpatului P. S. C. în producerea accidentului rutier ce a avut ca urmare moartea victimei T. M. ică, cu relevanță în ce privește angajarea răspunderii civile a acestuia.
În actul de sesizare s-a reținut și față de infracțiunea de ucidere din culpă aplicabilitatea prev. art. 37 alin.1 lit. b C.p. privind starea de recidivă postexecutorie, dar față de împrejurarea că infracțiunea prev. de art. 178 alin.2
C.p. nu este o infracțiune comisă cu intenție, instanța constatând că nu sunt îndeplinite astfel toate condițiile prev. de art. 37 alin.1 lit. b C.p., după punerea în discuția părților, a dispus schimbarea încadrării juridice în sensul eliminării aplicării prev. art. 37 alin.1 lit. b C.p. în ce privește infracțiunea de ucidere din culpă.
1. Fapta inculpatului P. S. C. care la data de_ a condus autoturismul marca Mercedes cu nr. de înmatriculare_ pe drum public - B- dul M. Viteazu din mun. Z., fără a poseda permis de conducere, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără a poseda permis de conducere, prevăzută de art.86 alin.1 O.U.G.nr.195/2002 republicată cu aplic. art. 37 alin.1 lit. b Cod penal.
  Sub aspectul laturii obiective infracțiunea s-a realizat prin acțiunea de a conduce autoturismul pe un drum public în condițiile în care nu poseda permis de conducere. Urmarea imediată, ca element al laturii obiective, este prezumată de lege și constă în starea de pericol pentru siguranța traficului rutier generată de conduita inculpatului; starea de pericol pentru siguranța circulației rutiere este inerentă elementului material al infracțiunii și se produce în momentul în care punerea în mișcare și deplasarea autovehiculului dobândește semnificația unei "conduceri"; pe drumurile publice a acestuia, în acel moment are loc și consumarea infracțiunii.
  În ceea ce privește latura subiectivă, intenția inculpatului rezultă din împrejurarea că, deși știa că nu posedă permis de conducere și implicit nu deține abilitățile necesare activității de conducere pe drumurile publice a unui autoturism, a decis totuși să se urce la volanul autoturismului și să îl conducă pe drumuri publice. Inculpatul a acționat cu intenție indirectă, a prevăzut pericolul reprezentat de acțiunea s-a și, deși nu a urmărit, a acceptat producerea unui asemenea rezultat. Chiar dacă a urmat cursurile unei școli de șoferi, în lipsa unei verificări și promovării examenului, inculpatului nu i-a fost confirmat de către organele abilitate faptul că deține cunoștințele și abilitățile necesare desfășurării unei asemenea activități.
2. Fapta inculpatului P. S. C. care la data de_, după ce a produs un accident rutier în timp ce conducea autoturismul cu număr de înmatriculare_ pe drumurile publice, accident produs ca urmare a săvârșirii infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană ce nu posedă permis de conducere și în același timp soldat cu vătămarea integrității corporale a victimei T. M. ică P., a părăsit locul accidentului fără încuviințarea organelor de poliție, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de părăsire a locului accidentului prev. de art. 89 alin.1 din OUG 195/2002 republicată cu aplicarea art. 37 alin.1 lit. b Cod penal.

Sub aspectul elementului obiectiv, infracțiunea a fost comisă prin acțiunea inculpatului de a pleca de la locul accidentului fără a aștepta sosirea organelor de poliție, în momentul plecării s-a consumat infracțiunea, producându-se urmarea prevăzută de textul de lege, o stare de pericol pentru siguranța traficul rutier și înfăptuirea justiție prin angajarea răspunderii persoanelor ce încalcă normele legale din domeniu. Inculpatul a acționat cu intenție directă, a avut reprezentarea faptului că prin fapta sa de a conduce fără permis soldată cu vătămarea corporală a victimei a comis două infracțiuni distincte și că are obligația de a aștepta la fața locului organele de poliție, dar în mod voit a încălcat această obligație legală, în scopul de a se sustrage de la răspunderea penală.

Potrivit fișei de cazier judiciar a inculpatului (f.48), acesta este cunoscut cu antecedente penale, anterior a suferit 6 condamnări la pedeapsa închisorii pentru comiterea de infracțiuni intenționate, dintre care 3 condamnări pentru infracțiuni comise ca major; din executarea ultimei pedepse aplicate (1 an închisoare cu privare de libertate prin sentința penală 77/_ definitivă prin Decizia penală 1078/R/_ a Curții de Apel C., pentru comiterea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autoturism fără a poseda permis de conducere prev. de art. 86 alin.1 din OUG 195/2002) inculpatul a fost liberat condiționat la data de_ cu un rest de 93 zile, la data comiterii faptelor ce fac obiectul prezentei cauze pedeapsa era considerată executată, fără a fi împlinit însă termenul de reabilitare. Infracțiunile prev. de art. 86 alin.1 și art. 89 alin.1 din OUG 195/2002 reținute în sarcina inculpatului în prezenta cauză, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de1 an, au fost comise cu intenție, după executare pedepselor cu închisoarea aplicate anterior, dar înainte de împlinirea termenului de reabilitare, în consecință aceste două infracțiuni au fost săvârșite

în stare de recidivă postexecutorie, fiind întrunite condițiile prev. de art. 37 alin.1 lit. b C.p.

