Decizia penală nr. 1323/2013. Furt calificat
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR._
DECIZIA PENALĂ NR.1323/R/2013
Ședința publică din 16 octombrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: SS, judecător JUDECĂTORI: V. G.
DP
GREFIER: DS
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel C. reprezentat prin procuror: DANILA SUCIU
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul V. V. S. împotriva sentinței penale nr.214 din 22 mai 2013 a Judecătoriei Turda, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 al.1, 209 al.1 lit. a, e, g și i C.pen. cu aplicarea art. 40 al. 1 Cod Penal, in stare de pluralitate intermediara.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă apărătorul desemnat din oficiu al inculpatului, av.Kocsis Csilla, din Baroul Cluj, lipsă fiind inculpatul V. V. S. și partea civilă SC N. SA.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul pentru susținerea recursului.
Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului, casarea sentinței atacate și rejudecând, pronunțarea unei noi hotărâri, în conformitate cu dispozițiile legale. Susține că în faza de urmărire penală, procurorul a administrat probe doar în defavoarea inculpatului, deși art.202 C.pr.,pen. prevede că organul de urmărire penală este obligat să strângă probele necesare pentru aflarea adevărului, atât în
favoarea, cât și în defavoarea învinuitului sau inculpatului. De asemenea, instanța de fond a încălcat în mod flagrant dreptul la un proces echitabil și principiul egalității de arme în procesul penal. Astfel, instanța a încuviințat audierea a 9 martori propuși prin rechizitoriu, dar a respins cererea în probațiune formulată de inculpat privind audierea a doi martori, propuși în apărarea sa și care cunoșteau faptul că inculpatul era în concediu medical, fiind accidentat la genunchi. Susține că inculpatul a fost privat de dreptul la apărare pentru dovedirea stării de sănătate și a situației care l-ar fi împiedicat să se afle la locul săvârșirii infracțiunii.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea recursului declarat de inculpat ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței atacate. Arată că în cauză au fost audiați sub prestare de jurământ, 9 martori propuși prin rechizitoriu, în mod corect instanța de fond apreciind că nu se impune audierea celor doi martori propuși de inculpat.
`C U R T E A :
Asupra recursului de față,
Prin sentința penală nr. 214 din 22 mai 2013 pronunțată în dosarul nr._ a Judecătoriei Turda, în baza art 208 alin 1 art 209 alin 1 lit a, e, g, I C pen cu aplicarea art 74 lit a, c C pen, art 76 lit c C pen, a fost condamnat inculpatul T.
D. - fiul lui Adam si V., nascut in data de_, in C. T., C., roman, dom L., sat L., nr 282, C., CNP 1., fara antecdente penale - la o pedeapsa de 1 an inchisoare.
S-a făcut aplicarea art 71 C pen, art 64 lit a teza a doua C pen.
In baza art 81 C pen s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei pentru 3 ani termen de incercare stabilit potrivit art 82 C pen.
Conform art 359 C pr pen s-a atras atentia inculpatului asupra prev art 83 C pen referitoare la revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei.
S-a făcut aplicarea art 71 alin ult C pen.
In baza art 208 alin 1 art 209 alin 1 lit a, e, g, I C pen, cu aplicarea art 40 alin 1 C pen a fost condamnat inculpatul V. V. S. - fiul lui V. si Ida, nascut in data de_, in C. T., C., roman, dom L., sat L., nr 123, C., CNP 1.
, cu antecednte penale - la o pedeapsa de 3 ani inchisoare.
S-a făcut aplicarea art 71 C pen, art 64 lit a teza a doua C pen.
In baza art 83 C pen s-a revocat suspendarea conditionata a executarii pedepsei de 6 luni inchisoare aplicata prin Sentinta penala nr 18/2011 a Judecatoriei Turda, pe care a cumulat-o cu prezenta, inculpatul executand 3 ani 6 luni inchisoare.
S-a făcut aplicarea art 71 C pen, art 64 lit a teza a doua C pen.
