Decizia penală nr. 1342/2013. Infractiuni rutiere-circulația pe drumurile publice

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2013)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR._

DECIZIA PENALĂ NR.1342/R/2013

Ședința publică din data de 18 octombrie 2013 Instanța constituită din :

PREȘEDINTE	: C.	I., judecător
JUDECĂTORI	: I.	C. M.
	: V.	C.
GREFIER	: G.	I. -B.

Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de A. C. reprezentat prin procuror TRĂISTARU VIOLETA

S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul P. F. împotriva sentinței penale nr.102 din_ a Judecătoriei Ș. l S., inculpatul fiind trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj nr.446/P/2011 pentru comiterea infracțiunilor prev. și ped. de art.86 alin.1 din OUG nr.195/2002, art.86 alin.1 din OUG nr.195/2002 și art.291 C.pen. cu aplicarea art.41 alin.2 din C.pen.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul P. F. e, în stare de arest, asistat de către apărător ales P. F. - avocat T. Crihan din cadrul Baroului Sălaj, cu delegație la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită . S-a făcut referatul cauzei după care,

Inculpatul arată că își menține recursul formulat.

Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea recursului, cu mențiunea că acordă cuvântul apărătorului ales al inculpatului și în susținerea cererii de repunere în termenul de recurs, unind această cerere cu recursul pe fond.

Apărătorul ales al inculpatului, arată că în cererea de repunere în termenul de recurs a indicat două aspecte care fac ca acest recurs să fie calificat ca fiind făcut în termen. În primul rând, se poate observa că în data de 31 mai 2013 la ora 00,05inculpatul a fost reținut și tot în aceeași zi a fost prezentat la Judecătoria Zalău cu propunere de arestare preventivă care a și fost admisă .

Din punctul său de vedere chiar dacă la momentul pronunțării sentinței penale nr.102/din 27 mai 2013 de Judecătoria S. l S. inculpatul P. F. se afla în stare de libertate, ulterior în data de 31 mai 2013 acesta a fost arestat preventiv. În opinia sa, termenul de recurs trebuie să curgă de la comunicarea soluției, ori aceasta a fost comunicată ( fila 89) în data de 11 iunie 2013, atunci când familia sa a luat la cunoștință de soluția pronunțată, iar în data de 21 iunie 2013 s-a formulat recurs.

În ceea ce privește recursul formulat, solicită admiterea acestuia ca fiind formulat în termenul legal, cu mențiune că, criticile aduse împotriva sentinței penale recurate vizează două aspecte.

În primul rând, raportat la cele două infracțiuni reținute în sarcina inculpatului, arată că acesta a înțeles să se prevaleze de dispozițiile art. 320¹

C.pr.pen. și a avut o atitudine sinceră și de recunoaștere, iar pedepsele aplicate inculpatului pentru cele două infracțiuni de 1 an și 6 luni închisoare în opinia sa este multe prea mare, apreciind că prima instanță ar fi putut aplica inculpatului pedepse care să fie orientate spre limita de 1 an închisoare, și care în opinia sa, ar fi fost suficiente pentru reeducarea inculpatului.

Pe de altă parte, cea de a doua critică vizează sporul aplicat de către prima instanță de 1an, apreciază că atât sporul cât și termenul de încercate stabilit sunt

excesive raportat la întreaga activitate infracțională desfășurată de inculpat. Consideră că pedeapsa de 2 ani închisoare ar fi fost suficientă, iar prin reținerea disp. art. 86¹C.pen., termenul de încercare ar fi putut fi stabilit la termenul total de 5 sau 6 ani și nicidecum 8 ani, care este multe prea mare.

Reprezentanta M. ui P. apreciază că sunt îndeplinite condițiile pentru a considera că acest recurs poate fi apreciat ca fiind valid în condițiile repunerii în termen, deoarece inculpatului nu i s-a făcut comunicarea corespunzătoare datorită unor circumstanțe obiective care a împiedicat luarea la cunoștință în termenul de

10 zile și judecarea recursului în acest termen.

