Decizia penală nr. 67/2013. Mentinere arest preventiv
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ SECTIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR._ /a2
DECIZIA PENALĂ NR.67/R/2013
Ședința publică din 21 ianuarie 2013 Instanța compusă din:
PREȘEDINTE: M. Ș., judecător JUDECĂTORI: ANA C.
M.
GREFIER: M. B.
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă I.C.C.J. - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Cluj - reprezentat prin procuror DORU DOBOCAN
S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul D. C.
împotriva încheierii penale f.n. din 10 ianuarie 2013 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosarul nr._, având ca obiect menținerea stării de arest a inculpatului.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul D. C. M.
, în stare de arest, asistat de apărătorul desemnat din oficiu av.Oprean Patricia, din cadrul Baroului Cluj, cu delegația la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, întrebat fiind de către instanță, inculpatul D. C. M. arată că își menține recursul declarat și este de acord să fie asistat de către apărătorul desemnat din oficiu.
Nefiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților pentru dezbaterea recursului.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul D. C. M. , solicită admiterea recursului, considerând că nu mai subzistă temeiurile avute inițial în vedere la luarea, prelungirea și menținerea prelungirii stării de arest inculpatului.
Solicită a se observa că la ultimul termen de judecată s-a dispus audierea unui singur martor, martor ce a fost propus din oficiu de către instanță, astfel încât apreciază că inculpatul nu mai poate impieta buna desfășurare a procesului penal în cele ce urmează. Susține că este în interesul inculpatului aflarea adevărului, astfel încât nu ar exista nici un motiv pentru care să se susțină dorința acestuia de a împiedica buna desfășurare a procesului penal și a influența martorii. De altfel, din declarațiile martorilor luate în fața instanței de judecată și existente la dosar, nu rezultă cu certitudine faptul că inculpatul ar fi
încercat influențarea acestora, referindu-se astfel la victima Bota Verginica Aurelia la care se face referire prin încheierea recurată, astfel încât în condițiile în care probațiunea este deja epuizată, ultimul martor ce urmează a fi audiat fiind propus de către instanță din oficiu și nu de către inculpat, cu raportare la poziția constantă a inculpatului pe întreg proces penal, la timpul scurs până în prezent precum și raportat la situația familială a inculpatului, consideră că nu se mai impune menținerea în continuare a stării de arest.
Astfel, solicită a se dispune, în situația în care se va considera necesar, înlocuirea acestei măsuri, cu o măsură restrictivă de libertate, cu obligațiile corelative, inclusiv aceea de a nu lua legătura cu martorul ce urmează a fi audiat în prezentul dosar în vederea finalizării procesului penal în condiții optime.
Reprezentantul M. ui P. , în temeiul art.385/15 pct.1 lit.b C.pr.pen.,
solicită respingerea recursului ca nefondat pentru următoarele motive :
În opinia sa, încheierea penală recurată este legală, temeinică și judicios motivată. Apreciază că în mod corect instanța de fond a constatat ca legală și temeinică măsura arestării preventive luată față de inculpat și a menținut-o, arătând că în cauză subzistă în continuare temeiurile care au determinat inițial luarea măsurii arestării preventive, respectiv că sunt întrunite condițiile prev.de art.143 C.pr.pen., în sensul că există indicii și probe care duc la bănuiala rezonabilă că inculpatul a săvârșit infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată, respectiv aceea de complicitate la trafic de minori prev.de art.26 C.pen. rap.la art.13 al.1, 2 și 3 din Legea nr.678/2001 și trafic de persoane prev.de art.12 al.1 din Legea nr.678/2001.