In baza art 14 C pr pen, art 346 C pr pen, art 1356 C civ au fost obligate inculpatele in solidar la plata catre partea civila SC N. SA - C. N., P. 1 Mai, nr 1 - 2, C. - a despagubirilor materiale de 1201,56 lei.
In baza art 191 alin 1, 2 C pr pen a fost obligat fiecare inculpat la cate 600 lei cheltuieli judiciare catre stat.
Onorariile de 300 lei av Tudor D. si Tomsa Stoian Tudor s-au avansat din
FMJ.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul
Parchetului de pe langa Judecatoria Turda, nr 2731/P/2011, inregistrat in data de_ la Judecatoria Turda, inculpatul T. D. a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 al.1, 209 al.1 lit. a, e, g și i Cod Penal și inculpatul V. V. S. a fost trimis în judecată pentru săvârșirea
infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 al.1, 209 al.1 lit. a, e, g și i C.pen. cu aplicarea art. 40 al. 1 Cod Penal, in stare d epluralitate intermediara.
S-a retinut prin actul de sesizare a instantei ca inculpatii, impreuna, din loc public, prin efractie, in data de_, pe timp de noapte si-au insusit motorina din utilajele apartinand partii vatamate SC N. SA, parcate in loc L., C. .
Aceasta stare de fapt s-a retinut conform urmatoarelor mijloace de proba
:declarațiile părții vătămate - f. 7, 8; proces verbal de cercetare la fața locului și planșe foto - f. 9 - 23; declarațiile învinuiților - f. 24 - 32; declarațiile martorilor - f. 33 - 51, 67; proces verbal de reconstituire și planșe foto - f. 52 - 58; proces verbal de prezentare pentru recunoaștere și planșe foto - f. 59 - 66.
Partea vatamata SC N. SRL s-a constituit parte civila cu suma de 1201,56 lei (filele 44-48)
In faza cercetarii judecatoresti au fost audiati inculpatul T. D. (fila 36), martorii Baciu L. M. el (fila 54), A. M. (fila 59), Boca Mihail (60), Grigoriu B.
R. (63), Grigoriu V. (64), Grigoriu Constantin (75), Cocu O. Florian (76), T.
Salvina Cezarina (77), Furdui N. (78), s-a comunicat fisa de cazier judiciar (filele 15, 16).
Analizand materialul probate al cauzei, coroborand declaratiile inculpatului T.
D., cu declaratiile martorilor Grigoriu B. R. (63), Grigoriu V. (64), Grigoriu Constantin (75), Furdui N. (78), A. M. (fila 59), Boca Mihail (60), cu procesul verbal de reconstituire s-a reținut ca in noaptea de 22/_, inculpatii, impreuna, s-au depalsat la utilajele apartinand partii civile SC N. SA, parcate in zona Hanul Pescarilor, sat L. . Au desfacut busonul rezervoarelor si si-au insusit motorina, in mai multe canistre. Apropiindu-se martorii Grigoriu Constantin si Furdui N. au abandonat o canistra goala, una pe jumatate umpluta si au fugit cu celelalte.
Inculpatul T. D. a recunoscut comiterea faptei, aratand ca ulterior a vandut combustibilul sustras; de asemenea, a recunoscut comiterea faptei si ulterior faptei, fata de martorul Furdui.
Inculpatul V. V. S. nu a recunoscut comiterea faptei, dar participarea sa, in calitate de autor, rezulta din declaratia inculpatului T., a martorei Grigoriu
B. R., care a vazut comiterea faptei, a martorilor Grigoriu V. si Constantin, Furdui N. carora aceasta le-a povestit ce a vazut si ca a auzit numele unuia dintre cei doi care sustrageau motorina, "S. ";.
Fapta inculpatului T. D. care in noaptea de 22/_, impreuna cu inculpatul V. V. S., prin efractie si-a insusit combustibil apartinand partii civile, in valoarea de 1201,56 lei, aflat in utilaje parcate pe strada, constituie infractiunea de furt calificat prev de art 208 alin 1 art 209 alin 1 lit a, g, I C pen.