Pe fondul cauzei solicită respingerea recursului ca nefondat, întrucât prima instanță a efectuat un proces de individualizare corect a pedepselor, așa cum rezultă din motivare s-a raportat la multiplele împrejurări reale și personale ale inculpatului.

Instanța de fond a arătat în motivare faptul că inculpatul are antecedente penale, iar efectuarea operațiunilor de contopire și în final de aplicare a unui spor, sunt corect realizate. Totodată instanța de fond a apreciat că se poate aplica o pedeapsă neprivativă de libertate și a făcut aplicabilitatea disp. art.86¹C.pen., aplicând un termen maxim de încercare. Prin urmare, raportat la cele expuse apreciază că atât sporul este justificat, cât și termenul de încercare stabilit de natură a asigura reeducarea inculpatului, motiv pentru care solicită respingerea recursului formulat.

Inculpatul P. F., având ultimul cuvânt, solicită reducerea pedepsei.

C U R T E A

Prin sentința penală nr.102 din_ pronunțată de Judecătoria Șimleul Silvaniei în dosarul nr._, în baza art. 86 alin.1 din OUG 195/2002 rep., rap. la art. 320 ind.1 alin.7 C.pr.pen., a fost condamnat inculpatul P. F. , la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autoturism fără a poseda permis de conducere.

În baza art.71 alin.1 C.pen., s-a interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin.1 lit.a teza a 2-a și lit.b C.pen., de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe și până la data executării sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 86 alin.1 din OUG 195/2002 rep., rap. la art. 320 ind.1 alin.7 C.pr.pen., a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără a poseda permis de conducere.

În baza art.71 alin.1 C.pen., s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin.1 lit.a teza a 2-a și lit.b C.pen., de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe și până la data executării sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 291 C.pen., cu aplicarea art. 41 alin.2 C.pen., rap. la art. 320 ind.1 C.pr.pen., a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals în formă continuată.

În baza art. 239 alin.1 și alin.5 C.pen., rap. la art. 320 ind.1 C.pr.pen., a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj.

S-a constatat că prin sentința penală 262/_, pronunțată de Judecătoria Ș. S. în dos._ și rămasă definitivă prin nerecurare, inculpatul a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare.

S-a constatat infracțiunile pentru care a fost condamnat prin sentința penală 262/_ au fost săvârșite în concurs cu infracțiunile care fac obiectul prezentului dosar.

În baza art. 85 alin.1 C.pen., a fost anulată suspendarea condiționată a executării pedepsei rezultante de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală 262/_, pronunțată de Judecătoria Ș. S. în dos._ și rămasă definitivă prin nerecurare.

S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală 262/_ în pedepsele sale componente de 1 an închisoare, 1 an închisoare, 2 ani închisoare, 8 luni închisoare și 6 luni închisoare, pe care le repune în individualitatea lor.

În baza art.33 lit.a C.pen., rap. la art. 34 alin.1 lit.b C.pen., au fost contopite pedepsele stabilite prin sentința penală 262/_, pronunțată de Judecătoria Ș. S. cu pedepsele aplicate prin prezenta și aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de la care se adaugă un spor de 1 an, astfel încât inculpatul va executa pedeapsa finală de 3 ani închisoare.

În baza art.86ind.1C.pen. rap. la art.86ind.5 C.pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe durata termenului de încercare de 8 ani, stabilit conform art. 862alin.1 Cod penal și care începe să curgă de la data rămânerii definitive a sentinței penale 262/_ .

În temeiul art. 863alin.1 C.pen., inculpatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere și obligații:

a)sa se prezinte la un interval de 1 lună la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Sălaj;

b)sa anunțe orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c)să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d)sa comunice informații cu privire la mijloacele sale de existență.

În baza art. 71 alin.5 C.pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare.

În temeiul art. 359 C.pr.pen. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.86⁴alin.1 C.pen. privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere și executarea pedepsei în întregime în cazul săvârșirii altei infracțiuni și asupra dispozițiilor art. 86⁴alin.2 C.pen. privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere și executarea pedepsei în întregime în cazul neîndeplinirii cu rea-credință a măsurilor de supraveghere prevăzute de lege sau obligațiilor stabilite de instanță.

