Decizia penală nr. 1388/2013. Mentinere arest preventiv

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2013)

ROMÂNIA CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR._ /a1

DECIZIA PENALĂ NR. 1388/R/2013

Ședința publică din 24 octombrie 2013 Instanța constituită din:

PREȘEDINTE	: M.	R., judecător
JUDECĂTORI	: M.	B.
	: C.	I.
GREFIER	: L.	A. S.

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial C. reprezentant prin

Crăciunescu L., procuror

S-au luat spre examinare recursurile declarate de către inculpații FARCAȘ

S., L. A. și B. CLUADIU S. împotriva încheierii penale din data de 08 octombrie 2013 pronunțată în dosar nr._ al Tribunalului C., având ca obiect menținere arestării preventive a inculpaților.

La apelul nominal efectuat în ședință publică se prezintă inculpata F. S.

, în stare de arest, asistată de către apărător din oficiu, avocat Sârb A. S., din cadrul Baroului C., cu delegație la dosar ( f. 16 ), inculpatul L. A., în stare de arest, asistat de apărător din oficiu, avocat Torok-Pali Erzsebet, din cadrul Baroului C., cu delegație la dosar ( f. 17 ) și inculpatul B. C. S., în stare de arest, asistat de apărător din oficiu, avocat V. I. L., din cadrul Baroului

C., cu delegație la dosar ( f. 18 ).

Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei după care,

Întrebații fiind de către instanță inculpații F. S., L. A. și B. C.

S. arată că își mențin recursurile formulate.

Având în vedere că nu există dovada de comunicare a extrasului încheierii către inculpata F. S., se va considera că recursul acesteia este în termen, mai ales că se precizează că a fost ridicată de la cameră în data de_, orele 14:50 și, nefiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.

Apărătorul din oficiu al inculpatei F. S., solicită admiterea recursului, casarea încheierii penale din data de 8 octombrie 2013 a Tribunalului C. și, rejudecând, să se pronunțe o nouă hotărâre prin care să se dispună revocarea măsurii arestării preventive și punerea de îndată în libertate a inculpatei.

Apreciază că hotărârea atacată este netemeinică și nelegală, că nu mai subzistă temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive și că nu sunt probe sau indicii temeinice că inculpata a săvârșit infracțiunile pentru care a fost trimisă în judecată. Susține că la dosar nu sunt probe că inculpata a constrâns părțile vătămate să practice prostituția și că aceasta au practicat-o de bunăvoie. În acest sens, arată că părțile vătămate sunt persoane care provin din familii dezorganizate, care aveau neînțelegeri cu părinții, unele dintre ele, deși sunt minore, au la rândul lor copii minori, unele dintre ele

au avut astfel de modele de urmat în familie, iar altele au practicat prostituția de foarte multă vreme, fiind și sancționate administrativ.

Mai arată că toate părțile vătămate au înțeles ca să își procure cele necesare traiului în modalitatea respectivă.

În ceea ce privește temeiul prevăzut de art. 148 lit. e Cod procedură penală, consideră că acesta nu subzistă și arată că la dosar nu sunt date că inculpata ar exercita presiuni asupra părților vătămate sau că ar încerca să ajungă la o înțelegere frauduloasă cu acestea. Susține că nu au existat astfel de probe la

momentul luării măsurii arestării preventive și nu există nici în prezent și că nu sunt date că inculpata F. S. ar exercita presiuni asupra părților vătămate pentru a-și schimba declarațiile date.

De asemenea, în considerentele hotărârii atacate se face referire la incidentul cu privire la partea vătămată C. I. D., sens în care arată că la dosar nu există probe din care să rezulte că inculpata ar fi avut vreo implicare în acel incident, respectiv că ar fi exercitat violențe asupra acestei părți vătămate. Dimpotrivă, susține că alți inculpați, respectiv inculpatul B. C. S. și inculpata Ș. I., au fost cei care au exercitat violențe asupra acestei părți vătămate.

În ceea ce privește temeiul prevăzut de art. 148 lit. f din Codul de procedură penală, consideră că nici acesta nu subzistă în cauză și că nu sunt probe certe că lăsarea inculpatei în stare de libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

Astfel, arată că pericolul concret pentru ordinea publică nu a fost motivat convingător de către instanță și nici dovedit, ci doar prezumat, conform reținerilor instanței din natura și gravitatea faptei săvârșite. În acest sens, opinează că doar gravitatea faptei săvârșite nu justifică menținerea unei măsuri atât de drastice.

Susține că pericolul concret pentru ordinea publică trebuia să fie examinat în raport cu situația fiecărui inculpat și solicită a se avea în vedere că inculpata

F. S. are patru copii minori în întreținere, care au nevoie de sprijinul matern, precum și faptul că, deși nu este la prima confruntare cu legea penală, aceasta fiind sancționată administrativ cu mult timp în urmă pentru practicarea prostituției, nu a mai fost condamnată pentru infracțiuni similare celor pentru care a fost trimisă în judecată.

Mai arată că inculpata a fost arestată la data de 17 mai 2013, respectiv de peste 5 luni de zile, că urmărirea penală a fost finalizată și consideră că scopul măsurii a fost atins, astfel că nu se mai justifică sub nicio formă menținerea măsurii până la finalizarea cercetării judecătorești.

Precizează că nu mai subzistă temeiurile care au condus la luarea măsurii arestării preventive și opinează că nu sunt nici temeiuri noi, care să justifice menținerea măsurii arestării preventive. De asemenea, arată că nu sunt date și dovezi că, lăsată în libertate, inculpata s-ar sustrage de la judecată sau ar încerca să zădărnicească aflarea adevărului sau să comită noi infracțiuni.

În consecință, apreciază că procesul penal se poate desfășura în bune condiții și cu lăsarea inculpatei în stare de libertate.

În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu o măsură preventivă neprivativă de libertate, respectiv măsura obligării de a nu părăsi țara sau localitatea. Cu onorariu FMJ.

Apărătorul din oficiu al inculpatului L. A., solicită admiterea recursului, revocarea măsurii dispuse prin încheierea penală din data de_ pronunțată de Tribunalul Cluj, iar în urma rejudecării, să se dispună punerea de îndată în libertate a inculpatului.

În subsidiar, în măsura în care se va aprecia că se impune luarea față de inculpat a unei măsuri preventive, solicită a se da eficiență dispozițiilor art. 136 lit. b sau c Cod procedură penală, acesta prezentând toate garanțiile că va respecta obligațiile impuse în sarcina sa.

În susținerea cererii formulate arată că la dosar nu există indicii și probe certe de natură a justifica menținerea măsurii arestului preventiv față de inculpat, chiar dacă acesta este cercetat pentru săvârșirea unor infracțiuni grave. Astfel, la dosar nu există dovezi clare că inculpatul ar încerca să influențeze depoziția martorilor ori, ar încerca, în orice mod, tergiversarea soluționării prezentului dosar.

De asemenea, confirmă că anterior luării măsurii arestului preventiv inculpatul a beneficiat de clemența instanța, dispunându-se față de acesta o măsură neprivativă de libertate, care ulterior a fost revocată, însă chiar dacă acesta a luat legătura cu părțile vătămate și martorii din dosar, precizează că acesta a purtat doar conversații simple de manieră generală.

Totodată, solicită a se observa că martorii din prezentul dosar au făcut demersuri și s-au interesat de soarta celor trei inculpați și de bună-voie s-au întâlnit cu inculpatul L. A. . Astfel, cu titlu exemplificativ arată că martora K.

A., fără nicio constrângere, l-a apelat pe inculpat și s-a oferit să meargă la poliție pentru a lămuri situația. De asemenea, martora Ciorca Ibolya l-a contactat pe inculpat și s-a întâlnit cu acesta la "Casa Piraților";. În situația redată,

formulează întrebarea firească dacă cele reținute în rechizitoriu reflectă o stare de fapt corectă, respectiv dacă aceste fete au fost într-adevăr amenințate și constrânse la prestarea de activități prevăzute și sancționate de legea penală, de ce s-au oferit și de ce au mai acceptat orice legătură cu inculpatul. Ca și răspuns, susține că acele acte de constrângere și de violență nu au existat, iar fetele, datorită familiilor dezorganizate din care proveneau, unde practicarea prostituției nu era un element necunoscut, și datorită situației materiale precare și a stării de vulnerabilitate, cu ample probleme sociale, au acceptat și au practicat prostituția de bună-voie, existând eventual discuții asupra modului în care au fost plătite.

Apreciază că se impune a se avea în vedere și faptul că inculpatul are patru copii minori în întreținere, iar până în momentul arestării sale și-a câștigat existența prin muncă, lucrând ca ziler.

Raportat la cele anterior expuse, la faptul că măsura arestului preventiv nu se poate transforma într-o pedeapsă, la perioada îndelungată de arest preventiv, respectiv din 11 iulie 2013, apreciază că, în acest moment procesual, măsura luată față de acesta este una excesivă, motiv pentru care se impune revocarea ei. Cu onorariu FMJ.