Inculpatul a comis infractiunea cu intentia de a-si insusi fara drept bunurile apartinand partii civile, fara acordul acesteia, evidentiat de imprejurarea ca ulterior a vandut motorina.
La individualizarea judiciara a pedepsei, instanța a avut in vedere dispozitiile art 72 C pen si anume prevederile partii generale a codului penal, limitele speciale ale pedepsei, gradul de pericol social al infractiunii comise, persoana inculpatului, imprejurarile concrete ale comiterii infractiunii - s-a ținut seama de faptul ca inculpatii au profitat de faptul ca noaptea sunt mai putine posibilitati de a pazi utilajele, de a fi surprinsi, au comis fapta impreuna, dovedind periculozitate sporita au provocat un prejudiciu relative ridicat, nereparat. Totusi, atitudinea sincera a inculpatului, lipsa antecedentelor penale au fost retinute de catre instanta, potrivit art 74 lit a, c C pen, circumstante atenuante judiciare.
In baza art 208 alin 1 art 209 alin 1 lit a, e, g, I C pen cu aplicarea art 74 lit a
, c C pen, art 76 lit c C pen, a condamnat pe inculpatul T. D. la o pedeapsa de 1 an inchisoare.
S-a făcut aplicarea art 71 C pen, art 64 lit a teza a doua C pen.
Deoarece inculpatul nu are antecedente penale, pedeapsa aplicata este mai mica de 3 ani inchisoare, iar instanta a apreciat ca reeducarea inculpatului, prevenirea comiterii de noi infractiuni se pot face fara executarea in regim de detentie a pedepsei, in baza art 81 C pen s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei pentru 3 ani termen de incercare stabilit potrivit art 82 C pen.
Conform art 359 C pr pen s-a atras atentia inculpatului asupra prev art 83 C pen referitoare la revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei.
S-a făcut aplicarea art 71 alin ult C pen.
Fapta inculpatului V. V. S. care in noaptea de 22/_, impreuna cu inculpatul T. D., prin efractie si-a insusit combustibil apartinand partii civile,
in valoarea de 1201,56 lei, aflat in utilaje parcate pe strada, constituie infractiunea de furt calificat prev de art 208 alin 1 art 209 alin 1 lit a, g, I C pen.
Inculpatul a comis infractiunea cu intentia de a-si insusi fara drept bunurile apartinand partii civile, fara acordul acesteia, evidentiat de imprejurarea ca ulterior a vandut motorina.
La individualizarea judiciara a pedepsei, instanta a avut in vedere dispozitiile art 72 C pen si anume prevederile partii generale a codului penal, limitele speciale ale pedepsei, gradul de pericol social al infractiunii comise, persoana inculpatului, imprejurarile concrete ale comiterii infractiunii - se va tine seama de faptul ca inculpatii au profitat de faptul ca noaptea sunt mai putine posibilitati de a pazi utilajele, de a fi surprinsi, au comis fapta impreuna, dovedind periculozitate sporita au provocat un prejudiciu relativ ridicat, nereparat, inculpatul are antecednte penale similare, dovada ca pedeapsa anterioara si clementa instantei de judecata raportat la modalitatea de executare nu au avut efectul dorit, reeducarea inculpatului, acesta persistand in comportamentul antisocial.
Starea de pluralitate intermediara prev de art 40 C pen s-a reținut raportat la pedeapsa de 6 luni inchisoare, aplicata pentru infractiunea de furt calificat prin Sentinta penala nr 18/2011 a Judecatoriei Turda, definitive in data de_, a carei executare a fost suspendata conditionat, conform art 81 C pen, art 82 C pen, pentru un termen d eincercare de 2 ani 6 luni.