De asemenea, în mod corect instanța a constatat că în cauză subzistă atât temeiul prev.de art.148 lit.b C.pr.pen., în sensul că inculpatul a încercat să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unui martor și altor persoane care sunt audiate în acest dosar, cât și temeiul prev.de art.148 lit.f C.pr.pen., în sensul că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile prezumate a fi săvârșite de către inculpat este mai mare de 4 ani închisoare iar judecarea sa în stare de libertate în acest moment prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Susține că instanța a arătat mijloacele de probă din care rezultă indiciile temeinice care duc la bănuiala rezonabilă că inculpatul a săvârșit infracțiunile pentru care este judecat. Astfel, solicită a se avea în vedere că până în acest moment, atât instanța de fond cât și curtea de apel a analizat în repetate rânduri existența acestor indicii și probe, constatând existența lor de fiecare dată iar
instanța de control judiciar a respins în mod repetat recursurile formulate de către inculpat împotriva încheierilor prin care a fost luată măsura arestării preventive, prelungită și menținută.
Ca urmare, apreciază că existența indiciilor și probelor care duc la bănuiala rezonabilă că inculpatul a săvârșit infracțiunile pentru care este acuzat a intrat în puterea autorității de lucru judecat.
In ce privește art.148 lit.b C.pr.pen., solicită a se avea în vedere că la dosarul cauzei există indicii și probe că inculpatul a încercat să zădărnicească aflarea adevărului prin intermediul familiei, exercitând presiuni asupra martorei Bota Virginia Aurelia, aspect care a fost confirmat inclusiv în fața instanței de fond de către martoră și în mod corect instanța de fond a reținut acest temei nu doar în ce o privește pe martora Bota Virginica ci și în ceea ce o privește pe partea vătămată Pethe Sara Sofia, arătând că există temerea serioasă că odată pus în libertate inculpatul va încerca să exercite presiuni și asupra acesteia.
În ce privesc disp.art.148 lit.f C.pr.pen., evident că prima condiție este îndeplinită, pedeapsa prevăzută de lege pentru ambele infracțiuni reținute în sarcina inculpatului prin actul de sesizare al instanței fiind mai mare de 4 ani închisoare. Raportat la cea de a doua condiție, susține că în mod corect instanța de fond a arătat că judecarea în stare de libertate în acest moment a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, atât din perspectiva gravității infracțiunii cât și din perspectiva impactului negativ pe care săvârșirea unor astfel de fapte le trezește în conștiința cetățenilor și a membrilor comunității, mai ales că acest fenomen proliferează iar judecarea în stare de libertate a unei persoane bănuite că a săvârșit astfel de fapte ar duce la un sentiment de neîncredere cu privire la modul în care este menținut climatul de ordine publică și de legalitate de către instituțiile abilitate.
Ca urmare, pentru toate motivele expuse anterior, solicită respingerea recursului.
Inculpatul D. C. M. , având ultimul cuvânt, solicită judecarea sa în stare de libertate, arătând că are doi copii minori în întreținere și dorește să își ajute familia.
C U R T E A :
Prin încheierea penală f.n. din 10 ianuarie 2013 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosarul nr._ În baza art.300/2 rap. la art.160/b al.3 C.p.p., s-a menținut măsura arestului preventiv luată față de inculpatul D. C.
M. , fiul lui Samoilă Titi și Iolanda, ns. la data de_ în orașul Făgărași, jud. Brașov, CNP 1., deținut în prezent în PNT Gherla și s-a respins implicit cererea de revocare a măsurii formulate în cauză.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Verificând legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată față de inculpatul D. C. M., prin prisma dispozițiilor art.143 și art.148 lit.b,e și f C.p.p, s-a constatat că, a fost luată în mod temeinic și cu respectarea dispozițiilor legale în materie, că subzistă temeiurile avute în vedere la luarea acesteia, impunând în continuare privarea de libertate a inculpatului.