Apărătorul din oficiu al inculpatului B. C. S., solicită, în temeiul art. 385¹⁵pct. 2 lit. d Cod procedură penală, admiterea recursului inculpatului, casarea încheierii penale din_ pronunțată de Tribunalul Cluj și, rejudecând, să se dispună revocarea măsurii arestării preventive a inculpatului, întrucât motivele care au stat la baza luării acestei măsuri au încetat și nu au apărut temeiuri noi care să justifice menținerea privării de libertate.

Consideră că, în cauză, nu au fost aduse probe în dovedirea îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 148 lit. e și f Cod procedură penală, avute în vedere la luarea și menținerea măsurii arestării preventive.

Astfel, în ceea ce privește cazul prevăzut de art. 48 lit. e Cod procedură penală, arată că nu există probe sau indicii că inculpatul ar fi exercitat presiuni asupra părților vătămate sau că ar fi încercat vreo înțelegere frauduloasă cu acestea, ci există doar afirmațiile părților vătămate, a căror veridicitate urmează a se stabili cu ocazia judecării pe fond a cauzei.

Totodată, confirmă că se menționează o presupusă agresiune a inculpatului asupra părții vătămate C. I. D., însă susține că există indicii că aceasta a fost produsă în realitate de Ș. I., aspect care intenționează a fi dovedit cu ocazia cercetării judecătorești, pe fond.

Referitor la cel de-al doilea caz avut în vedere la luarea și menținerea măsurii, respectiv cel prevăzut de art. 148 lit. f Cod procedură penală, consideră că nu există probe din care să rezulte pericolul social concret pentru ordinea publică în cazul în care inculpatul s-ar afla în libertate, nefiind indicat, în mod concret, în ce ar consta acesta, ci fiind relevat într-o manieră abstractă, respectiv raportat la gravitatea infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată.

De asemenea, solicită a se observa faptul că părțile vătămate provin din familii dezorganizate, sunt în relații proaste cu părinții și nu s-a făcut dovada că acestea frecventează, în mod constant, școala și că ar fi fost împiedicate de inculpat să aibă o viață școlară organizată. Mai arată că mama uneia dintre părțile vătămate este de asemenea prostituată și în relații de prietenie cu inculpata F. S. .

Precizează că nemulțumirea părților vătămate s-a datorat faptului că acestea considerau că nu primesc suficiente sume de bani din cele care au rezultat din practicarea serviciilor prestate, însă de bună-voie și nu obligate de inculpat.

În final, solicită a se avea în vedere că inculpatul este fiul inculpatei F. S.

, care s-a folosit de acesta, motiv pentru care el nu a avut o altă alternativă, aspect consemnat chiar într-una din încheierile penale anterioare, precum și faptul că inculpatul este privat de libertate din data de 17 mai 2013, motiv pentru care, pentru a nu fi depășită durata rezonabilă a duratei arestării preventive și pentru a-și putea formula o apărare efectivă, solicită revocarea măsurii.

În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara.

Reprezentanta M. ui P. solicită respingerea ca nefondate a recursurilor declarate în cauză de inculpații F. S., L. A. și B. C. S., cu consecința menținerii încheierii atacate și cu obligarea inculpaților la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat. Apreciază că instanța de fond, Tribunalul Cluj, verificând legalitatea și temeinicia măsurii arestului preventiv luată față de inculpați încă în cursul urmăririi penale, în mod temeinic, a constatat subzistența temeiurilor inițiale ale arestării, respectiv a constatat, pe baza materialului probator administrat în cursul urmăririi penale, pentru că deocamdată cercetarea judecătorească nu a fost demarată în cauză, existența unor indicii temeinice sub aspectul săvârșirii de către inculpați a unor infracțiuni extrem de grave - trafic de minori, trafic de persoane, respectiv proxenetism, sancționate de lege cu pedeapsa închisorii mult superioare limitei de 4 ani, cerută de art. 148 lit. f Cod de procedură penală.

De asemenea, a constatat că inculpații au desfășurat această activitate infracțională o perioadă lungă de timp, constând în recoltarea, transportul și cazarea unui număr semnificativ de persoane minore și majore, în scopul exploatării lor sexuale, desfășurând aceste activități ca pe o veritabilă afacere de familie, altfel foarte profitabilă, precum și faptul că inculpatul L. A. a fost unul care inițial a beneficiat de clemența organelor judiciare, care au dispus față de el doar luarea unei măsuri restrictive de libertate, însă acesta, la scurtă vreme după luarea măsurii, a încălcat obligațiile luând legătura cu martorii și părțile vătămate în cauză.

Totodată, s-a reținut, în mod corect, că inculpatul B. C. S. și inculpata F. S. au exercitat presiuni asupra unora din părțile vătămate.

Prin urmare, arată că instanța a constatat că există un real pericol privind ordinea publică dacă inculpații ar fi lăsați în libertate și mai adaugă că inculpatul

L. A. este și recidivist, respectiv că nu se află la prima confruntare cu legea penală. Astfel, pericolul concret pentru ordinea publică rezidă în temerea reală ce există cu privire la faptul că, lăsați în libertate, inculpații vor relua activitatea infracțională, dat fiind că niciunul dintre ei nu are o sursă de venituri licite. De asemenea, precizează că există și temerea ca, nefiind începută cercetarea judecătorească, inculpații să încerce zădărnicirea aflării adevărului în cauză, astfel cum au făcut-o și după începerea cercetărilor în cauză.

Pentru considerentele expuse solicită respingerea ca nefondate a recursurilor inculpaților.

Apărătorul din oficiu al inculpatului B. C. S., în replică, arată că inculpatul are la dosarul cauzei copia contractului individual de muncă, cu precizarea că acesta a avut și probabil încă deține calitatea de angajat și că a realizat venituri licit.

Reprezentanta M. ui P., în replică, relativ la situația copiilor minori ai inculpatei F. S., confirmă că aceasta are patru copii minori, dar susține că situația lor este rezolvată, aceștia fiind instituționalizați la acest moment.

Inculpata F. S., având ultimul cuvânt, arată că doar doi dintre copii săi sunt instituționalizați, la "Centrul Opt Speranța"; din Huedin, iar doi se află în întreținerea cumnatei sale, care a consemnat aspectul nereal, respectiv că menține în permanență legătura cu ea și cu tatăl minorilor. În acest sens, susține

că personal, din data de 16 mai nu i-a mai văzut pe minori și arată că doamna P.

E. a susținut în rechizitoriu la pagina nr. 19 că se va răzbuna pe ea, respectiv că va asigura deplasarea părților vătămate pentru a declara împotriva sa.

În concluzie, solicită punerea sa în libertate, pentru a-i vizita pe minori și pentru a asigura creșterea și întreținerea acestora, cu precizarea că nu beneficiază de contribuția paternă.

Inculpatul B. C. S., având ultimul cuvânt, solicită cercetarea sa în libertate și apreciază că nu există dovezi împotriva sa, declarațiile fiind contradictorii.

Precizează că familia sa a fost distrusă datorită ajutorului oferit unor persoane, aspect pe care nu-l consideră a fi infracțiune.

Inculpatul L. A., având ultimul cuvânt, lasă modul de soluționare al recursului la aprecierea instanței.

Inculpata F. S., în completarea ultimul cuvânt, arată că autorii reali ai faptelor se află în stare de libertate, fiind martori în prezenta cauză și apreciază că fiind în stare de arest nu va putea dovedi acest aspect.

C U R T E A

Prin încheierea penală din 8 octombrie 2013 a Tribunalului C. pronunțată în dosarul nr._ /a1, în baza art.300/2 rap. la art.160/b alin.1 și 3 C.pr.pen. a fost menținută starea de arest a inculpaților: F. S., B. C. -

S. și L. A. .

Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că prin încheierea penală nr.47/C/_ a Tribunalului C. s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților F. S. și B. C. -S., deținuți în prezent în Arestul I.P.J. C., pentru o perioadă de 29 de zile, apreciindu-se că sunt îndeplinite cerințele art. 143 și 148 lit. e și f C.p.pen., măsura urmând a expira la data de 14 iunie 2013, aceștia fiind cercetați pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de minori, prev.

de. 13 al. 1, al .2 și al. 3 rap. la art.. 12 al. 2 lit. a din Legea nr.678/2001, cu aplicarea art. 41 al. 2 C.pen. și proxenetism, prev. de art. 329 al. 1 și 2 C.pen. cu art. 41 al .2 C.pen.

S-a reținut sub aspectul stării de fapt, aceea că, la data de 12 februarie 2013 martora M. C. R., mama părții vătămate M. P. L., în vârstă de 14 ani, a sesizat organele de urmărire penală cu privire la faptul că începând din prima săptămână de școală a semestrului II, (07-_ ) minora a lipsit de la școală, fiind căutată de doi tineri cu un autoturism marca BMW. Ulterior, susnumita a aflat că fiica ei minoră, în vârstă de 14 ani ar fi fost racolată de "S. ";, prin intermediul fiului ei, " C. "; în vederea practicării prostituției la domiciliul "S. ei"; și în alte locații din oraș. De asemenea, minora ar fi fost dusă la un club de noapte din C. -N., unde i s-ar fi cerut să danseze la bară.