In baza art 208 alin 1 art 209 alin 1 lit a, e, g, I C pen, cu aplicarea art 40 alin 1 C pen a fost condamnat inculpatul V. V. S. - la o pedeapsa de 3 ani inchisoare.
S-a făcut aplicarea art 71 C pen, art 64 lit a teza a doua C pen.
Vazand data comiterii prezentei infractiuni, 22/_, instanta a constatat ca aceasta este ulterioara condamnarii prin Sentinta penala nr 18/2011 definitiva in data de_ si anterioara implinirii termenului d eincercare de 2 ani 6 luni, care curge de la data ramanerii definitive a hotararii penale de condamnare (_ )
In baza art 83 C pen s-a revocat suspendarea conditionata a executarii pedepsei de 6 luni inchisoare aplicata prin Sentinta penala nr 18/2011 a Judecatoriei Turda, pe care a cumulat-o cu prezenta, inculpatul executand 3 ani 6 luni inchisoare.
S-a făcut aplicarea art 71 C pen, art 64 lit a teza a doua C pen.
In baza art 14 C pr pen, art 346 C pr pen, art 1356 C civ au fost obligații inculpati in solidar la plata catre partea civila SC N. SA a despagubirilor materiale de 1201,56 lei, existenta si intinderea prejudiciului fiind dovedite conform inscrisurilor (f 44-48)
In baza art 191 alin 1, 2 C pr pen a fost obligat fiecare inculpat la cate 600 lei cheltuieli judiciare catre stat.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs inculpatul V. V. S. care a solicitat admiterea căii de atac promovate și casarea hotărârii judecătoriei dispunându-se achitarea sa, în baza art. 10 lit c raportat la art. 11 pct 2 lit a Cod procedură penală, fapta nefiind comisă de el.
Învederează că în speță nu a avut parte de un proces echitabil și nu i s-a respectat dreptul la apărare.
Curtea examinând recursul declarat prin prisma motivelor invocate, ajunge la următoarele constatări:
Conform art.1 din Codul de procedură penală român, scopul procesului penal îl constituie constatarea la timp și în mod complet a faptelor care constituie
infracțiuni, astfel că orice persoană care a săvârșit o infracțiune să fie pedepsită potrivit vinovăției sale și nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală.
Procesul penal trebuie să contribuie la apărarea ordinii de drept, la apărarea persoanei, a drepturilor și libertăților acesteia, la prevenirea infracțiunilor precum și la educarea cetățenilor în spiritul legii.
Pentru aceasta, procesul penal se desfășoară atât în cursul urmăririi penale cât și în cursul judecății, potrivit dispozițiilor prevăzute de lege.
În desfășurarea procesului penal trebuie să se asigure aflarea adevărului cu privire la faptele și împrejurările cauzei, precum și cu privire la persoana făptuitorului.
Legea obligă organele de urmărire penală și instanțele de judecată să aibă rol activ și pe întreg cursul procesului penal să respecte dreptul de apărare garantat de stat învinuitului, inculpatului și celorlalte părți, în procesul penal.
Orice persoană, bucurându-se de prezumția de nevinovăție, este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției sale, printr-o hotărâre penală definitivă. Învinuitul sau inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție și nu este obligat să-și dovedească nevinovăția.
Vinovăția nu se poate stabili decât în cadrul juridic procesual penal, cu probe, sarcina administrării acestora revenind organului de urmărire penală și instanței judecătorești.
Probele trebuie să fie concludente și utile, ceea ce presupune, necesitatea de a fi credibile, apte să creeze măcar presupunerea rezonabilă că ceea ce probează corespunde adevărului.
Inculpatul V. V. S. nu s-a prezentat în fața Curții, nu și-a angajat apărător ales, iar avocatul din oficiu a susținut motivele de recurs atașate la dosar la filele 2-4, depuse de inculpatul recurent.
Verificând piesele dosarului, Curtea reține că în faza de urmărire penală cât și în fața judecătoriei, inculpatul V. a uzat de dreptul la tăcere și de a nu se autoincrimina, iar în fața instanței de recurs nici nu s-a mai prezentat.