S-a constatat că partea vătămată C. G. - F. nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În baza art. 191 alin. 1 C.pr.pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de

400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care suma de 200 lei reprezentând onorariu pentru apărătorul din oficiu, av. Ciortea A. a, a fost avansată din fondurile M. ui Justiției către Baroul de Avocați Sălaj.

Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că la data de_, în jurul orelor 15,50 organele de cadrul Poliției orașului Ș. S. au oprit pe str. Partizanilor din Ș. S. autoturismul marca BMW cu nr. de înmatriculare 97 LH-4831. La volanul autoturismului, înmatriculat în Irlanda, se afla inculpatul P.

F. . Acestuia i s-au solicitat de către organele de poliție documentele personale, actele autoturismului. Acesta a prezentat actul de identitate și o copie după un permis de conducere nr.5806276-L eliberat de către autoritățile din Thailanda. Intrebat fiind unde se află originalul permisului de conducere acesta a arătat că l-a uitat în Irlanda unde locuiește temporar.

Procedându-se la verificarea inculpatului în baza de date s-a constatat că acesta nu posedă permis de conducere pentru nicio categorie iar conform adresei nr.315540/VD emisă de IGPR-Biroul Național Interpol autoritățile thailandeze au comunicat faptul că nu au emis niciodată permis de conducere pentru inculpat.

La data de_, în jurul orelor 12,30 inspector-parte vătămată C. G. -

F. și agent principal Talpoș Emanuela din cadrul Poliției Ș. S. au observat faptul că pe str. Partizanilor din Ș. S. se afla în trafic autoturismul BMV cu nr. de înmatriculare 97 LH 4831.

Intrucât inculpatul P. F. mai fusese oprit anterior și s-a constatat că acesta nu posedă permis de conducere cei doi polițiști menționați mai sus au oprit autoturismul ocazie cu care s-a constatat că la volan se află tot inculpatul.

După ce organele de poliție au oprit autoturismul, partea vătămată C. G.

- F. i-a solicitat inculpatului actele însă acesta a început să-i adreseze injurii și amenințări. Astfel, inculpatul i-a reproșat părții vătămate că numai el din toată poliția îl oprește și are treabă cu el, însă aceste lucruri vor înceta deoarece va da foc la mașina și la bunurile părții vătămate, acțiuni ce le poate duce la îndeplinire cu un singur telefon.

Pentru ca acest scandal să nu ia amploare, inculpatul a fost invitat la sediul Poliției Ș. S. unde nu după mult timp s-a prezentat cu actul de identitate și o copie după un permis de conducere nr.5806276-L eliberat de către autoritățile din Thailanda. Și în incinta Poliției Ș. S., în prezența martorilor Talpoș Emanuela și Mocan O., inculpatul C. G. - F. a continuat să adreseze părții vătămate amenințări, afirmând în continuare că îi va da foc mașinii și la bunuri că va intra cu mașina în el dacă va mai fi oprit în trafic.

Procedându-se din nou la verificarea inculpatului în baza de date s-a constatat că acesta nu posedă permis de conducere pentru nicio categorie iar conform adresei nr.315540/VD emisă de IGPR-Biroul Național Interpol autoritățile thailandeze au comunicat faptul că nu au emis niciodată permis de conducere pentru inculpatul P. F. .

Situația de fapt și vinovăția inculpatului rezultă din următoarele mijloace de probă: declarații inculpat (f.5-6,47,56), declarații parte vătămată (f.12-13), declarații martori (f.14-15,16-17,39), alte înscrisuri (f.40,41,42,43,46).