Astfel, din probele administrate până în prezent în cauză, instanța a constatat că, există suficiente indicii în sensul disp. art.68/1 C.p.p. și chiar probe potrivit disp. art.63 C.p.p., care fac rezonabilă presupunerea că, inculpatul
D. C. M. ar fi autorul pretinselor fapte pentru care a fost trimis în judecată; în acest sens sunt declarațiile părții vătămate Pethe Sara Sofia, ale martorei Bota Virginica Aurelia, ale inculpatului Elekeș F. Claudiu, ale martorilor audiați în cauză, percheziție domiciliară, procese verbale de investigații, procese verbale de recunoaștere după planșe foto, procese verbale de redare a unor convorbiri telefonice, raport de evaluare psihologică a părții vătămate și a martorei Bota Virginica Aurelia, procese verbale de constatare a contravențiilor pentru partea vătămată și pentru martora Bota Virginica Aurelia, procese verbale de conducere la fața locului, copia fișelor medicale întocmite de UPU Cluj în raport de martora Bota Virginica Aurelia.
Temeiurile prevăzute la lit.b și e ale art.148 C.p.p. subzistă în condițiile în care, sus-numitul a luat măsuri pentru a îngreuna și zădărnici aflarea adevărului, cerându-i martorei Bota Virginica Aurelia să nu dea declarații împotriva lui. Cu ocazia unei vizite la familia martorei, mama acesteia a insistat să afle ce se întâmplă cu fiica ei, întrucât, primise la domiciliu procese-verbale din care rezulta că aceasta practică prostituția. La insistențele mamei, martora a recunoscut că desfășoară această activitate, fiind însă obligată de către sus- numit, care a bătut-o în acest scop. În prezența mamei ei, inculpatul D. C.
M. a lovit-o pe Bota Virginica Aurelia cu palma peste față, reproșându-i că a spus adevărul. Ulterior, familia martorei Bota Virginica Aurelia a discutat în mod repetat cu inculpatul, spunându-i că îl vor reclama la poliție, însă acesta i-a sfidat spunându-le că, poliția nu are ce să-i facă.
Totodată, încă înainte de finalizarea percheziției domiciliare la acesta, rudele inculpatului s-au deplasat la spitalul unde martora Bota Virginica Aurelia era internată cu fiul ei, pentru a o aduce la parchet să dea declarații
"corespunzătoare";, să vadă " ce pot să facă"; pentru inculpat.
O dovadă în plus că, inculpatul, precum și familia acestuia au exercitat și încearcă să exercite în continuare autoritate și control asupra martorei o constituie și faptul că, atât, la termenul din data de_, cât și la termenul din_, persoana vătămată Bota Virginica Aurelia s-a prezentat în instanță, deși nu a fost legal citată, exprimându-și poziția procesuală în sensul că, nu dorește
să participe în calitate de parte vătămată, nu se constituie nici parte civilă, dar dorește a fi audiată în calitate de martor;
Audiată în cauză în calitatea mai sus amintită, martora și-a schimbat total declarația dată în faza de urmărire penală; mai mult, la acest termen de judecată, din proprie inițiativă, sus-numita s-a prezentat în fața instanței și a invederat faptul că, dorește să dea o nouă declarație, în sensul revenirii asupra celei date la termenul din data de_ și care nu corespunde adevărului, fiind dată sub
imperiul fricii, fiind amenințată de familia inculpatului cu bătaia, de la care a reușit să fugă în urmă cu aprox. o lună; inclusiv azi, până la strigarea apelului în prezenta cauză, martora a fost amenințată de familia inculpatului cu bătaia.
Astfel, martora a arătat că, declarația dată în faza de urmărire penală reflectă adevărul, respectiv inculpatul D. C. M. a obligat-o să practice prostituția pentru a obține venituri, în acest sens fiind și amenințată și bătută de către sus-numit.
În plus, aspectele reținute conduc la concluzia rezonabilă că și asupra părții vătămate Pethe Sara Sofia există riscul exercitării de presiuni similare, ca și în cazul martorei Bota Virginica Aurelia.