Coinculpatul T. D. atât în faza de urmărire penală cât și în fața primei
instanțe a arătat textual și fără echivoc, fila 36 instanță " Îmi mențin declarațiile din fața procurorului și învederez că am furat motorină din acele utilaje, parcate pe stradă și am fost însoțit și de către inculpatul V. V. S. . Motorina furată am vândut-o iar banii obținuți i-am cheltuit împreună";.
Declarația de recunoaștere a inculpatului T. D. se coroborează perfect cu declarația martorei Grigoriu B. R., martor ocular al faptei care în fața Judecătoriei Turda afirmă textual, fila 63: "I-am văzut pe cei doi inculpați deci și pe
V. V. în curtea mătușii Cezarina, inculpatul V. căutând un par. Mătușa i-a trimis acasă, susținând că este târziu. După câtva timp am auzit câinii lătrând, am ieșit în fața casei și în curte i-am recunoscut pe inculpați. L-am auzit pe unul dintre ei zicând: "Vezi S. le că nu ții bine furtunul și caută pe jos";.";
De asemenea, martora Grigoriu V. a învederat că a luat la cunoștință din spusele fiicei sale, Grigoriu B. că "inculpatul V. împreună cu inculpatul T. au sustras motorină iar soțul meu a și găsit lângă acel utilaj două canistre";.
De asemenea, din declarația martorului Boca Mihail fila 60 instanță, rezultă că în calitate de martor asistent a fost prezent la reconstituirea infracțiunii când inculpatul T. a precizat că "a deschis rezervorul escavatorului, a furat motorină
pe care a pus-o în mai multe canistre, susținând că la săvârșirea infracțiunii a participat și numitul V. S. ";.
Susținerea inculpatului recurent în sensul că și-ar fi propus martori în fața Judecătoriei Turda care nu au fost încuviințați spre audiere, este neveridică întrucât din încheierea ședinței din 15 mai 2013 rezultă că "Apărătorul inculpatului V. V. nu are alte probe de solicitat în cauză";, spre deosebire de avocatul inculpatului T.
D. .
Inculpatului i s-a respectat dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil prin respectarea principiului egalității de arme, promovat de CEDO. Astfel, cu privire la acest principiu, CEDO precizează că "exigența egalității armelor, în sensul unui echilibru just între părți, implică obligația de a oferi fiecărei părți o posibilitate rezonabilă de a-și prezenta cauza, inclusiv probele, în condiții care să nu o plaseze într-o situație de dezavantaj net în comparație cu adversarul său. Obligația de a veghea în fiecare caz la respectarea condițiilor unui proces echitabil revine autorităților naționale";. (a se vedea hotărârea nr.27 din oct.1993 Dombo Beheer Bv versus Olanda).
Mai mult, aceeași Curte, a statuat obligativitatea comunicării pieselor dosarului, "în măsura în care presupune un proces echitabil și în contradictorialitate";. (hotărârea din 24 februarie 1994 Bendenoun versus Franța). De asemenea, "respectarea dreptului la un proces echitabil, presupune dreptul de a avea acces la toate dovezile strânse de procuror"; (a se vedea hotărârea CEDO Edwards versus Marea Britanie din 16 dec.1992).
Ca atare, garanțiile cu privire la un proces echitabil au fost respectate, atât din perspectiva dreptului intern cât și al disp.art.5 și 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, astfel că nu se poate reține vreo cauză de nulitate absolută, dintre cele prevăzute de art.197 alin.2 C.proc.pen.
Curtea reține că o componentă a dreptului la apărare este și dreptul la tăcere al învinuitului sau inculpatului.
Deși art.6 paragraf 2 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului nu prevede, în mod expres, dreptul la tăcere și dreptul de a nu contribui la propria acuzare, CEDO s-a pronunțat în sensul că acestea reprezintă reguli general recunoscute și acceptate pe plan internațional care stau la baza noțiunii de proces echitabil.