În drept, faptele inculpatului de a conduce pe drumurile publice la datele de_ și_, un autovehicul fără a poseda permis de conducere pentru nicio categorie, întrunesc elementele a două infracțiuni prevăzute de art. 86 alin.1 din OUG 195/2002; faptele inculpatului de a prezenta la datele de_ și_ organelor de poliție o copie a permisului de conducere nr. 5806276-L pentru a justifica faptul că deține permis de conducere, cunoscând faptul că permisul arătat mai sus este fals întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de uz de fals în formă continuată, prevăzute de art. 291 C.pen., cu aplicarea art. 41 alin.2 C.pen.; fapta inculpatului de a adresa părții vătămate C. G. , polițist aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, amenințări constând în inciendierea bunurilor personale și amenințări referitoare la integritatea personală a acestuia, amenințări adresate în scopul de a determina partea vătămată să nu-și mai exercite pe viitor atribuțiile de serviciu, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ultraj prevăzută de dispozițiile art. 239 alin.1 și 5 C.pen.

Întrucât faptele prezentate mai sus au fost săvârșite înainte ca inculpatul să fie condamnat pentru vreuna din ele, în cauză sunt aplicabile și dispozițiile art. 33 lit.a C.pen., referitoare la concursul real de infracțiuni.

Elementul material al laturii obiective a infracțiunii prevăzute de art.86 alin.1 OUG 195/2002 republicată, s-a realizat prin activitatea inculpatului de a conduce autoturismul pe un drum public deși nu poseda permis de conducere pentru nicio categorie. Urmarea imediată, ca element al laturii obiective, este prezumată de lege, și constă în starea de pericol pentru siguranța traficului rutier generată de conduita inculpatului. Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere este o infracțiune de pericol, starea de pericol pentru siguranța circulației rutiere este inerentă elementului material al infracțiunii și se produce în momentul în care punerea în mișcare și deplasarea autovehiculului dobândește semnificația unei "conduceri"; pe drumurile publice a acestuia, în acel moment are loc și consumarea infracțiunii.

În ceea ce privește latura subiectivă, intenția inculpatului rezultă din împrejurarea că, deși știa că nu deține permis de conducere, a decis totuși să se urce la volanul autoturismului și să îl conducă pe drumuri publice. Inculpatul a acționat cu intenție indirectă, știind că nu deține permis de conducere, a prevăzut pericolul pentru siguranța traficului rutier reprezentat de acțiunea sa de a conduce fără permis și, deși nu a urmărit, a acceptat producerea unui asemenea rezultat.

Elementul material al laturii obiective a infracțiunii prevăzută de art. 291 C.pen. se realizează prin acțiunea de folosire a unui înscris oficial sau sub semnătură privată, cunoscând că este fals. Înscrisul fals folosit trebuie să aibă aptitudinea de a produce consecințe juridice, adică a servi ca dovadă a conținutului său aparent. Urmarea imediată constă într-o stare de pericol pentru valorile sociale ocrotite prin lege.

Latura subiectivă a acestei infracțiuni presupune vinovăția inculpatului sub forma intenției directe întrucât inculpatul știa că permisul de conducere este unul falsificat. Latura subiectivă include și scopul folosirii înscrisului fals în vederea producerii unor consecințe juridice.

Elementul material al laturii obiective a infracțiunii prevăzută de art. 239 C.pen. se realizează printr-o acțiune de amenințare săvârșită nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directă la adresa unui funcționar public ce îndeplinește o funcție care implică exercițiul autorității de stat.

Latura subiectivă a acestei infracțiuni presupune vinovăția sub forma intenției directe, în acest caz.

Reținând vinovăția inculpatului P. F. în ceea ce privește săvârșirea a două infracțiuni de conducere pe drumurile publice fără a poseda permis de conducere, prevăzute de art. 86 alin.1 din OUG 195/2002, a unei infracțiuni de uz de fals în formă continuată, prevăzută de art. 291 C.pen., cu aplicarea art. 41 alin.2 C.pen., a unei infracțiuni de amenințare prevăzută de art. 239 alin.1 și 5 C.pen., toate acestea în concurs real de infracțiuni, conform art. 33 lit.a C.pen.

La individualizarea judiciară a pedepsei ce a fost aplicată inculpatului instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizate prev. de art.72 Cod penal, limitele de pedeapsă prevăzute de textul incriminator, gradul de pericol social concret al faptelor relevat de modul de săvârșire a acestora, de circumstanțele personale ale inculpatului care a recunoscut săvârșirea infracțiunilor, dar și de fișa de cazier judiciar a inculpatului (f. 74), care face dovada faptului că inculpatul nu este la prima abatere la regimul circulației.