Cele trei infracțiuni reținute în sarcina inculpatului în prezenta cauză au fost săvârșite de inculpat în concurs real potrivit art. 33 lit. a C.p. fiind comise de acesta prin acțiuni distincte, înainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele.

Reținând vinovăția inculpatului P. S. C. și constatând îndeplinite condițiile prev. de art. 345 alin.2 C.p.p. instanța a dispus condamnarea acestuia pentru săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina sa prev. de art.178 alin.2 Cod penal, art. 86 alin.1 din OUG 195/2002 cu aplic. art.37 alin.1 lit. b C.p. și art. 89 alin.1 din OUG 195/2002 cu aplic. art. 37 alin.1 lit. b C.p.

La individualizarea pedepselor, în conformitate cu prevederile art.72 Cod penal, instanța a avut în vedere gradul de pericol social concret al faptelor săvârșite, apreciat în baza art.181 alin.2 Cod penal, persoana și conduita inculpatului, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală și

limitele de pedeapsă stabilite de lege.

Raportat la aceste criterii, în privința gradului de pericol social concret al faptei, având în vedere forma de vinovăție reținută anterior, faptul că inculpatul a condus autoturismul fără a poseda permis de conducere și a nesocotit mai multe reguli privind siguranța circulației pe drumurile publice, urmările grave ale faptei

- decesul unei persoane, atitudinea inculpatului imediată producerii faptei de neglijare a victimei și încercare de a se sustrage de la răspundere, dar și perseverența inculpatului în comiterea de infracțiuni, inclusiv infracțiuni la regimul circulației rutiere, instanța a apreciat că fapta prezintă un grad ridicat de pericol social.

Totodată, instanța a avut în vedere circumstanțele personale privitoare la persoana și conduita inculpatului, reținând că inculpatul este în vârstă de 26 ani, este căsătorit, are un copil minor în vârstă de 2 ani, nu are un loc stabil de muncă. În ce privește conduita anterioară a inculpatului instanța reține că acesta nu este la prima confruntare cu legea penală, a suferit 6 condamnări la pedeapsa închisorii executate cu privare de libertate, acesta săvârșind infracțiuni încă din timpul minorității, iar pentru conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul fără a poseda permis de conducere a fost condamnat de două ori,ultima dată în anul 2011, iar la un an după eliberarea din executarea pedepsei pentru această infracțiune, a comis o infracțiune similară ce face obiectul prezentei cauze. Pe parcursul procesului penal a avut o atitudine oscilantă, inițial a încercat să se sustragă de la răspunderea penală prin fuga de la locul accidentului și ulterior încercarea de a părăsi țara, moment în care a fost reținut de organele judiciare, în declarațiile date în cursul urmării penale a recunoscut doar parțial faptele susținând că pietonul i-a ieșit brusc în fața mașinii. Potrivit referatului de evaluare întocmit de S. de Probațiune de pe lângă Tribunalul Sălaj, inculpatul provine dintr-o familie dezorganizată, fiind marcat de lipsa afecțiunii părintești și lipsurile financiare, context în care a debutat infracțional timpuriu, în prezent beneficiază de sprijin moral și afectiv din partea familiei și are un anturaj cu influențe pozitive, totuși menținerea reminiscențelor cognitive structurate antisocial conduc la ușurința cu care apelează la eludarea legii și la tendința de a invoca scuze, de a-și minimiza vinovăția; perspectivele de reintegrare socială ale inculpatului sunt periclitate chiar dacă declarativ acesta este motivat să se schimbe și beneficiază de susținerea familiei.

La stabilirea pedepselor aplicate inculpatului instanța a dat eficiență dispozițiilor art.320/1 alin.7 Cod de procedură penală prin reducerea cu o treime a limitelor pedepsei închisorii prevăzute de lege. De asemenea la stabilirea

pedepselor pentru infracțiunile prev. de art. 86 alin.1 și 89 alin.1 din OUG 195

/2002 instanța a avut în vedere și prevederile art. 39 alin.4 C.p. privind regimul sancționator în cazul recidivei postexecutorii, fără a aprecia necesară aplicarea unui spor peste maximul special.

Față de circumstanțele reale și personale ale cauzei reținute anterior, având în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de textele de lege incriminatoare, prev. art. 3201 alin.7 C.p.p. și ale art. 39 alin.4 C.p. instanța a apreciat că aplicarea unor pedepse de: 2 ani și 6 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de ucidere din culpă, 2 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără a poseda permis de conducere și 2 ani și 6 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de părăsire a locului accidentului fără încuviințarea organelor de poliție, va fi de natură să asigure realizarea scopurilor prevăzute de art.52 Cod penal, fiind deopotrivă un mijloc de constrângere, dar și un mijloc de reeducare și de prevenție eficient.

În baza art.33 lit. a și b Cod penal raportat la art.34 lit. b Cod penal instanța a contopit pedepsele stabilite prin prezenta sentință, i-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani și 6 luni închisoare sporita cu 6 luni, în final inculpatul urmând a executa pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare.

