Decizia penală nr. 53/3. Mentinere arest preventiv
| Comentarii |
|
Dosar nr._ /a1
R O M Â N I A
TRIBUNALUL SĂLAJ PENAL
DECIZIA PENALĂ NR. 53 Ședința publică de la 3 iulie 2013 Completul compus din:
PREȘEDINTE C. T., președinte secție penală
G. D., președinte secție civilă
D. C., judecător
I. -M. O., grefier șef secție penală
Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj este reprezentat de Stana Pompilia, procuror.
S-a luat în examinare recursul declarat de inculpații P. M. și P. A. , în prezent deținuți în Penitenciarul Oradea, contra încheierii din_ a Judecătoriei Z., pronunțată în dosar penal nr._, având ca obiect verificarea legalității arestării preventive.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul recurent P. M., în stare de arest, asistat de apărător ales av. Balog Roberth și inculpatul recurent P. A., în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu av. Șandor C. .
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care;
Întrebați fiind, inculpații P. M. și P. A. arată că își mențin recursurile declarate în
cauză.
Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă părților cuvântul în
dezbateri.
Av. Balog Roberth critică încheierea atacată pentru nelegalitate și netemeinicie. Solicită admiterea recursului casarea încheierii și revocarea măsurii arestării preventive pentru inc. P. M. față de care nu există probe că ar fi participat la comiterea faptelor decât declarația coinculpatului P.
A., care ulterior a revenit asupra declarației. Instanța de fond a apreciat că declarația coinculpatului P. A. prin care a revenit asupra declarației inițiale nu este motivată. Apreciază însă că este motivată de faptul că organele de poliție i-ar fi promis că va fi arestat dacă nu declară într-un anumit fel. Probatoriul în cauză este unul fragil, declarațiile sunt pro cauza. Consideră că în cauză nu se poate discuta despre înlocuirea măsurii arestării preventive a inc. P. M. ci despre revocarea acestei măsuri.
Av. Șandor C. pentru inculpatul P. A. cere admiterea recursului, revocarea măsurii arestării întrucât temeiurile avute în vedere la luarea măsurii nu mai subzistă în prezent, a dat o declarație prin care a recunoscut comiterea faptelor, cauza este pe rolul judecătoriei, nu poate împiedica aflarea adevărului. Disp.art.148 lit.c C.p.p.nu subzistă, nu există date că inculpatul pregătește săvârșirea de noi infracțiuni. Nici dispoziția art.148 lit.f din același cod cum că prezintă pericol concret pentru ordinea publică nu este aplicabilă deoarece în prezent inculpatul este considerat nevinovat.
Procurorul arată că motivele care au determinat arestarea preventivă subzistă în continuare iar lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol pentru ordinea publică. Consideră că starea de pericol apreciată la momentul luării măsurii arestului preventiv subzistă și în continuare și decurge din gravitatea faptei de care sunt acuzați inculpații, de modul și mijloacele folosite, motiv pentru care solicită respingerea recursurilor declarate de inculpați ca fiind nefondate, menținându-se starea de arest a acestora.
Inculpatul P. A. regretă fapta comisă, P. M. nu a săvârșit fapta a declarat așa pentru că i s-a promis libertatea.
Inculpatul P. M. susține că nu este vinovat de comiterea faptelor reținute în sarcina sa. Arată că de la sfârșitul lunii aprilie 2013 până în_ se afla la muncă în orașul Turda jud. C. la
un patron pe nume M. Gheorghe. Însușindu-și concluziile apărătorului său, cere revocarea măsurii arestării.
T R I B U N A L U L
Prin incheierea penala din data de_ a Judecatoriei Z. in baza art. 300 indice 1 C.p.p.s-a constat că arestarea preventivă a inculpatului P. M. , fiul lui I. și V., născut la data de_ în
Z., jud. S., cu domiciliul în com. Românași, sat C., nr. 146, jud. S., CNP 1., cetățean român, studii 8 clase, fără ocupație, necăsătorit, recidivist: s-a făcut cu respectarea legii și în mod temeinic iar temeiurile respectiv art. 143 C.p.p. și art. 148 lit.c și f C.p.p care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive subzistă și în prezent și impun în continuare privarea de libertate sens în care în baza art. 300 indice 1 alin 1,3 C.p.p. rap la art. 160 C.p.p. menține măsura arestării preventive a inculpatului P. M. .