Curtea Europeană a admis însă că "dreptul la tăcere nu este un drept absolut și că, în situațiile în care probele de vinovăție sunt evidente, judecătorul poate reține unele consecințe defavorabile din tăcerea acuzatului, fără să fie afectat caracterul echitabil al procesului și prezumția de nevinovăție";.(cauza Saunders contra Regatului Unit 17 decembrie 1996).
Instanta de judecata pronunta condamnarea inculpatului numai in situatia in care probele strinse in cursul urmaririi penale si verificate in cursul cercetarii judecatoresti, dovedesc in mod cert, printre altele, că fapta a fost savirsita de inculpat.
Potrivit art. 200 din Codul de procedura penala, " urmarirea penala are ca obiect stringerea probelor necesare cu privire la existența infractiunilor, la identificarea faptuitorilor și la stabilirea raspunderii acestora pentru a se constata daca este sau nu cazul sa se dispuna trimiterea in judecata.
Art. 289 Cod pr.penala dispune ca " judecata cauzei se face in fata instantei constituita potrivit legii si se desfasoara in ședință, oral, nemijlocit si in contradictoriu";.
Astfel, probele strinse in cursul urmaririi penale servesc numai ca temei pentru trimiterea in judecata.
Pentru a servi drept temei de condamnare, probele strinse in cursul urmaririi penale trebuie verificate in activitatea de judecata de catre instanta, in ședință publică in mod nemijlocit, oral și in contradictoriu.
Numai dupa verificarea efectuata, in aceste conditii, instanta poate retine motivat, ca exprima adevărul, fie probele de la urmarire penala, fie cele administrate in cursul judecătii.
Pe de alta parte, in raport de dispozitiile art. 62, 63 Cod pr.penala, cu referire la art. 1, art. 200, art. 289 Cod pr.penala, hotarirea prin care se solutioneaza cauza penala dedusa judecătii trebuie sa apara ca o concluzie, sustinuta de materialul probator administrat in dosar, constituind un lanț deductiv, fara discontinuitate.
Curtea reține că potrivit art. 69 C.proc.pen., declarațiile inculpatului făcute în cursul procesului penal, pot servi la aflarea adevărului, numai în măsura în care sunt coroborate cu fapte și împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în speță. Din analiza textului de lege se desprind mai multe concluzii: în primul rând declarațiile inculpatului trebuie să se coroboreze cu fapte și împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în cauză. Ca atare, nu se cere coroborarea acestora cu proba în întregul ei, ci, doar cu, anumite fapte sau împrejurări ce se pot desprinde din analiza acesteia. În al doilea rând, se cere ca verificarea susținerilor inculpatului să se facă în raport de ansamblul probelor existente în cauză. Cu alte cuvinte, acele fapte și împrejurări să se regăsească în cea mai mare parte din probe, să aibă un caracter de repetabilitate.
Chiar și în acest context, instanța are facultatea, iar nu obligația de a reține declarațiile inculpatului, câtă vreme legiuitorul a folosit sintagma "declarațiile pot servi"; iar nu "servesc"; doar această ultimă expresie fiind cea care imprimă un caracter imperativ.
Dispozițiile art.63 alin.2 C.proc.pen.exclud o ordine de preferință, nefăcându- se distincție în ceea ce privește valoarea în stabilirea adevărului, în raport de faza în care au fost administrate, criteriul determinant în aprecierea probelor constituindu-l forța acestora de a exprima adevărul, indiferent de momentul procesual căruia aparține sau de organul care le-a administrat.
Dând sens și dispozițiilor art.3 din C.proc.pen. privind aflarea adevărului, normă cu valoare de principiu în procesul penal, instanța de fond a reținut și apreciat numai acele probe care reflectă adevărul, ținând seama de întregul material administrat în cauză.
Cum, potrivit art.64 C.proc.pen. nu se face distincție între valoarea probantă a mijloacelor de probă administrate în faza urmăririi penale și a judecății, se poate concluziona că nu există un temei legal pentru a se crea o ordine de preferință între declarațiile inculpatului.