De mai multe ori minora a lipsit de la domiciliu, în special la sfârșit de săptămână, pretinzând că s-ar afla la bunici, însă părinții au aflat ulterior că aceasta ar fi petrecut mai multe nopți în compania numiților "C. "; și "D. ";.

Susnumita a găsit la fiica ei o cartelă telefonică, care i-a fost dată de către suspecți, pentru a putea comunica. Datele conținute în memoria cartelei au fost puse la dispoziția organelor de cercetare penală de către susnumită.

Din discuțiile cu sora mai mică a persoanei vătămate, M. Alexia în vârstă de 12 ani, martora M. C. R. a aflat că de mai multe ori persoana vătămată a dus-o pe sora ei mai mică la domiciliul "S. ei";. M. Alexia i-a relatat mamei că "S. "; a dus-o pe persoana vătămată într-o altă locație, pentru a face masaj unui bărbat. La întoarcere persoana vătămată avea suma de 100 lei, din care 30 de lei i-a dat surorii mai mici, pentru ca aceasta să nu-i spună mamei cele întâmplate. M. Alexia i-a mai relatat mamei că împreună cu sora ei mai mare au fost duse de către "C. "; la un club de noapte de pe str. T., unde lucra "A. ";, "o altă fată a lui C. ";, o altă minoră "Deea"; (al cărei număr de telefon este salvat pe cartela telefonică predată la dosarul cauzei). C. le-a dat celor două surori alcool, iar persoana vătămată a primit de la A. o rochie scurtă și a fost pusă să danseze la bară. În aceeași seară, sora mai mică a primit de la "Etuș"; o substanță despre care i-a spus că ar fi un drog, în vederea consumului. Tot de la fiica mai mică, numita M. C. R. a aflat că numitul "C. "; a dus-o pe persoana vătămată la o întâlnire cu "B. ";, care urma să plătească suma de 2500 euro pentru serviciile persoanei vătămate, din care 1500 urmau să revină lui "C. ";. Această întâlnire nu a mai avut loc, întrucât părinții minorei au aflat și au apelat la Secția II Poliție.

În urma investigațiilor efectuate de poliție suspecții au fost identificați în persoana inculpaților F. S. și B. C. -S. .

Au fost efectuate verificări pe internet, având ca și criteriu de căutare numărul de telefon 0740.781.818 care potrivit datelor furnizate de către operatorul Orange România a fost folosit în baza unui contract încheiat pe numele inculpatei. De asemenea din declarația inculpatei rezultă că ea a folosit acest număr de telefon aproximativ 12 ani atât pentru a fi contactată de către clienți cât și în relațiile personale. Au fost identificate anunțuri postate în perioada 2010-2013 pe 9 site-uri; toate anunțurile privesc oferirea de servicii sexuale explicite, inclusiv cu privire la practici de perversiune sexuală, contracost, fiind însoțite de fotografii ale unor tinere cu fețele acoperite, îmbrăcate sumar, în posturi erotice. Toate anunțurile au ca număr de contact 0740.781.818. Unele anunțuri sunt urmate de comentarii ale unor persoane care au apelat la serviciile sexuale oferite, din care rezultă că mai multe persoane oferă aceste servicii, doritorii putând să aleagă cu cine să întrețină relații sexuale. Tarifele practicate sunt cuprinse între 70 lei pentru sex oral protejat și 300 lei

pentru o oră cu 2 fete. Tot din aceste comentarii rezultă că întâlnirile au avut loc în mai multe imobile, situate în mai multe cartiere din C. -N. și că clienții respectivi au avut de ales dintre mai multe tinere.

În cauză s-au autorizat interceptarea, înregistrarea și localizarea convorbirilor de la mai multe posturi telefonice utilizate de către inculpați, învinuit și persoane care au practicat prostituția în folosul acestora în perioada februarie - mai 2013, precum și înregistrări ambientale și introducerea în cauză unui investigator sub acoperire.

Din punerea în executare a acestor măsuri a rezultat că posturile telefonice 0740._ .468.632 și 0755._ .4. au fost utilizate de către inculpata F. S. pentru a stabili întâlniri cu bărbați pentru servicii sexuale. Din conținutul convorbirilor înregistrate rezultă că inculpata oferea clienților serviciile sexuale ale celorlalte tinere recrutate, negocia natura acestor servicii și prețul lor. Clienții care acceptau condițiile stabilite de către inculpată erau chemați la locuințele închiriate de către inculpatul L. A. unde se aflau tinerele care urmau să întrețină relații sexuale cu aceștia. Clienților nu li se indica adresa

exactă ci erau chemați în apropierea imobilului de unde inculpata putea să-i observe pe geam. Inculpatul L. A. se deplasa și el în zona apartamentului pentru a verifica perimetrul, de asemenea acesta încerca să identifice clientul înainte ca el să ajungă la locație și o apela pe inculpata F. S. pentru a-i spune dacă clientul pare de încredere sau dimpotrivă ar putea fi polițist. Atunci când inculpații bănuiau că clientul ar putea avea calitatea de polițist evitau să se mai întâlnească cu el. Atunci când clientul părea de încredere inculpata îl dirija telefonic până la intrarea în scara blocului și îi indica numărul apartamentului. După ce clientul ajungea în apartament inculpata îi prezenta "marfa"; lăsându-l să-și aleagă tânăra cu care vroia să întrețină relații sexuale. Inculpata încasa suma de bani negociată, după care aștepta în bucătărie sau pe hol până se consuma relația sexuală.

Din convorbiri mai rezultă că inculpata F. S. i-a solicitat în mod repetat inculpatului B. C. -S. să plaseze anunțuri privind oferirea de servicii sexuale pe diferite site-uri pe internet.

Din probele administrate a rezultat că în perioada 2010 - 2013 inculpatul

L. A. a încheiat contracte de închiriere pentru imobilele din C. -N., str. Grigore Alexandrescu, str Tebei nr. 18A, str. Gîrbău, nr. 8 ap.89, str Mehedinți nr. 13 ap.74, la negocierile cu proprietarii acestora participând și inculpata F.

S. . Toate aceste imobile au fost utilizate pentru a întreține relații sexuale cu clienții racolați prin anunțuri.

În urma cercetărilor efectuate s-a stabilit că începând din anul 2010 inculpata F. S., împreună cu inculpatul B. C. -S. a racolat mai multe tinere, din care o parte minore, cu scopul de a le exploata prin obligarea la practicarea prostituției. Tinerele racolate au fost găzduite de cei doi, împreună cu inculpatul L. A. și plasate ca prostituate unor clienți racolați prin anunțuri publicate de inculpații F. S. și B. C. -S. pe internet și pe fluturași tipăriți, distribuiți în oraș. Majoritatea sumelor de bani încasate de aceste tinere au fost însușite de către inculpata F. S. .

Astfel, au fost identificate numitele: SA B., C. I. D. , B.

I., K. A. S., zisă Oni, M. P. L. - toate minore, care au fost racolate, găzduite și transportate în modalitatea de mai sus, în vederea practicării prostituției.
Concret, partea vătămată SA B. a fost racolată de către inculpatul B. C. S. în cursul anului 2010 când aceasta avea vârsta de 14 ani și era elevă în clasa a VIII-a la Școala generală Octavian G. din C. -N. unde erau elevi și frații mai mici ai inculpatului. Cei doi inculpați o cunoșteau pe
partea vătămată de când aceasta avea vârsta de aproximativ 9 ani întrucât mama ei practica prostituția în zona podului N și era în relații apropiate cu inculpata F.
, vizitându-se reciproc. Partea vătămată a arătat că ambii inculpați i-au propus să devină concubina inculpatului B. C. -S. și după ce ea a acceptat și s-a mutat la domiciliul lor, inculpații i se adresau cu apelativul "noră"; tratând- o ca pe un membru al familiei. Mama părții vătămate nu a fost de acord cu această relație astfel că cei doi inculpați i-au cerut minorei să îi însoțească la secția de poliție și să dea o declarație pe propria răspundere că nu mai dorește să stea cu părinții ci dorește să locuiască cu inculpatul. Partea vătămată a arătat că deși vroia să își continue școala inculpata a determinat-o să abandoneze cursurile și să practice prostituția, amenințând-o că în caz contrar o va alunga. Fiind certată cu mama ei, și datorită declarației date anterior la poliție, partea vătămată s-a simțit presată temându-se că va ajunge în stradă și din acest motiv a acceptat să practice prostituția alături de inculpată în apartamentul în care și locuiau. În urma anunțurilor, atât ziua cât și noaptea erau apelate de diverși bărbați iar inculpata o plasa pe partea vătămată acestora pentru întreținerea de relații sexuale normale și orale la tarife cuprinse între 70 și 150 de lei pe oră. Victima a arătat că în mai multe situații clienții au venit în timpul nopții iar inculpata 1-a trezit pe inculpatul B. C. S. care dormea cu partea vătămată cerându-i să se mute în altă cameră și să lase locul clientului. Mai mult, pentru a câștiga sume mai mari de bani, inculpata i-a cerut fiului ei B. C. S. să

întrețină relații sexuale anale cu partea vătămată ca aceasta să se obișnuiască cu durerea și ulterior să ofere clienților și acest tip de serviciu sexual pentru care ar fi primit sume între 200 - 300 de lei pe oră. Partea vătămată a practicat prostituția în folosul inculpatei și a familiei acesteia timp de aproximativ 4 luni, toți banii erau încasați în mod direct de inculpata F. S. care apoi dădea sume de bani inculpatului și învinuitului și achita cheltuielile pentru subzistența întregii familii.