Cât privește aplicarea pedepsei accesorii, în baza art.71 Cod penal, instanța i-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit.a) teza a-II-a Cod penal și lit.b) Cod penal, de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei aplicate prin aceasta. Instanța reține că natura faptei săvârșite, reflectând o atitudine de sfidare de către inculpat a unor valori sociale importante, relevă existența unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală prevăzute de art.64 lit.a) teza a II-a și b). Prin urmare, dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice sau de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat va fi interzis inculpatului pe durata executării pedepsei. În ceea ce privește dreptul de a alege, având în vedere cauza Hirst c. Marii Britanii, prin care Curtea Europeană a statuat că interzicerea automată a dreptului de a participa la alegeri, aplicabilă tuturor deținuților condamnați la executarea unei pedepse cu închisoarea, deși urmărește un scop legitim, nu respectă principiul proporționalității, reprezentând, astfel, o încălcare a art. 3 Protocolul 1 din Convenție, instanța apreciază că, în raport de natura infracțiunilor săvârșite de inculpat, acesta nu este nedemn să exercite dreptul de a alege, motiv pentru care nu îi va interzice exercițiul acestui drept. Având în vedere faptul că infracțiunea comisă este absolut independentă de aspectele referitoare la exercitarea funcției și profesiei sau legate de exercitarea autorității părintești, instanța apreciază că nu se impune interzicerea inculpatului a drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1 lit. c), d) și e) Cod penal. Instanța a avut în vedere la stabilirea pedepselor accesorii decizia nr.74/2007 a Înaltei Curți de C. și Justiție dată în recurs în

interesul legii, care a statuat că interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit. a) teza I-lit. c) nu se va face automat și va fi supusă aprecierii instanței, în funcție de criteriile prevăzute de art.71 alin.3 Cod penal.

În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, în contextul probelor administrate, având în vedere persoana inculpatului și concluziile referatului de evaluare, dar și raportat la antecedentele penale ale inculpatului și prev. art. 81 alin.1 lit. b C.p. și 861 alin.1 lit. b C.p., pedeapsa rezultantă de 3 ani stabilită va fi executată cu privare de libertate, în regim de detenție.

Prin ordonanța organelor de cercetare din data de_, s-a dispus reținerea învinuitului pop S. C. pe o durată de 24 de ore, de la data de _

, ordonanța a fost infirmată la data de_ ora 15.30 iar inculpatul pus în libertate, prin încheierea 26/A din data de_ a Judecătoriei Z. s-a dispus

arestarea preventivă a inculpatului pe o durată de 29 zile, de la data de_ până la data de_, măsura arestării preventive fiind menținută de instanță pe durata judecății.

Față de gradul de pericol social abstract și concret al faptelor comise, dar și față de circumstanțele personale ale inculpatului, așa cum au fost reținute anterior, în special perseverența infracțională crescută, recidivarea acestuia în comiterea acelorași infracțiuni la scurt timp după eliberarea din detenție, încercarea de a se sustrage de la procesul penal și răspunderea penală, instanța a apreciat că punerea în libertate a inculpatului prezintă în continuare pericol concret pentru ordinea publică și că se mențin temeiurile avute în vedere la momentul luării măsurii arestării preventive. Perioada de arest preventiv se încadrează în noțiunea de termen rezonabil așa cum este acesta definit de practica instanțelor interne și jurisprudența CEDO, nefiind în măsură a înlătura sau diminua aceste temeiuri. Au fost menținute temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive prev. de art. 148 alin. 1 lit. a) și f) C.p.p, subzistând în continuare pericolul ca inculpatul să se sustragă de la judecată și de la executare pedepsei, iar lăsarea sa în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică în condițiile în care așa cum rezultă și din concluziile referatului de evaluare inculpatul încalcă cu ușurință normele de conviețuire socială, își minimizează vinovăția și nu prezintă empatie față de victimele faptelor sale. Pe aceste considerente, în baza art. 350 alin.1 C.pr.pen. instanța a menținut măsura arestării preventive a inculpatului P. S. C. .

În baza art. 88 alin.1 Cod penal instanța a dedus din pedeapsa rezultantă a închisorii aplicată inculpatului prin prezenta sentință penală durata reținerii și a arestării preventive de la data de_ la zi.

Sub aspectul laturii civile, instanța a reținut că s-au constituit părți civile în cauză :

- copiii victimei T. M. ică: T. R. C., T. R. C. G. și T.

R. B. (f. 227) cu suma de 350 000 euro fiecare cu titlu de daune morale, iar T.

R. C. și cu suma de 6523,95 lei reprezentând cheltuieli de înmormântare și

R. B. cu suma de 958 Euro cheltuieli de transport.
- frații victimei T. M. ică - T. A., P. A., P. V., P. F. fiecare cu suma de 200 000 lei dune morale, iar partea civilă P. F. și cu suma de 30 .000 lei cheltuieli de înmormântare (f. 239-242).
- unitățile medicale - S. J. de U. Z., cu suma de 4533.03 lei actualizată cu dobânda oficială BNR calculată de la data producerii accidentului până la data plății integrale (f. 224) și S. J. de A. S. cu suma de 471. 92 lei (f. 311).