Având în vedere aceste criterii, reținând în privința inculpatului dispozițiile art.320¹al.7 Cod procedură penală, instanța a dispus condamnarea inculpatului, care beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, la o pedeapsă de câte 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea a două infracțiuni de conducere pe drumurile publice a unui autoturism fără a poseda permis de conducere, de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals în formă continuată și de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj.

S-a constatat infracțiunile pentru care a fost condamnat prin sentința penală 262/_ au fost săvârșite în concurs cu infracțiunile care fac obiectul prezentului dosar.

În baza art. 85 alin.1 C.pen., anulează suspendarea condiționată a executării pedepsei rezultante de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală 262/_, pronunțată de Judecătoria Ș. S. în dos._ și rămasă definitivă prin nerecurare.

În baza art.33 lit.a C.pen., rap. la art. 34 alin.1 lit.b C.pen., s-au contopit pedepsele stabilite prin sentința penală 262/_, pronunțată de Judecătoria Ș.

cu pedepsele aplicate prin prezenta și aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de la care se adaugă un spor de 1 an, astfel încât inculpatul va executa pedeapsa finală de 3 ani închisoare.
În baza art.71 alin.1 C.pen., s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin.1 lit.a teza a 2-a și lit.b C.pen., de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe și până la data executării sau considerarea ca executată a pedepsei principale.
In ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei în raport de criteriile anterior menționate și apreciind că scopul pedepsei va putea fi atins fără privarea de libertate a inculpatului, instanța a dispus în temeiul art.86ind.1C.pen. rap. la art.86ind.5 C.pen., dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe durata termenului de încercare de 8 ani, stabilit conform art. 862alin.1 Cod penal și care începe să curgă de la data rămânerii definitive a sentinței penale 262/_ .
În temeiul art. 863alin.1 C.pen., inculpatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere și obligații:
1. sa se prezinte la un interval de 1 lună la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Sălaj;
2. sa anunțe orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
3. să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
4. sa comunice informații cu privire la mijloacele sale de existență.

În baza art. 71 alin.5 C.pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare.

S-a constatat că partea vătămată C. G. - F. nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În baza art. 191 alin. 1 C.pr.pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs inculpatul P. F. .

În prealabil se arată că în cererea de repunere în termenul de recurs a indicat două aspecte care fac ca acest recurs să fie calificat ca fiind făcut în termen. În primul rând, se poate observa că în data de 31 mai 2013 la ora 00,05inculpatul a fost reținut și tot în aceeași zi a fost prezentat la Judecătoria Zalău cu propunere de arestare preventivă care a și fost admisă .Chiar dacă la momentul pronunțării sentinței penale nr.102/din 27 mai 2013 de Judecătoria S. l S. inculpatul P.