În perioada cât partea vătămată încă a mai locuit cu familia inculpaților, inculpata F. S. a găzduit-o pe învinuita Ș. I. și i-a pus la dispoziția acesteia locuința sa pentru întâlniri cu bărbați cu care practica prostituția. De asemenea atunci când bărbații cereau serviciile sexuale ale mai multor tinere inculpata F. S. o chema și pe învinuita Ș. I. pe care o plasa clienților, înlesnind în acest fel activitatea de prosituție desfășurată de aceasta.

La sfârșitul anului 2010, începutul anului 2011, martorul Tanczos A. S. zis Chinezu, i-a rugat pe inculpata F. S. și inculpatul L. A. să îi închirieze o cameră în imobilul de pe str Calea Mănăștur nr. 11 unde se mutaseră între timp. Cei doi au fost de acord să îl lase să locuiască o perioadă într-una din camere stabilind ca în schimb martorul să efectueze lucrări de renovare la locuință. Urmare a acestui fapt, martorul s-a mutat în locuința familiei inculpatei împreună cu partea vătămată B. R. I. în vârstă de 16 ani. Martorul muncea cu ziua și lipsea de acasă. În lipsa acestuia, inculpata F. S. a făcut presiuni asupra părții vătămate B. R. I. pentru a o determina să practice prostituția spunându-i că prietenul ei nu a plătit nici o sumă de bani ca și chirie sau contribuție la utilități. Inculpatul B. C. S. a fost prezent la această discuție. Partea vătămată datorită presiunilor făcute de inculpată, a acceptat să practice prostituția în perioadele de timp cât concubinul ei lipsea de acasă. Inculpata a plasat-o unor clienți racolați prin intermediul anunțurilor care erau chemați la adresa de pe Calea Mănăștur nr. 11 sau la diferite imobile din oraș fie închiriate, fie puse la dispoziție în acest scop de alte prostituate. După aproximativ 2 săptămâni, martorul Tanczos A. S. a aflat că partea vătămată practică prostituția sub controlul inculpatei F. S. și a părăsit-o . Partea vătămată a rămas în locuința inculpatei care a început s o scotă și la

stradă în zona podului N din cartierul Grigorescu - Mănăștur. Învinuitul L. A. le transporta pe cele două de la domiciliu în zona unde practicau prostituția cu autoturismul său . De multe ori acesta aștepta în zona din apropiere pentru a le acorda ajutor în cazul în care ar fi avut probleme cu clienții și pentru a le transporta la hoteluri când clienții solicitau acest lucru. Partea vătămată a încasat sume cuprinse între 200 - 300 de lei pe zi din activitatea pe prostituție, toți banii fiind însușiți de către inculpată care ulterior i-a împărțit cu inculpatul și cu învinuitul. Partea vătămată a practicat prostituția în folosul inculpatei timp de aproximativ 6 luni . Ulterior ea s-a împăcat cu martorul Tanczos A. S. și s-a mutat la acesta. Inculpații și învinuitul au căutat-o de mai multe ori încercând să o aducă înapoi, dar partea vătămată a refuzat.

În toamna anului 2012, inculpatul B. C. S. a cunoscut-o pe partea vătămată M. P. L. în vârstă de 14 ani. Cei doi inculpați s-au înțeles să o racoleze pe partea vătămată pentru a o plasa ca prostituată. În acest scop, inculpatul a dus-o de mai multe ori pe partea vătămată la domiciliul mamei lui sub pretextul că vor sta la o cafea . Treptat inculpata F. S. i-a prezentat părții vătămate avantajele materiale pe care le-ar putea avea din practicarea prostituției și au încurajat-o să o vizite cât mai des pe inculpată. De mai multe ori partea vătămată a lipsit de la școală pentru a face vizite inculpatei, iar în câteva week-end-uri și-a mințit părinții că merge la bunici, pe bunici că rămâne la părinți și împreună cu sora ei mai mică martora M. Alexia a vizitat-o pe inculpata F. S. . În perioada ianuarie - februarie 2013, inculpata F. S. a avut acces la imobilul de pe str Țebei nr. 18 A unde practica relații sexuale cu clienții. Într-un din zilele în care partea vătămată a vizitat-o inculpata i-a cerut să o însoțească la această adresă ca să o ajute să facă curățenie. În fapt inculpata stabilise o întâlnire cu un bărbat pentru care a negociat serviciile sexuale ale părții vătămate. Când bărbatul respectiv a ajuns la locație, inculpata i-a cerut părții vătămate să întrețină relații sexuale cu el precizându-i că acesta a plătit-o. Partea vătămată a refuzat, inculpata a insistat să-i facă măcar un masaj, lucru pe care partea vătămată l-a acceptat . După ce partea vătămată a făcut masaj bărbatului, inculpata a întrețin relații sexuale cu el, iar apoi i-a dat părții vătămate suma de 100 de lei. După acest incident inculpata a reluat discuția cerându-i părții vătămate să practice prostituția, promițându-i că îi va da jumătate din banii pe care clienții îi vor plăti pentru ea. Când partea vătămată a refuzat inculpata a amenințat-o că dacă nu cedează îi va face rău familiei părții vătămate. În cele din urmă la presiunile inculpatei, partea vătămată a cedat și a practicat prostituția în folosul acesteia timp de aproximativ 3 săptămâni. La rândul său inculpatul B. C. S. ținea legătura cu diferiți bărbați cărora le promitea serviciile sexuale ale tinerelor spunându-le că "are prospături";.

La începutul lunii ianuarie 2013, inculpatul B. C. S. a racolat-o pe partea vătămată C. I. D. în vârstă de 17 ani. Inculpatul știa că partea vătămată este certată cu părinții ei și nu are unde să locuiască . El i-a comunicat inculpatei informațiile despre partea vătămată amândoi hotărând să o ducă la

locuința familiei pentru a o plasa ca prostituată. În acest sens inculpatul i-a cerut părții vătămate să devină iubita lui promițându-i că se va căsători cu ea în cursul lunii august 2013 când va împlini 18 ani. Cei doi inculpați au aflat că partea vătămată avea un copil care îi fusese luat de mama ei și pe care partea vătămată vroia să-l crească. Cei doi inculpați i-au propus părții vătămate să practice prostituția promițându-i că din această activitate va câștiga suficienți bani pentru a-și recupera copilul și a-l crește singură. Mai mult, ei au promis că o vor ajuta să ia copilul de la mama ei, o vor ajuta să-l crească. În acest sens inculpata a luat toți banii pe care clienții îi plăteau pentru serviciile sexuale ale

părții vătămate spunându-i că adună banii pentru copilul acesteia. În realitate inculpata F. S. a cheltuit banii împreună cu ceilalți membri ai familiei.

Timp de aproximativ trei săptămâni inculpata a plasat-o pe partea vătămată clienților pe care îi găsea, uneori aceasta le ducea pe părțile vătămate M. P. și C. I. D. împreună la imobilul de pe str Țebei unde se practica prostituția.

Întreaga activitate infracțională era cunoscută de inculpatul B. C. S. și inculpatul L. A., cei doi discutând zilnic cu inculpata cu privire la mersul afacerilor. În perioada cât cele două tinere au fost exploatate sexual, inculpatul B.

C. S. a plasat mai multe anunțuri pe internet la indicațiile inculpatei F. S. prin care se ofereau serviciile sexuale ale părților vătămate. În anunțuri nu era specificat că acestea sunt minore, iar clienților li se spunea de către inculpată că fetele au 19 ani.

Cu privire la inculpatul B. C. S. s-a reținut că la cererea inculpatei

F. S. în perioada 5-6 martie 2013 în mod repetat a printat mai mulți fluturași cu anunțuri privind oferirea de servicii sexuale, pe care să îi distribuie prin oraș. Inculpata și inculpatul L. A. l-au instruit să posteze fluturașii în parbrizul unor mașini în zona Mc Donald s din Mărăștur și al unor parking-uri întrucât acele zone erau mai aglomerate. Lucrătorii de poliție judiciară au identificat un anunț cu conținutul " te asteptam in cuibusorul nostru de nebuni NON-STOP programări la nr de tel: 0755._ .413.243 și 0765.159.244."; Anunțul era lipit pe balustrada de la scările de acces pietonal din parkingul suprateran de pe str. Minerva, cart. Mănăștur și a fost ridicat ca mijloc de probă.

De asemenea, cu ocazia percheziției domiciliare de la locuința inculpaților au fost ridicați mai mulți fluturași cu același conținut. De mai multe ori inculpata l-a sunat pe inculpatul B. C. S. și l-a întrebat dacă a plasat anunțurilor fiind impacientată că nu sună telefoanele.