Potrivit prev. art. 1357 Cod civil cel ce cauzează altuia un prejudiciu printr- o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție este obligat să îl repare. În caz de deces al unei persoane, potrivit prev. art. 1391 alin.2 cod civil instanța a putut să acorde despăgubiri ascendenților,descendenților fraților, surorilor pentru durerea încercată prin moartea victimei, iar potrivit prev. art. 1392 Cod civil cel care a făcut cheltuieli pentru înmormântarea victimei are dreptul la înapoierea lor de la cel care răspunde pentru fapta ce a prilejuit aceste cheltuieli

Așa cum s-a reținut anterior prin fapta ilicită a inculpatului - infracțiunea de ucidere din culpă, săvârșită cu vinovăția exclusivă a inculpatului sub forma culpei, s-a produs decesul victimei T. M. ică P. fiind întrunite condițiile răspunderii civile delictuale a inculpatului pentru prejudiciul moral produs rudelor victimei și pentru cheltuielile de înmormântare.

Instanța a reținut că unul dintre principiile fundamentale de drept este cel al reparării integrale a prejudiciului suferit, acest lucru presupunând înlăturarea tuturor consecințelor dăunătoare ale unui fapt ilicit și culpabil, fie ele

patrimoniale sau nepatrimoniale, în scopul repunerii, pe cât posibil, în situația anterioară a persoanelor prejudiciate. Criteriul echității exprimă cerința ca indemnizația să reprezinte o justă și integrală dezdăunare a părții vătămate. În temeiul Convenției Europene a Drepturilor Omului, acest criteriu se traduce prin necesitatea ca partea vătămată să primească o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral diferit, cuantumul despăgubirilor să fie astfel stabilit încât să aibă efecte compensatorii și in același timp să nu constituie venituri nejustificate. În ce privește pe părțile civile T. R. C., T. R. C. G. și T.

R. B. potrivit înscrisurilor depuse la filele 83-85 este dovedită legătura de rudenie a acestora cu victima T. M. ică P., părțile civile fiind descendenții victimei.

În ce privește prejudiciul moral invocat de aceste părți civile, instanța a apreciat că prin pierderea neașteptată a tatălui lor, părțile civile au încercat o suferință psihică deosebit de puternică. Legătura afectivă între copil și părinte este de netăgăduit și este puternică pe tot parcursul vieții chiar dacă nu se manifestă cu aceeași intensitate la diferite momente ale vieții. La stabilirea prejudiciul moral instanța a avut în vedere vârsta victimei - 56 ani și a copiilor acesteia - între 26 ani și 33 ani, prin fapta inculpatului părțile civile au rămas fără un părinte de la o vârstă tânără. S-a avut în vedere însă și faptul că părțile civile nu locuiau împreună cu victima și nu se aflau în îngrijirea acesteia, copii fiind majori, iar relațiile copiilor cu tatăl lor au slăbit în intensitate în ultimii ani ca urmare a divorțului intervenit între părinți, copii rămânând în grija mamei. Legătura între copii și tatăl lor nu a fost însă întreruptă total, potrivit declarațiilor martorului Sereș Alexandru victima luând parte la evenimente importante din viața copiilor (de ex. vizita în Suedia la fiul acestuia T. R. ).

Raportat la toate considerentele de mai sus, instanța a apreciat că pretențiile copiilor victimei - părțile civile T. R. C., T. R. C. G. și

T. R. B. depășesc însă cuantumul sumei care prin prisma elementelor arătate mai sus ar fi în măsură să compenseze prejudiciului moral efectiv suferit, tinzându-se la obținerea unor beneficii necuvenite pe seama acestui accident, considerând că suma de 40.000 lei pentru fiecare copil reprezintă o indemnizație compensatorie de natură să atenueze suferințele părților civile.

În ce privește pretențiile părții civile T. R. C. G. în sumă de 6523,95 lei reprezentând cheltuieli de înmormântare, având în vedere înscrisurile justificative depuse la filele 231-238 (reprezentând chitanțe pentru achitare produse de panificație, taxă de îmbălsămare, îmbrăcăminte, contravaloare cruce și sicriu, masă de înmormântare, carburant) instanța a constatat că partea civilă

T. R. C. a suportat cheltuielile de înmormântare ale victimei, iar suma solicitată cu titlu de cheltuieli de înmormântare este pe deplin justificată.

Față de pretențiile părții civile T. R. B. privind obligarea inculpatului la plata cheltuielilor de transport suportate de acesta pentru a putea participa la înmormântarea părintelui său, instanța a apreciat că, așa cum s-a reținut anterior, potrivit prev. art. 1390, 1391 și 1392 Cod civil, în caz de deces angajarea răspunderii civile delictuale este limitată de lege la acoperirea prejudiciului cauzat persoanei îndreptățită la întreținere din partea celui decedat, acoperirea prejudiciului moral suferit și a cheltuielilor de înmormântare a victimei. Prejudiciul invocat de partea civilă nu se încadrează în cazurile prevăzute de lege și nici nu pot fi asimilate cheltuielilor de înmormântare, în această categorie fiind incluse doar cheltuielile efectiv necesare pentru înmormântare, inclusiv ritualuri creștinești, nu și cheltuielile făcute de o persoană pentru a participa la înmormântare. În consecință aceste pretenții ale părții civile T. R. B. au fost apreciate de instanță ca neîntemeiate.