se afla în stare de libertate, ulterior în data de 31 mai 2013 acesta a fost arestat preventiv. Ca atare, termenul de recurs trebuie să curgă de la comunicarea soluției, ori aceasta a fost comunicată ( fila 89) în data de 11 iunie 2013, atunci când familia sa a luat la cunoștință de soluția pronunțată, iar în data de 21 iunie 2013 s-a formulat recurs.
În ceea ce privește recursul formulat, se solicită admiterea acestuia ca fiind formulat în termenul legal, cu mențiune că, criticile aduse împotriva sentinței penale recurate vizează două aspecte.
În primul rând, raportat la cele două infracțiuni reținute în sarcina inculpatului, arată că acesta a înțeles să se prevaleze de dispozițiile art. 320¹C.pr.pen. și a avut o atitudine sinceră și de recunoaștere, iar pedepsele aplicate
inculpatului pentru cele două infracțiuni de 1 an și 6 luni închisoare în opinia sa este multe prea mare, apreciind că prima instanță ar fi putut aplica inculpatului pedepse care să fie orientate spre limita de 1 an închisoare, și care în opinia sa, ar fi fost suficiente pentru reeducarea inculpatului.
Pe de altă parte, cea de a doua critică vizează sporul aplicat de către prima instanță de 1an, apreciază că atât sporul cât și termenul de încercate stabilit sunt
excesive raportat la întreaga activitate infracțională desfășurată de inculpat. Consideră că pedeapsa de 2 ani închisoare ar fi fost suficientă, iar prin reținerea disp. art. 86¹C.pen., termenul de încercare ar fi putut fi stabilit la termenul total de 5 sau 6 ani și nicidecum 8 ani, care este multe prea mare.
Examinând probele dosarului Curtea va constatat că recursul declarat în cauză este nefondat.
În prealabil se impune a se menționa că sunt îndeplinite condițiile privind repunerea în termenul de recurs reglementate de art.385/4 C.p.p. având în vedere că inculpatului nu i s-a făcut comunicarea hotărârii decât în data de 11 iunie 2013 atunci când familia acestuia a luat la cunoștință de soluția pronunțată iar în data de 21 iunie 2013 s-a formulat recurs.
Instanța de fond raportat la poziția procesuală adoptată de către inculpat respectiv de recunoaștere a vinovăției în baza probelor administrate în faza de urmărire penală pe care le-a cunoscut și și le-a însușit a acordat eficiență disp. art.320/1 C.p.p.
În esență s-a reținut că la datele de_ și_, inculpatul a condus pe drumurile publice un autovehicul fără a poseda permis de conducere pentru nicio categorie, întrunesc elementele a două infracțiuni prevăzute de art. 86 alin.1 din OUG 195/2002; faptele inculpatului de a prezenta la datele de_ și_ organelor de poliție o copie a permisului de conducere nr. 5806276-L pentru a justifica faptul că deține permis de conducere, cunoscând faptul că permisul arătat mai sus este fals întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de uz de fals în formă continuată, prevăzute de art. 291 C.pen., cu aplicarea art. 41 alin.2 C.pen.; fapta inculpatului de a adresa părții vătămate C. G., polițist aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, amenințări constând în incendierea bunurilor personale și amenințări referitoare la integritatea personală a acestuia, amenințări adresate în scopul de a determina partea vătămată să nu-și mai exercite pe viitor atribuțiile de serviciu.
Cu ocazia individualizării pedepsei aplicate inculpatului au fost avute în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art.72 C.p. adică gradul de pericol social al faptelor, modul concret de comitere a acestora precum și persoana inculpatului care nu este la prima abatere la regimul circulației, iar pedepsele aplicate au fost just dozate .
Reintegrarea socială a inculpatului poate fi realizată și fără privare de libertate așa cum în mod pertinent a constatat și instanța de fond astfel că suspendarea sub supraveghere a pedepsei rezultante este oportună.
În contextul celor expuse mai sus Curtea în baza art.385/115 pct.1 lit.b
C.p.p. va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul P. F., aflat in prezent in Penitenciarul Gherla împotriva sentintei penale nr. 102 din 27 mai 2013 a Judecătoriei Ș. S. .
În baza art.192 alin.2 C.p.p. va obliga pe recurent să plătească în favoarea statului suma de 600 lei cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Dispune repunerea in termenul de recurs.
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul P. F., aflat in prezent in Penitenciarul Gherla împotriva sentintei penale nr. 102 din 27 mai 2013 a Judecătoriei Ș. S. .
Obligă pe recurent să plătească în favoarea statului suma de 600 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 18 octombrie 2013 .
PREȘEDINTE
JUDECĂTORI
C. I.
I.
C.
M.
V.
C.
GREFIER
I. -B.

Red.I.C.M./S.M.D.

3 ex./_ Jud.fond. P. P.

← Decizia penală nr. 792/2013. Infractiuni rutiere-circulația pe...		Decizia penală nr. 429/2013. Infractiuni rutiere-circulația pe... →

Decizia penală nr. 1342/2013. Infractiuni rutiere-circulația pe drumurile publice

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 1342/2013. Infractiuni rutiere-circulația pe drumurile publice