Din convorbirile purtate de către B. C. S. mai rezultă că acesta a negociat personal prețul serviciilor sexuale cu bărbați care doreau să întrețină relații sexuale contra cost.

În cursul lunii februarie 2013, partea vătămată C. I. D. a fugit de la inculpați cu ajutorul părții vătămate B. Ranata I. . Aceasta a arătat că atât inculpata F. S. cât și inculpatul B. C. S. au căutat-o pe partea vătămată și au amenințat-o la telefon cu bătaia pentru a o determina să se întoarcă la ei.

În perioada aprilie-mai 2013 inculpatul B. C. S., în înțelegere cu inculpata F. S. a făcut demersuri pentru racolarea a două minore internate într-un centru de plasament, din care una a fost identificată în persoana numitei

B. E. C., în vârstă de 17 ani, în scopul exploatării prin practicarea prostituției. În mai multe convorbiri telefonice inculpatul i-a precizat inculpatei F.

S. că le-a contactat pe cele două tinere că una este prea urâtă pentru a fi plasată ca și prostituată, dar o va racola pe cealaltă, respectiv pe B. E. C. .

În cursul lunii martie 2013, minora K. A. S. zisă A. a fost racolată de către inculpatul B. C. S. care a dus-o la domiciliul inculpatei pentru a fi plasată ca prostituată. Până la sfârșitul lunii aprilie 2013, minora a fost cazată la familia inculpaților și plasată ca și prostituată, în apartamentul închiriat de pe str Gârbău nr. 8 . În baza autorizației procurorului, investigatorul sub altă identitate a stabilit o întâlnire în apartamentul respectiv cu inculpata F. S. . Aceasta a negociat cu investigatorul serviciile sexuale pentru minoră și martora Vigh- Juhos L., în prezența acestora.

În perioada martie - mai 2013, numitele Bîlc D. V., Vigh-Juhos L.

, zisă Lore, ambele majore, au fost recrutate, îndemnate și sprijinite să practice prostituția de către inculpații F. S., B. C. S. și L. A., care au și

tras direct sau indirect foloase din această activitate. Cu ocazia percheziției domiciliare, certificatul de naștere și un card bancar aparținând numitei Vigh- Juhos L. au fost găsite în dulapul folosit de inculpatul B. C. S. .

În cursul lunii aprilie 2013, inculpata F. S. a reluat legăturile cu învinuita Ș. I., zisă "Catana";, practicând împreună prostituția în apartamentul închiriat de învinuitul L. A. unde acesta și locuia cu familia. Aflând că partea vătămată C. I. D. intenționa să formuleze plângere la poliție, la data de 22 aprilie 2013 învinuita Ș. I. și inculpatul B. C. S. au agresat-o pe aceasta, lovind-o cu pumnii și picioarele, în scopul de a o intimida, pentru a nu depune plângere penală. În urma agresiunii, partea vătămată a suferit leziuni care necesită 4-5 zile de îngrijiri medicale. În data de

27 aprilie 2013 în timp ce se deplasa pe str. Parâng din C. -N., partea vătămată a fost observată de către învinuita Ș. I. și inculpata F. S. . Fiind îndemnată de aceasta, învinuita Ș. I. a lovit-o din nou pe partea vătămată. În noaptea de 27/28 aprilie 2013 aceasta a fost internată datorită leziunilor suferite.

Măsura arestării preventive a celor doi inculpați a fost prelungită succesiv prin încheierile penală nr. 54/C/_ și 64/C/_ ale Tribunalului C. .

Totodată, prin încheierea penală nr. 297/_ a Tribunalului C. s-a admis cererea DIICOT - Serviciul Teritorial C. privind înlocuirea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea dispusă anterior față de inculpatul L. A. cu măsura arestării preventive pentru 30 de zile, în temeiul art. 139, 145 al. 3, 148 lit. a/1, b și f C.p.pen., acesta fiind cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de minori prev. de. 13 al. 1, al .2 și al.3 rap. la art.. 12 al. 2 lit. a din Legea nr.678/2001 cu art. 41 al. 2 C.pen., trafic de persoane, prev. de art. 12 al. 1, al

.2 lit. a din Legea nr. 678/2001 cu art. 41 al. 2 C.pen. și proxenetism, prev. de art. 329 al. 1 și 2 C.pen. cu art. 41 al. 2 C.pen.

În fapt, instanța a reținut că, în perioada 2010-2013, inculpatul L. A. împreună cu inculpații F. S. și B. C. S., le-a racolat, găzduit și transportat pe SA B., C. I. D., B. R. I., K. A. S.

, zisa Oni, M. P. L. - toate minore - în scopul exploatării prin obligarea la practicarea prostituției. Aceste tinere au fost plasate unor bărbați în vederea întreținerii de relații sexuale contracost, majoritatea sumelor astfel obținute revenind inculpatei. Clienții au fost racolați prin anunțuri publicate de inculpații

F. S. si B. C. S. pe internet și pe fluturași tipăriți, distribuiți în oraș. Inculpatul L. A. a beneficiat de sumele de bani obținute de către inculpata F.

S. în urma infracțiunii de trafic de minori.

În cursul anului 2013, inculpata F. S. a închiriat imobilul din C. -N.

, str. Gârbău nr.8, ap.89 unde, împreună cu inculpatul L. A., în mod repetat, le-a transportat și găzduit pe tinerele racolate, plasându-le unor bărbați racolați prin intermediul anunțurilor. În perioada februarie-aprilie 2013, în mod repetat, inculpatul L. A. s-a deplasat în zona imobilului unde tinerele urmau să se întâlnească cu clienții, pentru a supraveghea zona, ținând legătura telefonic cu inculpata F. S. și a transportat clienți la și de la locație la domiciliu. În mod repetat, atunci când tinerele fugeau de la cei trei suspecți, aceștia le-au căutat pentru a le aduce înapoi.

Potrivit declarațiilor martorilor K. A. S. și Mocan Levente rezultă că, în cursul lunii februarie 2013, inculpatul L. A. a transportat-o pe persoana vătămată K. A. S. la domiciliul ei în C. . Pe drum, acesta i-a cerut să găsească și alte fete care ar accepta să practice prostituția sub supravegherea inculpatei F. S. . K. A. S. 1-a pus în legătură cu o tânără care nu a fost până în prezent identificată, iar inculpatul i-a propus acesteia să practice prostituția, a transportat-o în C. -N. și a predat-o inculpatei F. S., care a

plasat-o ca prostituată. Martorul Mocan Levente arată că, după înfățișare, tânăra racolată de inculpat, părea a fi minoră.

Cu privire la implicarea activă a inculpatului L. A. în activitățile de trafic de minori și persoane și proxenetism, dar și cu privire la comportamentul violent al acestuia, a dat declarații și martora Lingurar E. . Aceasta a arătat că, pe parcursul anilor, inculpatul s-a implicat activ în exploatarea activității de prostituție a părților vătămate și a martorelor și chiar a intrat în conflict cu alte prostituate de la podul N. Astfel, în cursul lunii februarie 2013, martora Lingurar

E. a intrat în conflict cu inculpata F. S., reproșându-i acesteia că aduce alte tinere în zona respectivă și fiind prea multe, nu au suficienți clienți. În scurt timp de la aceste discuții, inculpatul L. A. a apărut în zonă cu autoturismul său, a lovit-o pe martoră în nas cu un obiect contondent, a întrebat-o ,,dacă nu încape de fetele minore" și a amenințat-o că îi va da foc cortului în care locuiește și câinilor pe care îi are. Martora i-a spus inculpatului că se va adresa poliției, iar acesta din nou a amenințat-o, spunându-i să nu îndrăznească. Acest incident este confirmat și de martorul cu identitate proteiată "R. M. ". De altfel, acest martor a și formulat cererea de a fi audiată sub o altă identitate, întrucât, îl cunoaște pe inculpat ca pe o persoană violentă, fiindu-i frică de acesta. Cu ocazia percheziției efectuate asupra autoturismului marca Dacia 1310, cu nr_, aparținând inculpatului L. A., acestuia i s-a cerut să pună la dispoziție bunurile, obiectele și înscrisurile care au legătură cu cauza ori pe care le deține în mod ilegal. Inculpatul a indicat organelor de cercetare penală o bâtă de baseball păstrată lângă scaunul șoferului și un briceag păstrat în torpedoul autoturismului, bunurile fiind puse la dispoziție de inculpat și ridicate. Ulterior, s- a procedat la efectuarea percheziției, fiind găsite și un levier de 50 cm în partea stângă de lângă scaunul șoferului și o sulă în sertarul portierei din stânga față, bunuri care nu au fost declarate de către inculpat.

Partea vătămată M. P. a arătat de asemenea că, datorită amenințărilor pe care inculpații L. A. și F. S. i le-au adus, îi este frică de ei. Datorită stării de temere, evaluarea psihologică a acestei părți vătămate s-a desfășurat cu o deosebită dificultate, așa cum rezultă din raportul psihologic întocmit la data de_ . Amenințările asupra părții vătămate au avut un efect destul de puternic, determinând-o, atât să se prostitueze, cât și să treacă sub tăcere ceea ce i se întâmplă, raportat la cele mai importante persoane din viața sa.