Părțile civile T. A., P. A., P. V., P. F. prin înscrisurile de stare civilă depuse la dosarul cauzei (f. 245-_ 90-299) au făcut dovada legăturii de rudenie a acestora cu victima - frate, respectiv surori ale victimei T.

M. ică P. . Potrivit declarațiilor martorului Sereș Alexandru (f. 410) victima se afla în relații apropiate cu fratele și surorile acestuia, mai ales după divorțul victimei când acesta își vizita frații, mai ales pe fratele T. A. și pe surorile ce locuiesc în Z. - P. F. și P. A., era găzduit și ajutat de aceștia. Având în vedere acestea, prin decesul victimei T. M. ică P. a fost produsă în mod cert o suferință psihică fraților acestuia. La cuantificarea prejudiciului moral însă instanța re în vedere faptul că atât victima cât și frații acesteia aveau vârste de peste 50 ani, în mod cert aceștia au propriile familii, copii și nepoți, iar atenția și afecțiunea este în mod firesc canalizată cu prioritate către aceștia ceea ce duce la o reducere în intensitate a legăturilor afective între frați, mai mult așa cum rezultă din declarațiile martorului propus victima nu reprezenta un sprijin moral, afectiv sau financiar pentru frații acesteia, ci, din contră, relația era inversă. Având în vedere toate aceste considerente, instanța a apreciat că o dezdăunare în cuantum de 25 000 lei pentru fiecare din aceste părți civile este în măsură să constituie o compensare suficientă și echitabilă pentru prejudiciul moral încercat, daunele morale solicitate în cuantum de 200 000 lei fiind apreciate de instanță mult prea mari și tinzând să ducă la obținerea de beneficii necuvenite de pe urma unui eveniment nefericit.

Partea vătămată P. F. a formulat în cauză și pretenții civile în cuantum de 2236,4 lei cu titlu de cheltuieli materiale de înmormântare, transport, ritualuri creștinești și pomeniri. Inițial partea civilă a solicitat cheltuieli de înmormântare în cuantum de 30 000 lei, ulterior și-a precizat cererea la suma de 2236.4 lei (f. 305) și în justificarea pretențiilor civile a depus la dosarul cauzei factura și bon fiscal din data de_ privind achiziționarea a 27 coroane și un aranjament floral în valoare de 850 lei (f. 306), bonuri fiscale din data de_ privind cumpărarea de pâine în valoare de 34 lei, un pui în valoare de 11.90 lei (

308) și produse de îmbrăcăminte în valoare de 20 lei ( f. 309) precum și un bilet de transport în valoare de 20 lei. Instanța a constatat că potrivit înscrisurilor justificative depuse la dosarul cauzei de partea civilă T. R. C., cheltuielile de înmormântare a victimei au fost suportate de această parte civilă. Pe de altă parte înscrisurile justificative depuse la dosar de partea civilă P. F. - pentru suma totală de 936,40 lei - nu acoperă decât în mică parte suma solicitată de aceasta, iar raportat la natura bunurilor cumpărate și cantitățile achiziționate (27 coroane) instanța a apreciat că nu este făcută dovada deplină a faptului că aceste cheltuieli au fost făcute efectiv pentru înmormântarea victimei sau ritualurile creștinești. Mai mult așa cum s-a arătat anterior cheltuielile de înmormântare nu presupun cheltuielile făcute pentru participarea altor persoane la înmormântare (ex. cheltuieli de transport). Având în vedere toate aceste argumente, instanța a respins în totalitate ca neîntemeiate pretențiile părții civile

P. F. formulate cu titlu de cheltuieli de înmormântare.

În ce privește constituirile de parte civilă în cauză formulate de unitățile medicale S. J. de U. Z. și S. J. de A. S., instanța a onstatat că: potrivit fișei de urgență prespitalicească nr. 8203/_ (f. 312) S.

J. de A. S. a intervenit și a transportat pe victima T. M. ică la spital, iar pretențiile formulate în cauză reprezintă cheltuieli de transport - suma de

11.92 lei și contravaloare servicii medicale - suma de 460 lei; potrivit raportului de constatare medico-legală (f. 127) victima T. M. ică P. a fost internată la S. de U. Z. de la data de_ 3 până la data decesului_, în această perioadă potrivit decontului de cheltuieli depus la dosarul cauzei (f. 378-383) cheltuielile pentru îngrijirile medicale acordate pacientului T. M. ică au fost de

4533 lei. Având în vedere înscrisurile justificative depuse la dosarul cauzei și prevederile art. 313 din Legea 95/2006 instanța a apreciat ca întemeiate pretențiile civile ale unităților medicale S. J. de U. Z. și S. J. de A. S. .

Instanța a constatat că la data producerii accidentului -_ autoturismul marca Mercedes Benz cu număr de înmatriculare_, proprietatea numitului Bircina N. A., condus de inculpat avea încheiată polița de asigurare de răspundere civilă auto seria RO/16 /H16/DV nr. 2002351877 încheiată cu asigurătorul SC E. R. A. R. SA, valabilă de la data de_ până la data de_ .