De asemenea, temeiul prev. de art.148 lit.f C.p.p. subzistă, inculpatul fiind acuzat că a comis infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani; pericolul social concret pe care l-ar reprezenta pentru ordinea publică lăsarea în libertate a acestuia rezidă mai întâi din gravitatea deosebită a faptelor imputate, din modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, din împrejurările în care faptele au fost comise: astfel, timp de aprox. un an, respectiv aprox. 4 luni, inculpatul a obținut venituri din activitatea de prostituție desfășurată de martora Bota Virginica Aurelia, respectiv partea vătămată minoră Pethe Sara Sofia, încălcând grav drepturile acestora, cu scopul de a le comercializa ca pe o marfă, pentru a-și asigura astfel obținerea de venituri, în contextul în care societatea este informată constant, pe diferite canale, oficiale și neoficiale de pericolul proliferării fenomenului infracțional de acest gen, cu consecințe de nebănuit pentru dezvoltarea ulterioară fizică, dar mai ales psihică a persoanelor ce cad victime ale unor asemenea infracțiuni, ca și pentru climatul familial din care provin acestea.
Pe de altă parte, împrejurarea că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă în continuare un pericol concret pentru ordinea publică a fost constatată și prin încheierile penale pronunțate de Curtea de Apel, în baza cărora au fost respinse până în prezent recursurile declarate de inculpat împotriva încheierilor prin care s-a dispus arestarea preventivă a acestuia și respectiv menținerea acestei măsuri. Față de cele arătate, întrucât nu au intervenit împrejurări din care să rezulte încetarea sau schimbarea temeiurilor avute în vedere la luarea măsurii arestului preventiv, instanța, în baza art. 300/2 al.3 rap. la art.160/b al.3 C.p.p., a menținut măsura arestului preventiv luată față de inculpatul D. C. M.
și a respins implicit cererea de revocare a măsurii formulate în cauză.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs în termen legal inculpatul D.
C. D., fără a indica motivele de nelegalitate ori netemeinicie.
În ședința publică din data de_, prin apărător din oficiu, inculpatul a solicitat admiterea recursului, considerând că nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea, prelungirea și menținerea stării de arest.
În situația în care se va considera necesară înlocuirea acestei măsuri cu o măsură restrictivă de libertate, cu obligațiile corelative, poate fi impusă inculpatului și obligația de a nu lua legătura cu martorul ce urmează a fi audiat.
Susținerile inculpatului prin apărător din oficiu din ședința publică din data de_ sunt redate integral mai sus, în practicaua hotărârii.
Verificând hotărârea atacată, pe baza actelor și lucrărilor din dosarul cauzei,
conform prevederilor art.385/14 Cod procedură penală, curtea constată că recursul nu este fondat și îl va respinge, pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.
Astfel, se constată că inculpatul recurent D. C. M. a fost trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție DIICOT Serviciul Teritorial Cluj pentru complicitate la trafic de minori în formă continuată prev.de art.26 Cod penal rap.la art.13 alin.1, 2 și 3 din Legea nr.678/2001, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și trafic de persoane în formă continuată prev.de art.12 alin.1 din Legea nr.678/2001, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și art.33 lit.a Cod penal.
Față de inculpatul D. C. M. s-a luat măsura arestului preventiv prin încheierea penală nr.70/C/_ a Tribunalului Cluj, în temeiul art.148 lit.b, e și f Cod procedură penală, reținându-se că existau date că ar fi încercat să zădărnicească aflarea adevărului, că ar fi exercitat presiuni asupra părții vătămate Bota Virginica Aurelia pentru ca aceasta să dea declarații în favoarea lui și că pedeapsa prevăzută de lege pentru faptele de comiterea cărora era suspectat este închisoarea mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a inculpatului prezenta pericol concret pentru ordinea publică.
În mod corect instanța de fond verificând la data de_ măsura arestului preventiv al inculpatului a constatat că aceasta este temeinică și legală, dispunând menținerea stării de arest.