S-a mai reținut că, împreună cu inculpații B. C. S. și F. S., le-a recrutat și îndemnat pe numitele: Ș. I., zisa ,,Catana", Bile D. V., Vigh-Juhos L., zisa Lore, toate majore, să practice prostituția, înlesnindu- le această activitate prin recrutarea clienților în urma anunțurilor publicate pe internet și punerea la dispoziție a locațiilor în care se practica prostituția, trăgând foloase din această activitate.

De asemenea, inculpatul este cercetat pentru faptul că, în perioada 2010- 2013, a obținut foloase de pe urma activității de prostituție practicată de inculpata F. S. și a sprijinit această activitate prin plasarea unor fluturași tipăriți cu anunțuri pentru racolarea clienților, prin transportarea clienților și a învinuitei în locațiile unde aceasta practica prostituția.

În același timp, s-a reținut că, în perioada 2003-2004, inculpații F. S. și L. A. au racolat-o pe partea vătămată B. D. L., în vârstă de 17 ani, au găzduit-o la domiciliul lor și, în mod repetat, au transportat-o în scopul exploatării prin practicarea prostituției. După ce partea vătămată a împlinit vârsta de 18 ani, cei doi au continuat să o exploateze, prin violență și amenințare. În mod repetat, partea vătămată B. D. L. a fugit de la cei doi, dar aceștia au căutat-o și, prin violență și amenințări au adus-o înapoi, obligând-o să continue practicarea prostituției în folosul lor.

În aceasta modalitate, cei doi suspecți au exploatat-o pe partea vătămată până în cursul anului 2011.

Totodată, s-a reținut că în cursul anului 2007, inculpata F. S. a racolat-o pe partea vătămată D. Gisella, la acea dată în vârstă de 15 ani și împreună cu inculpatul L. A. a găzduit-o și transportat-o în mod repetat în scopul exploatării prin obligarea la practicarea prostituției. Partea vătămată a fost exploatată de către cei doi suspecți timp de aproximativ 3 luni.

Prin rechizitoriul DIICOT - Serviciul Teritorial C. din data de_ s-a dispus trimiterea în judecată a celor trei inculpați sus-menționați, după cum urmează: inculpata F. S., pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de minori, prev. și ped. de art. 13 alin.1, alin. 2 și 3 rap. la art. 12 alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., trafic de persoane, prev. și ped. de art. 12 alin. 1, alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., proxenetism, prev. și ped. de art. 329 alin. 1 și 2 C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., prostituție, prev. și ped. de art. 328 C.pen. și instigare la lovire, prev. de art. 25 C.pen. rap. la art. 180 alin. 1 C.pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a C.pen., inculpatul L. A., pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de minori, prev. și ped. de art. 13 alin.1, alin. 2 și 3 rap. la art. 12 alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., trafic de persoane, prev. și ped. de art. 12 alin. 1, alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., proxenetism, prev. și ped. de art. 329 alin. 1 și 2 C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., toate cu aplicarea art. 37 lit. a C.pen. și art. 33 lit. a C.pen.; inculpatul B. C. -S., pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de minori, prev. și ped. de art. 13 alin.1, alin. 3 rap. la art. 12 alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., proxenetism, prev. și ped. de art. 329 alin. 1 și 2 C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. și lovire prev. de art. 180 alin. 2 C.pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a C.pen.

Conform art. 3002C.pr.pen., în cauzele în care inculpatul este arestat, instanța legal sesizată este datoare să verifice, în cursul judecății, legalitatea și temeinicia arestării preventive, procedând potrivit art.160bC.pr.pen.

Drept urmare, la acest moment procesual, instanța a apreciat că luarea măsurii arestului preventiv s-a făcut în mod temeinic și cu respectarea cerințelor legale, fiind îndeplinite astfel condițiile prev. de art.143 C.pen. și art.148 lit. a¹, b, e și f C.pr.pen.

Astfel, consideră că există probe și indicii temeinice ale săvârșirii infracțiunilor ce au fost reținute în sarcina inculpaților, fiind relevante sub acest aspect probele și mijloacele de probă aflate la dosarul cauzei.

Concret, mijloacele de probă administrate până la acest moment susțin teza existenței unei presupuneri rezonabile că inculpații sunt autorii faptelor pentru care au fost trimis în judecată, fiind evidențiate legăturile infracționale ale acestora, activitatea de racolare, prin violențe și amenințare, găzduire și transport a mai multor persoane minore, în scopul exploatării sexuale a acestora, pentru obținerea de foloase materiale de pe urma activității de prostituție a acestora și totodată, cea de recrutare și ulterior de sprijinire a activității de prostituție desfășurată de persoane majore și faptul că au beneficiat de foloase materiale de pe urma acestei activități ilicite

În acest sens, dincolo de plângerile și declarațiile părților vătămate și ale persoanelor vătămate audiate în calitate de martori, prezintă relevanță declarațiile martorilor, recunoașterile după planșe fotografice, procesele-verbale de investigații, date privind situația școlară a minorei M. P. L., documente întocmite de Secția 7 Poliție cu ocazia depistării inculpaților în fața școlii părții vătămate, rapoarte psihologice, analiza listingurilor telefonice, procese

verbale de identificare, procese verbale de transcriere a convorbirilor telefonice interceptate, procese verbale de percheziție și chiar declarațiile inculpaților.

Potrivit art.143 C.pr.pen. coroborat cu art.148 al.1 C.pr.pen., măsura arestării preventive poate fi luată dacă sunt probe sau indicii temeinice că s-a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală.

Potrivit art.68 ind. 1 C.pr.pen., sunt indicii temeinice atunci când din datele existente în cauză rezultă presupunerea rezonabilă că persoana față de care se efectuează acte de urmărire penală a săvârșit fapta.

Instanța a apreciat că se poate reține existența unei suspiciuni rezonabile în sensul art.5 parg.1 lit.c din Convenția Europeană și a unor indicii temeinice în sensul art.68 ind.1 C.pr.pen. cu privire la săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina inculpaților, fiind de reținut jurisprudența constantă a instanței de contencios european de la Strasbourg, în lumina căreia forța juridică a probelor și indiciilor temeinice care ar putea justifica măsura arestării preventive nu este necesar să fie echivalentă celor care ar putea justifica o condamnare, doar aceste din urmă probe fiind necesar a dovedi dincolo de orice îndoială rezonabilă, faptul că persoanele trimise în judecată sunt autorii faptelor sesizate.

Potrivit aceleiași jurisprudențe, rolul măsurii preventive este tocmai acela de a permite clarificarea, sau dimpotrivă, înlăturarea suspiciunilor rezonabile că s-a comis o faptă prevăzută de legea penală (cauzele Murray și Brogan împ. Regatului Unit).

În privința inculpaților F. S. și B. C. S. s-a apreciat că subzistă și temeiul prevăzut de art.148 lit. e C.pr.pen. referitor la existența unor date că inculpații exercită presiuni asupra persoanelor vătămate sau că încearcă o înțelegere frauduloasă cu acestea, deoarece din probele de la dosar rezultă că, după ce partea vătămată C. I. D. a fugit de la ei, inculpații au căutat-o și au amenințat-o pentru a se întoarce înapoi, ulterior aflând că partea vătămată C.

I. D. ar intenționa să formuleze plângere penală, inculpatul B. C. S. a agresat-o împreună cu inculpata Ș. I., cauzându-i leziuni vindecabile în 4-5 zile de îngrijiri medicale. Ulterior, inculpata a însoțit-o pe Ș. I. și a instigat-o să o lovească din nou pe partea vătămată.

De asemenea din declarațiile părților vătămate rezultă că în perioada în care au fost exploatate sexual, inculpata F. S. le-a spus că nu au nici o șansă să facă plângeri la poliție afirmând că ar avea protecție din partea unor clienți care ar fi polițiști sau procurori și care ar anunța-o dacă ele ar face plângere, astfel că și în opinia noastră aceste acțiuni constituie forme de presiune asupra părților vătămate, pentru a le determina să nu formuleze plângeri, să nu dea declarații, sens în care există temerea că lăsați în libertate cei doi inculpați și-ar continua activitățile pentru a determina părțile să-și schimbe declarațiile date în cauză pentru a zădărnici urmărirea penală.

În privința inculpatului L. A. s-a reținut incidența art. 148 lit. a/1 și b C.p.pen., temeiuri care subzistă și la acest moment, argumentele reținute în cuprinsul încheierii prin care s-a admis propunerea de înlocuire a măsurii obligării de a nu părăsi localitatea cu măsura arestării preventive, fiind convingătoare în a reține subzistența și la acest moment, a acestor temeiuri de drept.

Concret, rezultă din actele dosarului că, potrivit declarațiilor martorilor Mocan Levente, Ciorca Ibolya, K. A. S. și a părților vătămate B. R.