Prevederile art.49 coroborate cu art.50 și 54 din Legea nr.136/1995 dispun că asigurătorul acordă despăgubiri, în baza contractului de asigurare, pentru prejudiciile de care asigurații răspund față de terțele persoane păgubite prin accidente de autovehicule. Despăgubirile se acordă pentru sumele pe care asiguratul este obligat să le plătească cu titlu de dezdăunare și cheltuieli de judecată persoanelor păgubite prin vătămare corporală sau deces. De asemenea, potrivit art.44 din același act normativ, asigurătorul plătește despăgubirea nemijlocit celui păgubit, în măsura în care acesta nu a fost despăgubit de asigurat. Potrivit art. 51 alin.1 din Legea 136/1995 despăgubirile, astfel cum sunt prevăzute la art. 49 și 50, se acorda și în cazul în care cel care conducea vehiculul, răspunzător de producerea accidentului, este o alta persoana decât asiguratul.

Prin urmare, în baza art. 14 rap. la art.346 alin.1 Cod procedură penală, a art._ și 1392 Cod civil și a art. 50 și 54 din Legea nr.136/1995, a admis în parte acțiunea civilă formulată de părțile civile T. R. C. G., T.

R. B. și T. R. C. (copii victimei T. M. ică-P. ) și a obligat inculpatul

P. S. C., alături de asiguratorul de răspundere civilă SC E. R. A.

R. SA, în limita plafonului legal, la plata către partea civilă T. R. C.

G. a sumei de 6523,95 lei cu titlu de despăgubiri materiale, reprezentând cheltuieli de înmormântare, la plata către fiecare din părțile civile T. R. C.

G., T. R. B. și T. R. C. a câte 40 000 lei, cu titlu de daune morale. De asemenea a admis în parte acțiunea civilă formulată de părțile civile

T. A., P. A., P. V., P. F. (frații victimei T. M. ică-P. ) și a obligat inculpatul P. S. C., alături de asiguratorul de răspundere civilă SC

E. R. A. R. SA, în limita plafonului legal, la plata către fiecare din aceste părți civile a câte 25 000 lei cu titlu de daune morale. Au fost respinse ca neîntemeiate pretențiile civile, cu titlu de despăgubiri materiale, formulate de părțile civile T. R. B. și P. F. .

În baza art. 14 rap. la art.346 alin.1 C.pr.pen., a art. 1349 și 1357 Cod civil și art. 313 din Legea nr.95/2006, cu modificările ulterioare, coroborat cu art.50 și art. 54 alin.1 din Legea nr.136/1995, a admis acțiunea civilă formulată de unitățile medicale S. J. de U. Z. și S. J. de A. S. cu privire la contravaloarea serviciilor medicale acordate victimei T. M. ică P. și a obligat inculpatul P. S. C., alături de asiguratorul de răspundere civilă SC

E. R. A. R. SA, în limita plafonului legal, la plata sumei de 4533,03 lei actualizată cu dobânda legală de la data rămânerii definitive a hotărârii și până la data plății integrale, către partea civilă S. J. de U.

Z. și a sumei de 471,92 lei către partea civilă S. J. de A. S., cu titlu de despăgubiri materiale.

Părțile civile T. R. C. G., T. R. B. și T. R. C. au solicitat obligarea inculpatului la plata cheltuielilor de judecată făcute de aceștia în cuantum de 2000 reprezentând onorariul apărătorului ales al acestora av. Szeker M., cheltuieli justificate cu chitanța nr. 709/_ .

Părțile civile T. A., P. A., P. V., P. F. au solicitat de asemenea obligarea inculpatului la plata cheltuielilor de judecată reprezentând contravaloarea deplasării apărătorului ales av. Bumb Mioara la termenele de judecată din loc. C. N. depunând înscrisuri justificative la filele 422-424. La stabilirea cuantumului cheltuielilor de deplasare instanța are în vedere că apărătorul a fost prezent la trei termene de judecată, distanța dintre loc. C. N. și loc. Z. este de 80 km, rezultând un cost mediu de 70 lei pentru o deplasare dus întors (un consum mediu de 7,5 l /100km ).

Având în vedere înscrisurile justificative depuse de părțile civile și împrejurarea că acțiunea civilă formulată de aceste părți civile a fost admisă doar în parte, în baza art. 193 alin.1 și 2 Cod procedură penală coroborat cu art. 50 din Legea 136/1995 va obliga pe inculpatul P. S. C. alături de asigurătorul de răspundere civilă, în limita plafonului legal, la plata parțială a cheltuielilor de judecată respectiv suma de 1500 lei către părțile civile T. R. C. G., T.

R. B. și T. R. C. și suma de 150 lei către părțile civile T. A., P. A.

, P. V., P. F., cu titlu de cheltuieli de judecată.

Instanța a constatat că asistența juridică a inculpatului a fost asigurată atât în faza de urmărire penală cât și în faza de judecată de către apărător ales av. Crihan T. ( f. 51, 261).