Probele administrate până în prezent, probe ce au stat la baza trimiterii în judecată a inculpatului prin rechizitoriul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Cluj, precum și probele administrate în cursul cercetării judecătorești conduc la presupunerea rezonabilă că inculpatul este autorul faptelor imputate, fiind în continuare îndeplinite cerințele art.143 Cod procedură penală.
De asemenea, verificând temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestului preventiv, cele prevăzute de art.148 lit.b, e și f Cod procedură penală, curtea constată că acestea subzistă în continuare și că nu au intervenit împrejurări noi din care să rezulte încetarea sau schimbarea acestora.
În mod corect a reținut instanța de fond că temeiurilor invocate mai sus subzistă, reținând mai întâi faptul că inculpatul ar fi încercat să zădărnicească aflarea adevărului prin aceea că a încercat să o determine pe martora Bota Virginica Aurelia să nu dea declarații împotriva acestuia, depoziția martorei fiind, de altfel una esențială cauzei. Mai mult, în prezența mamei martorei, inculpatul a lovit-o pe aceasta cu palma peste față, reproșându-i că a spus adevărul.
Un alt aspect important ce trebuie avut în vedere este conduita procesuală a martorei, determinată de presiunile la care a fost supusă, martora schimbându- și declarația și arătând în mod expres că nu dorește să participe în procesul penal în calitate de parte vătămată și nici nu se constituie parte civilă în cauză.
Ulterior martora a revenit asupra declarației arătând că cele arătate nu corespund adevărului, declarația fiind dată sub imperiul fricii, fiind amenințată cu bătaia de familia inculpatului.
Aceste împrejurări conduc la concluzia rezonabilă că există riscul ca inculpatul odată lăsat în libertate să încerce și intimidarea părții vătămate Pethe Sofia Sara.
În ceea ce privește temeiul prevăzut de art.148 lit.f Cod procedură penală, raportat la natura și gravitatea deosebită a faptelor imputate inculpatului, la modul și mijloacele în care se bănuiește că au fost comise, la persoana inculpatului, care se presupune că timp de aproximativ un an a profitat material de martoră și circa 4 luni de partea vătămată minoră Pethe Sara Sofia (în cazul
acesteia reținându-se în sarcina inculpatului prin rechizitoriu comiterea complicității la infracțiunea de trafic de minori), încălcând grav drepturile acestora și folosindu-le cu scopul de a obține profit, apreciem că și acesta subzistă, lăsarea în liberate a inculpatului prezentând un pericol concret pentru ordinea publică, cu atât mai mult cu cât acesta nu are o sursă legală de venituri, existând riscul comiterii de noi infracțiuni.
Pentru considerentele prezentate, constatând că hotărârea atacată este legală și temeinică, curtea va respinge în baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală ca nefondat recursul declarat de inculpatul D. C. M.
, fiul lui Samoilă Titi si Iolanda, născ.la 12 mai 1988, aflat în Penitenciarul Gherla, împotriva încheierii penale din 10 ianuarie 2013 a Tribunalului Cluj.
În baza art.189 Cod procedură penală se va stabili în favoarea Baroului Cluj suma de 100 lei ce se va avansa din fondul M. ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu, av. Oprean Patricia.
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală va fi obligat recurentul să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul D. C.
M., fiul lui Samoilă Titi si Iolanda, născ.la 12 mai 1988, aflat în Penitenciarul Gherla, împotriva încheierii penale din 10 ianuarie 2013 a Tribunalului Cluj.
Stabilește în favoarea Baroului Cluj suma de 100 lei ce se va avansa din fondul M. ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu, av, Oprean Patricia.
Obligă pe recurent să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorariu avocațial.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 21 ianuarie 2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTOR, | JUDECĂTOR, | ||
M. Ș. | ANA C. | L. | M. |
GREFIER,
M. B.
Red.L.M./dact.L.C.C.
3 ex./_
Jud.fond: I. N. B.
| ← Decizia penală nr. 15/2013. Mentinere arest preventiv | Decizia penală nr. 322/2013. Mentinere arest preventiv → |
|---|