E. și B. L. D., inculpatul L. A. a încălcat obligațiile ce i-au fost stabilite prin ordonanța de luare, respectiv prelungire a măsurii obligării de a nu părăsi localitatea, luând legătura direct sau indirect cu aceste persoane.

Astfel, martora K. A. S. a arătat că, după ce a plecat de la inculpați, a fost contactat în mod repetat de către aceștia, pentru a se întoarce înapoi motiv pentru care și-a schimbat numărul de telefon. După arestarea inculpaților F. S. și B. C. S., martora a primit un mesaj pe face-book, prin care i s-a solicitat să-1 contacteze pe inculpatul L. A. . Martora 1-a contactat, iar acesta i-a reproșat că, din cauza ei au fost arestați cei doi inculpați, pentru că ar fi dat declarații împotriva lor. Martora a negat că ar fi dat declarații la dosar (la acel moment, aceasta nu fusese încă audiată) și s-a oferit să meargă la poliție pentru a clarifica situația. Inculpatul i-a cerut să nu meargă la poliție și a rugat-o sa-1 mai contacteze din când în când. Ulterior, martora s-a întâlnit întâmplător cu inculpatul, iar acesta din nou i-a reproșat că, din cauza ei și a altor fete, ceilalți doi inculpați au fost arestați.

Partea vătămată B. R. E. G. a arătat că, în data de_, a fost sunată de către inculpatul L. A., acesta a întrebat-o dacă a fost chemată la DIICOT sau la poliție ,,cu privire la ei". Inculpatul a întrebat-o ce a declarat, dacă a spus ceva despre inculpata F. S. și dacă a efectuat recunoașteri.

Martora Ciorca Ibolya a declarat că, auzind că inculpata F. S. a fost arestată, a sunat-o pe aceasta, dar având telefonul închis, 1-a sunat pe inculpatul

L. A., întrebându-1 dacă este adevărat. Inculpatul i-a confirmat că inculpata a fost arestată și i-a cerut să se întâlnească cu el. Cei doi s-au întâlnit lângă localul ,,Casa Piraților", discutând aproximativ 10 minute, timp în care inculpatul i-a comunicat martorei că ceilalți doi inculpați au fost arestați, întrucât, I., A. și D. au depus plângere, i-a spus că sigur va fi chemată la poliție pentru a da declarații, sugerându-i să declare că partea vătămată B. Ranata I. era cea care o suna pe inculpată, cerându-i să o scoată la stradă.

Martorul Mocan Levente a arătat că, la începutul lunii iunie 2013, a fost căutat la domiciliu de către inculpatul L. A. care, i-a relatat că, ceilalți doi inculpați au fost arestați, iar el a fost reținut pentru o durată de 24 de ore. Inculpatul i-a cerut numărul de telefon pentru a-1 mai contacta. Ulterior, 1-a apelat de 3-4 ori, însă martorul nu i-a răspuns.

Partea vătămată B. L. D. a arătat că, după arestarea inculpaților F.

și B., la sfarșitul lunii mai 2013, a fost sunată de martora P. E. I., cumnata inculpatului L. A., cu care acesta primise permisiunea de a lua legătura. Martora i-a comunicat părții vătămate că, i-a angajat un apărător inculpatului L. A. și i-a cerut că dacă va fi chemată să dea declarații, să nu spună nimic despre sus-numit, să nu ,,îl înfunde" și să nu declare că acesta a transportat-o cu mașina.

De altfel, inculpatul a recunoscut că, deși cunoștea interdicția impusă de procuror, a luat legătura și s-a întâlnit cu Ema, în speță, partea vătămată B.

R. E. G. și cu martorii Ciorca Ibolya și M. Levente; toate aceste aspecte anterior menționate constituie indicii în opinia instanței, în sensul că, inculpatul încearcă să zădărnicească aflarea adevărului în mod direct și indirect prin influențarea părților vătămate și a martorilor.

În privința celor trei inculpați s-a reținut și incidența cazului reglementat de art. 148 lit. f C.p.pen., în condițiile în care pentru infracțiunile de trafic de minori, trafic de persoane și proxenetism pentru care aceștia sunt cercetați, pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea mai mare de 4 ani, ceea ce face ca prima teză a acestui text de lege să fie îndeplinită.

În ceea ce privește cea de a doua condiție cuprinsă în același text de lege, apreciem că și aceasta este îndeplinită, deoarece faptele pentru care inculpații au fost trimiși în judecată prezintă un grad deosebit de ridicat de pericol social, raportându-ne în principal la natura și gravitatea acestor infracțiuni, la condițiile

concrete în care activitatea infracțională s-a desfășurat, ca o adevărată rețea de prostituție, asupra unor părți vătămate minore care au fost determinate prin amenințare și exercitarea de violențe să desfășoare această activitate de la o vârstă fragedă, la consecințele produse asupra dezvoltării ulterioare a minorelor, numărul persoanelor racolate și perioada mare de timp în care inculpații au acționat, toate acestea constituind împrejurări de natură a crea un impact deosebit în sens negativ asupra societății civile, precum și o stare de temere și nesiguranță, în situația în care persoane ce comit asemenea fapte antisociale, de o gravitate sporită, ar fi lăsați în libertate.

În mod obișnuit, pericolul pentru ordinea publică a fost definit ca temerea că, odată pus în libertate, suspectul ar comite noi fapte penale ori ar declanșa reacții puternice în rândul opiniei publice determinate de fapta pentru care este cercetat.

Drept urmare, s-a apreciat că faptele pentru care inculpații sunt cercetați sunt de natură a tulbura grav ordinea juridică, deoarece aduc atingere unor valori sociale dintre cele mai importante, fiind încălcate grav drepturile unor persoane minore, cu scopul exploatării sale sexuale în vederea obținerii de foloase materiale, în contextul în care infracțiunile de acest gen au cunoscut o proliferare deosebită, confruntându-ne cu un adevărat fenomen infracțional, cu consecințe grave asupra dezvoltării ulterioare, fizice și psihice a victimelor.

Pe cale de consecință, față de toate aceste considerente, instanța a apreciat că temeiurile de fapt și de drept ce au fost avute în vedere la luarea măsurii preventive a arestului subzistă, iar circumstanțele personale ale inculpaților dintre care inculpatul L. A. este recidivist și atitudinea lor după descoperirea faptelor, constituie în același timp argumente pentru menținerea măsurii arestului preventiv.

Față de cele menționate mai sus, în baza art.300/2 rap. la art.160/b alin.1 și 3 C.pr.pen. instanța a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestului preventiv, dispuse anterior, și a menținut această măsură cu privire la toți cei trei inculpați sus-menționați (respingând implicit și cererile subsidiare de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara).

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs în termen lega, cei trei inculpați, criticând soluția primei instanțe ca nefiind temeinică și legală.

În motivarea recursului său, inculpata Fărcaș S. a învederat faptul că se impune punerea sa în libertate, având în vedere faptul că temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri nu mai subzistă, nu există probe care să conducă la concluzia că inculpata a comis faptele imputate, cu atât mai mult cu cât, din declarațiile părților vătămate rezultă că acestea nu au fost obligate să practice prostituția ci așa au înțeles ele să-și câștige existența. Mai mult, se apreciază că s-a încălcat termenul rezonabil față de faptul că inculpata se află în arest de mai mult de 5 luni, mai exact din data de_ . Apoi, nu sunt date că inculpata ar fi exercitat presiuni asupra părților vătămate, astfel că aceasta poate fi cercetată și în stare de libertate. Situația familială a inculpatei, faptul că aceasta are în întreținere patru copii minori iar concubinul acesteia, L. A. este la rândul său arestat, o îndreptățește să solicite judecarea sa în stare de libertate, pentru a se putea ocupa de creșterea și educarea minorilor.

În motivarea recursului său, inculpatul L. A. a învederat faptul că se impune judecarea sa în stare de libertate, atâta vreme cât la dosar nu există date certe că acesta ar fi influențat în vreun fel martorii sau ar încerca să zădărnicească aflarea adevărului în cauză. Faptul că inculpatul a luat legătura cu martorii și cu părțile vătămate, cu toate că față de acesta se dispusese luarea unei măsuri preventive restrictive de libertate, nu este un temei pentru

menținerea în arest a inculpatului, atâta vreme cât acesta nu a procedat cu rea credință, discuțiile sale fiind pur formale, iar martorii din dosar, de bunăvoie s-au întâlnit cu inculpatul. De asemenea, inculpatul are patru copii în întreținere și până în momentul arestării sale și-a câștigat existența prin muncă.

În motivarea recursului său, inculpatul B. C. S. a învederat faptul că temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri preventive împotriva sa nu mai subzistă,și nu au apărut motive noi care să justifice menținerea acestei măsuri. Nu există date din care să rezulte că acesta ar fi încercat în vreun fel influențarea martorilor și a părților vătămate sau că ar fi încercat vreo înțelegere frauduloasă cu acestea, părțile vătămate fiind de fapt nemulțumite de sumele de bani obținute. Apoi, inculpatul învederează faptul că s-a încălcat termenul rezonabil așa cum acesta a fost reglementat și definit de jurisprudența CEDO, în condițiile în care este arestat de mai bine de 5 luni, mai exact din data de_ .

Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs invocate, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și a dispozițiilor legale în materie, curtea reține următoarele:

Probele administrate până în prezent, în cursul urmăririi penale, probe care au stat la baza întocmirii rechizitoriului de către DIICOT - Serviciul Teritorial C. din data de_, rezultă existența unor indicii temeinice, în sensul art.68 ind.1 C.p.p. care conduc la presupunerea rezonabilă că inculpații sunt autorii unor infracțiuni deosebit de grave și anume: inculpata F. S., pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de minori, prev. și ped. de art. 13 alin.1, alin. 2 și 3 rap. la art. 12 alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., trafic de persoane, prev. și ped. de art. 12 alin. 1, alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., proxenetism, prev. și ped. de art. 329 alin. 1 și 2 C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., prostituție, prev. și ped. de art. 328 C.pen. și instigare la lovire, prev. de art. 25 C.pen. rap. la art. 180 alin. 1 C.pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a C.pen., inculpatul L. A., pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de minori, prev. și ped. de art. 13 alin.1, alin. 2 și 3 rap. la art. 12 alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., trafic de persoane, prev. și ped. de art. 12 alin. 1, alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., proxenetism, prev. și ped. de art. 329 alin. 1 și 2 C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., toate cu aplicarea art. 37 lit. a C.pen. și art. 33 lit. a C.pen.; inculpatul B. C. -S., pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de minori, prev. și ped. de art. 13 alin.1, alin. 3 rap. la art. 12 alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., proxenetism, prev. și ped. de art. 329 alin. 1 și 2 C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. și lovire prev. de art. 180 alin. 2 C.pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a C.pen., reținându-se, în concret în sarcina acestor inculpați că împreună și cu învinuiții P. D. V. și G. C. R. ș, prin violențe și amenințare le-au racolat, găzduit și transportat pe B. D. L., D. G., SA B., B. R. I., C. I. D., K. A. S., M. P.

L., B. R. E. G., toate minore iar inculpata Fărcaș împreună cu inculpatul B. au făcut demersuri pentru a racola alte două minore, în scopul exploatării prin obligarea la practicarea prostituției. Apoi, inculpata împreună cu coinculpații și învinuitul G. le-au recrutat pe Bâlc D. V. și Vigh Juhos L.

, ambele majore în scopul plasării ca și prostituate, au înlesnit desfășurarea activității de prostituție a acestora prin punerea la dispoziție a locației, găsirea clienților, transportul acestora și au beneficiat de foloase de pe urma activității de prostituție a acestora iar la data de_, inculpata a instigat-o pe învinuita Ș. să o agreseze pe partea vătămată Câmpian D. I. iar la data de_, inculpatul B. împreună cu învinuita Ș. a agresat-o pe această parte vătămată, cauzându-i leziuni ce au necesitat spre vindecare 4-5 zile de îngrijiri medicale.

Conchizând, sub aspectul stării de fapt, fără a antama în vreun fel fondul cauzei, apreciem că sunt îndeplinite cerințele art.143 C.p.p. cu privire la toți cei trei inculpați arestat, existând indicii care să contureze presupusa contribuție și participație a fiecăruia dintre aceștia.

După cum am mai arătat, infracțiunile pentru care sunt trimiși în judecată inculpații sunt de un pericol social deosebit de ridicat, din actele dosarului rezultă existența unui număr mare de părți vătămate și față de modul și modalitățile de recrutare a acestora, față de bănuiala că activitatea infracțională a inculpaților este impresionantă, existând chiar date cu privire la încercarea de influențare a unor părți vătămate și chiar de agresiune față de una dintre acestea, se impune pentru o bună desfășurare a procesului penal privarea de libertate în continuare a celor trei inculpați.

Este de asemenea, evident că pericolul pentru ordinea publică pe care l-ar reprezenta lăsarea în libertate a acestora nu s-a diminuat prin trecerea unui timp relativ scurt, faptele fiind de natură a provoca un puternic sentiment de insecuritate și temere în rândul comunității din care provin părțile.

Cu privire la termenul rezonabil al arestului preventiv față de inculpații Fărcaș și B., arestați din data de_ curtea, constată, că potrivit

jurisprudenței CEDO, aspectul privind caracterul rezonabil al unei perioade de detenție nu poate fi apreciat în abstract. Caracterul rezonabil al detenției unei persoane trebuie evaluat de la caz la caz, în funcție de trăsăturile specifice ale acestuia. Menținerea stării de detenție preventivă poate fi justificată într-un caz concret, numai dacă există indicii precise în sensul unei necesități reale și de interes public care, în pofida prezumției de nevinovăție, prevalează asupra regulilor privind libertatea individuală (a se vedea hotărârea W.v.Elveția din 26 ianuarie 1993).

Este în primul rând datoria autorităților judiciare naționale să se asigure că, într-o cauză determinată, detenția preventivă nu depășește o perioadă rezonabilă. În acest scop și având în vedere respectul cuvenit pentru principiul prezumției de nevinovăție, autoritățile trebuie să ia în considerare toate argumentele pentru și împotriva existenței unei necesități de ordin public care să justifice o îndepărtare de la regula respectării libertății individuale și care să constituie considerente pentru hotărârea autorităților de a respinge cererea de punere în libertate.

Persistența unei suspiciuni rezonabile că persoana arestată a comis o infracțiune este o condiție sine qua non pentru legalitatea menținerii stării de detenție.

Aplicând aceste principii la speța de față, durata arestării preventive de 5 luni a inculpaților este justificată din perspectiva exigențelor art.5 paragraf 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, aceasta nefiind excesivă. Este de remarcat că infracțiunile de care sunt învinuiți recurenții, s-au desfășurat pe o perioadă lungă de timp (circa 3 ani), urmărirea penală de asemenea a durat relativ puțin raportat la complexitatea cauzei( rechizitoriul fiind întocmit la data de_ ), rezultatul fiind un dosar compus din mai multe volume, instanța fiind sesizată, urmând a fi demarată cercetarea judecătorească.

În aceste condiții, este evident că autoritățile naționale au arătat o diligență specială în conducerea procedurilor, neputându-li-se imputa nimic.

Cu privire la inculpatul L. ne însușim întrutotul argumentația instanței de fond, potrivit căreia sunt incidente în cauză prevederile art. 148 lit. a/1 și b C.p.pen., temeiuri care subzistă și la acest moment, argumentele reținute în cuprinsul încheierii prin care s-a admis propunerea de înlocuire a măsurii obligării de a nu părăsi localitatea cu măsura arestării preventive, fiind

convingătoare în a reține subzistența și la acest moment, a acestor temeiuri de drept.

Concret, rezultă din actele dosarului că, potrivit declarațiilor martorilor Mocan Levente, Ciorca Ibolya, K. A. S. și a părților vătămate B. R.

În ceea ce privește critica privind neluarea în considerare a împrejurărilor ce constituie circumstanțe personale ale inculpaților, curtea constată în acord cu jurisprudența Înaltei Curți de C. și Justiție, amintim în acest sens decizia penală nr.3802/2009 a Înaltei Curți că, circumstanțele personale ale inculpaților, respectiv vârsta acestuia, comportamentul anterior, faptul că este încadrat în muncă și că are o familie organizată nu diminuează cu nimic pericolul pe care l- ar prezenta lăsarea în libertate a acestora. Mai mult, din datele de la dosar confirmate și de actele prezentate de inculpata Fărcaș rezultă că cei patru copii minori ai acestora sunt instituționalizați la acest moment, beneficiind de ocrotirea și protecția corespunzătoare.

Față de cele de mai sus, constatând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate, în baza art.385 ind.15 pct.1 lit.b C.p.p. va respinge ca nefondate recursurile.

Va stabili în favoarea Baroului C. suma de 300 lei (3x100) ce se va avansa din fondul M. ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu, av. Sârb A., Torok Pali Erzsebet, V. I. .

Va obliga pe recurenți să plătească în favoarea statului suma de câte 300 lei cheltuieli judiciare, din care câte 100 lei reprezentând onorariu avocațial.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:

Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații F. S., L. A. și B. C. S. împotriva încheierii penale din 8 octombrie 2013 a Tribunalului C.

Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 300 lei (3x100) ce se va avansa din fondul M. ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu, av. Sârb A., Torok Pali Erzsebet, V. I. .

Obligă pe recurenți să plătească în favoarea statului suma de câte 300 lei cheltuieli judiciare, din care câte 100 lei reprezentând onorariu avocațial.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 24 octombrie 2013 .

PREȘEDINTE			JUDECĂTORI
M. R.	M.	B.	C. I.

GREFIER

L. A. S.

Red.M.R./S.M.D.

2 ex./_ Jud.fond. M. L.

← Decizia penală nr. 228/2013. Mentinere arest preventiv		Decizia penală nr. 49/2013. Mentinere arest preventiv →

Decizia penală nr. 1388/2013. Mentinere arest preventiv

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 1388/2013. Mentinere arest preventiv