În baza art.191 alin.1 Cod procedură penală, instanța a obligat inculpatul la plata sumei totale de 3200 lei cheltuieli judiciare către stat, ținând cont la stabilirea cuantumului cheltuielilor judiciare și de cheltuielile efectuate în faza de urmărire penală cu administrarea probelor - 160 lei contravaloarea buletin analiză toxicologică alcoolemie, 800 lei contravaloare raport expertiză tehnică auto, 1137 lei contravaloarea raport de constatare medico-legală.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs inculpatul P. S. C., părțile civile T. R. C., T. R. C., T. R. B., T. A., P. A., P. V., P.

F. si Parchetul de pe lângă Judecătoria Zalău.

În susținerea motivelor de recurs Parchetul a solicitat casarea sentinței penale atacate și rejudecând cauza să se dispună majorarea cuantumului pedepselor stabilite pentru infracțiunile reținute în sarcina inculpatului, apreciind că instanța de fond nu a avut în vedere la individualizarea pedepselor gradul de pericol social concret al faptelor săvârșite, persoana și conduita inculpatului, precum și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Solicită să se aibă în vedere că inculpatul a condus autoturismul fără a poseda permis de conducere și a nesocotit regulile privind siguranța traficului rutier, iar după comiterea faptei a părăsit locul faptei și nu a acordat primul ajutor victimei încercând să se sustragă urmăririi penale.

Părțile civile T. R. C., T. R. C. G. Și T. R. B., în susținerea motivelor de recurs au solicitat majorarea pedepsei aplicate, apreciind că pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare aplicată inculpatului este prea blândă raportat la gradul de pericol concret al faptelor comise. De asemenea, părțile civile au solicitat și majorarea cuantumului daunelor morale acordate de instanța de fond.

Părțile civile T. A., P. A., P. V. și P. F., în susținerea motivelor de recurs au solicitat majorarea cuantumului daunelor morale acordate de instanța de fond, acordarea sumei de 2.236,4 lei cu titlu de despăgubiri materiale pentru partea civilă P. F. și obligarea asiguratorului la plata sumei de 272,62 lei reprezentând cheltuieli de deplasare a mandatarei părților civile la Judecătoria Zalău la trei termen de judecată.

Inculpatul P. S. C. în susținerea motivelor sale de recurs a solicitat reducerea cuantumului pedepsei aplicate ca efect al reținerii circumstanțelor atenuante prevăzute de dispozițiile art. 74 lit. c C.pen. și art. 74 alin. 2 C.pen.

Recursurile declarate în cauză sunt nefondate pentru următoarele considerente:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău din_ s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpatului P. S. C. pentru comiterea infracțiunilor de ucidere din culpă, părăsirea locului accidentului fără încuviințarea organelor de poliție și conducere fără permis, fapte prevăzute de dispozițiile art. 178 alin. 2 C.pen., art. 86 alin. 1 și art. 89 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002, cu aplicarea dispozițiilor art. 33 lit. a și art. 37 lit. b C.pen.

Sub aspectul stării de fapt s-a reținut că în data de_ în timp ce conducea autoturismul cu nr. de înmatriculare_ pe B-dul M. Viteazu din municipiul Z., fără a deține permis de conducere, inculpatul a accidentat-o pe victima T. M. ica ce traversa regulamentar pe trecerea de pietoni, astfel că în urma accidentului victima a suferit leziuni traumatice ce au condus la decesul acesteia. După producerea accidentului rutier inculpatul a părăsit locul accidentului înainte de sosirea organelor de poliție.

În ședința publică din_, prezent în fața instanței de judecată, inculpatul a solicitat ca judecata să aibă loc pe baza probelor administrate în faza de urmăririi penale în conformitate cu dispozițiile art. 320¹C.pr.pen. Ca atare, instanța de fond a procedat la reținerea vinovăției inculpatului sub aspectul săvârșirii infracțiunilor pentru care acesta a fost trimis în judecată și a procedat la individualizarea judiciară a pedepselor în conformitate cu criteriile prevăzute de dispozițiile art. 72 C.pen.

Criticile formulate în recursul declarat de Parchet, precum și în recursurile declarate de inculpat și de părțile civile T. R. C., T. R. C. G. Și

T. R. B., critici ce vizează cuantumul pedepsei aplicate inculpatului, sunt neîntemeiate. Astfel instanța de fond a avut în vedere în mod corect atât limitele de pedeapsa reduse ca urmare a aplicării dispozițiilor art. 320¹C.pr.pen., cât și criteriile generale de individualizare prevăzute de dispozițiile art. 72 C.pen.

S-a reținut că inculpatul a condus autoturismul fără a poseda permis de conducere și prin nesocotirea mai multor reguli privind siguranța circulației pe drumurile publice, că prin fapta comisă s-au produs urmări deosebit de grave constând în decesul unei persoane, iar ulterior inculpatul a încercat să se sustragă de la răspunderea penală. S-a avut în vedere și perseverența infracțională a inculpatului, dar și împrejurarea că acesta este în vârstă de 26 de ani, este căsătorit și are un copil minor în vârstă de 2 ani.

Prin prisma tuturor aspectelor reținute de instanța de fond pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului, aceea de 3 ani închisoare cu executare în regim de detenție, va fi de natură să asigure reeducarea acestuia, astfel că toate criticile formulate în recursurile inculpatului, al părților civile și al Parchetului nu subzistă.