Pe de altă parte, declarațiile inculpatului date în faza judecății și în faza de urmărire penală pot servi la aflarea adevărului, numai în măsura în care se coroborează cu alte probe.
Coroborând toate probele administrate în ambele faze ale procesului penal, curtea este datoare să examineze cauza acordând întâietate principiului
preeminenței dreptului, a respectării tuturor prevederilor legale (a se vedea cazul Sunday Times din 26 mai 1979 de la Curtea Europeană de la Strasbourg).
În speță, se observă că dosarul a fost judicios soluționat de către prima instanță, avându-se în vedere și principiul procesului echitabil din punct de vedere al garanțiilor procesuale.
Judecătoria Turda a concluzionat că probele administrate în faza de urmărire penală și în fața sa conduc, cu certitudine la stabilirea situației de fapt expusă în considerentele hotărârii și a vinovăției inculpatului-recurent.
Curtea de Apel analizând probele administrate în faza de urmărire penală și în fața Judecătoriei Turda care conduc, fără dubii, la concluzia primei instanțe cu privire la situația de fapt și vinovăția inculpatului sub aspectul comiterii infracțiunii deduse judecății.
Simpla afirmație a unei stări de fapt, fără coroborarea acesteia cu alte mijloace de probă, nu poate fi acceptată ca adevăr, iar modalitatea de apărare utilizată de inculpatul V. V. S. respectiv negarea realității evidente, nu poate influența convingerea bazată pe probe irefutabile.
Curtea reține că după ce a uzat de dreptul la tăcere și nu a propus niciun fel de probe pentru a dovedi lipsa de temeinicie a susținerilor acuzării, recurentul a promovat prezenta cale de atac în care susține că i-a fost încălcat dreptul la apărare și cel al unui proces echitabil, câtă vreme nu a înțeles să uzeze nici de probe testimoniale și nici de înscrisuri, pentru a dovedi o altă stare de fapt, decât cea reliefată de procuror.
Această atitudine procesuală a inculpatului nu poate primi efect juridic.
În raport de starea de fapt prezentată mai sus, este exclusă posibilitatea acceptării achitării inculpatului recurent, deoarece evidența identității dintre autor și persoana inculpatului este indubitabilă.
Astfel fiind, apărarea inculpatului vizând achitarea sa în baza art.10 lit.c nu poate fi primită.
Întrucât condamnarea recurentului s-a făcut pe baza unor dovezi convingătoare de vinovăție, nu se poate vorbi de constatarea încălcării art.6 paragraf
2 din CEDO cu referire la art.66 și art.5/2 C.proc.pen. care reglementează prezumția de nevinovăție, garanție specifică a unui proces echitabil recunoscută persoanei acuzate de săvârșirea unei infracțiuni.
Pentru motivele ce preced, recursul inculpatului V. V. S. se va respinge ca nefondat în baza art.385/15 pct.1 lit.b C.proc.pen.
Se va stabili în favoarea Baroului C. suma de 200 lei ce se va avansa din fondul M. ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu, avocat Kocsis Csilla, conform art.189 C.proc.pen.
Va fi obligat recurentul să plătească în favoarea statului suma de 600 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariu avocațial, conform art.192 alin.2 C.proc.pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul V. V. S.
împotriva sentintei penale nr. 214 din 22 mai 2013 a Judecătoriei Turda.
Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 200 lei ce se va avansa din fondul M. ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu, avocata Kocsis Csilla.
Obligă pe recurent să plătească în favoarea statului suma de 600 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariu avocațial.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 16 octombrie 2013 .
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
SS V. G., DP
GREFIER
DS
Red. D.P./M.N.
2 ex./_
Jud.fond.-C. P.
| ← Decizia penală nr. 1095/2013. Furt calificat | Decizia penală nr. 197/2013. Furt calificat → |
|---|