Sunt neîntemeiate de asemenea, și criticile formulate de părțile civile, critici ce vizează soluționarea laturii civile a cauzei.

Astfel, părțile civile T. R. C., T. R. C. G. și T. R. B. au criticat hotărârea instanței de fond sub aspectul cuantumului daunelor morale la plata căruia a fost obligat inculpatul.

S-a reținut în mod corect de către instanța de fond că dată fiind legătura de rudenie cu victima T. M. ica, acestea au suferit neîndoielnic un prejudiciu moral prin pierderea neașteptată a tatălui lor. La cuantificarea daunelor morale instanța a avut în vedere în mod corect împrejurarea că cei trei copii ai victimei

au vârste cuprinse între 26 și 33 de ani, că nu locuiau împreună cu victima și nu se aflau în îngrijirea acesteia, apreciind că suma de 40.000 lei acordată fiecărei părți civile va fi de natură să asigure o reparație justă și echitabilă a prejudiciului nepatrimonial suferit de aceste părți civile.

În consecință, Curtea apreciază că nu subzistă criticile formulate de părțile civile cu privire la cuantumul daunelor morale acordate de instanța de fond.

În ceea ce privește criticile formulate de părțile civile T. A., P. Ana P.

V. și P. F., Curtea apreciază, de asemenea, că și acestea sunt nefondate. Astfel, instanța de fond a avut în vedere la stabilirea daunelor morale acordate acestor părți civile împrejurarea că victima se afla în relații apropiate cu

fratele și surorile acestuia, astfel că în mod neîndoielnic acestora le-a fost produsă o suferință ca urmare a decesului acestuia. S-a avut în vedere însă în mod corect la cuantificarea daunelor morale împrejurarea că atât victima, cât și frații acesteia aveau propriile familii, că victima nu reprezenta un sprijin afectiv sau moral pentru frații acesteia. Nu în ultimul rând, s-a avut în vedere și practica judiciară constantă a instanțelor de acordare a daunelor morale în favoarea fraților victimei într-un cuantum rezonabil, astfel că instanța apreciază că plata către fiecare dintre aceste părți civile a câte 25.000 lei cu titlu de daune morale este de natură să asigure o justă și echitabilă dezdăunare a acestora.

În ceea ce privește daunele materiale solicitate de P. F., instanța de fond în mod corect a respins cererea acestei părți civile de obligare a inculpatului la plata sumei de 2236,4 lei, cu titlu de cheltuieli de înmormântare, apreciind că nu se justifică acordarea cu titlu de cheltuieli de înmormântare a cheltuielilor făcute pentru participarea altor persoane la înmormântare.

S-a reținut în mod corect că, astfel cum a rezultat din probele administrate în cauză cheltuielile ocazionate de înmormântarea victimei au fost suportate de partea civilă T. R. C., astfel că solicitarea de către partea civilă P. F. a contravalorii celor 28 de aranjamente achiziționate de ea, precum și altor cheltuieli de transport, produse de îmbrăcăminte și diferite produse achiziționate pentru pomană, sunt neîntemeiate.

Este neîntemeiată, de asemenea, și solicitarea părții civile de obligare a inculpatului la plata contravalorii deplasării apărătorului ales la trei termene de

judecată, instanța de fond cenzurând cheltuielile de judecată solicitate de părțile civile prim prisma faptului că acțiunea civilă a fost admisă doar în parte.

Pentru toate aceste considerente, Curtea apreciază că soluția pronunțată în cauză de instanța de fond este legală și temeinică sub toate aspectele, astfel că, având în vedere și prevederile art. 385¹⁵pct. 1 lit. b C.pr.pen., recursurile declarate în cauză vor fi respinse ca nefondate.

În temeiul art. 88 C.pen. se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata arestului preventiv începând cu data de_ la zi.

În temeiul art. 189 și art. 192 alin. 2 C.pr.pen. se va stabili onorariu avocațial și vor fi obligați recurenții la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpatul P. S. C., părțile civile T. R. C., T. R. C., T. R. B., T. PAVEL, P. A. ,

P. V., P. F. si Parchetul de pe lângă Judecătoria Zalău împotriva sentinței penale nr. 303 din 4 septembrie 2013 a Judecătoriei Z. .

Deduce din pedeapsa aplicata inculpatului timpul arestului preventiv, începând cu data de 28 aprilie 2013 și până în prezent.

Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 100 lei ce se va avansa din fondul M. ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu, avocat Albu S. .

Obligă pe fiecare dintre părțile civile să plătească în favoarea statului suma de câte 50 lei cheltuieli judiciare.

Obligă pe recurentul P. S. să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorariu avocațial, iar restul cheltuielilor rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 28 noiembrie 2013.

PREȘEDINTE				JUDECĂTORI
M. B.	A.	D.	L.	V. G.

GREFIER

L. A. S.

Red.MB/dact.MS 2 ex./_

Jud.fond: D.E.M.

#Uciderea din Culpa. Jurisprudenta

← Decizia penală nr. 337/2013. Ucidere din culpă		Decizia penală nr. 1540/2013. Ucidere din culpă →

Decizia penală nr. 1599/2013. Ucidere din culpă

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 1599/2013. Ucidere din culpă