În baza art. 300 indice 1 C.p.p.s-a constat că arestarea preventivă a inculpatului P. A. , fiul lui I. și V., născut la data de_ în Z., jud. S., cu domiciliul în comuna Românași, sat C.
, nr.146, jud.S., CNP 1., cetățean român, studii 8 clase, fără ocupație, necăsătorit, recidivist: s-a făcut cu respectarea legii și în mod temeinic iar temeiurile respectiv art. 143 C.p.p. și art. 148 lit.c și f C.p.p care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive subzistă și în prezent și impun în continuare privarea de libertate sens în care în baza art. 300 indice 1 alin 1,3 C.p.p. rap la art. 160 C.p.p. menține măsura arestării preventive a inculpatului P. A. .
În baza art.189 alin.1 Cod procedură penală, onorariul apărătorului care a asigurat asistența juridică obligatorie a inculpaților, av.Șandor C., în sumă de 400 lei va fi avansat din fondul Ministerului Justiției către Baroul de Avocați S. .
În baza art.160 ind. b alin. 1 C.p.p. următoarea verificare a legalității și temeiniciei arestării preventive nu poate avea loc mai târziu de data de 20 august 2013.
Pentru a pronunta aceasta hotarare instanta a retinut urmatoarele
Inculpații au fost reținuți la data de_ ora 17.30, inculpatul P. A., și ora 17.50 inculpatul P. M., pentru 24 de ore în care s-a inclus și perioada conducerii la sediul Poliției, iar prin Ordonanța Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău din data de_ din dosar nr.1095/P/2013 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva inculpaților P. M., pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată, prevăzută de art.208 alin.1 și 4, art.209 alin.1 lit.a), e), g) și i) Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.37 lit.a) Cod penal și art.75 lit.c) Cod penal și P.
A., pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat în formă continuată si conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o personă care nu posedă permis de conducere în formă continuată, prevăzute de art.208 alin.1 și 4, art.209 alin.1 lit.a), e), g) și i) Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.37 lit.b) Cod penal și art.75 lit.c) Cod penal și art.86 alin.1 din O.U.G.nr.195/2002 republicată, cu aplicarea art.37 lit.b) Cod penal, totul cu aplicarea art.33 lit.a) Cod penal (f.18,33,7-8).
Prin propunerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău înregistrată la data de_ sub nr._ s-a solicitat judecătorului să dispună luarea măsurii arestării preventive față de inculpații P.
M. și P. A. .
La baza propunerii de arestare preventivă a inculpaților au stat dispozițiile articolului 143 și articolului 148 lit. c și f din Codul de procedură penală.
Prin încheierea penală nr. 30/A/_ , pronunțată în dosarul penal nr._ al Judecătoriei Z. (filele 351), a fost dispusă arestarea preventivă a inculpaților P. M. și P. A. în temeiul art. 149 ind.1 și articolului 148 lit. c și f din Codul de procedură penală, pe o perioadă de 29 de zile (de la 29 mai 2013 până la 26 iunie 2013 inclusiv).
În conformitate cu dispozițiile articolului 3001, aliniatul 1 din Codul de procedură penală, după
înregistrarea dosarului la instanță, în cauzele în care inculpatul este trimis în judecată în stare de arest, instanța este obligată să verifice din oficiu, în cameră de consiliu, legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive, înainte de expirarea duratei arestării preventive. Întrucât măsura arestării preventive a fost luată împotriva inculpaților P. M. și P. A. pentru o perioadă de 29 zile începând cu data de 29 mai 2013 până la 26 iunie 2013 inclusiv, în temeiul articolului 3001 din Codul de procedură penală instanța s-a sesizat din oficiu în vederea verificării legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive a inculpatului.
Sub aspectul legalității, analizând dosarul cauzei, instanța constată că luarea acestei măsuri preventive față de inculpații P. M. și P. A. a avut loc cu respectarea tuturor dispozițiilor
legale în vigoare, atât sub aspectul condițiilor de fond cât și sub aspectul condițiilor de procedură și întinderii în timp a măsurii.
Sub aspectul temeiniciei, analizând probatoriul administrat în cauză până în acest moment procesual, instanța apreciază că măsura arestării preventive se impune a fi menținută în continuare față de inculpați întrucât temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării impun și în continuare privarea de libertate a lui P. M. și P. A. .
Astfel, instanța apreciază că probele administrate până în acest moment al procesului penal reflectă existența unor indicii care pot fi ușor echivalate cu motive verosimile de bănuială că inculpații ar putea fi autorii faptelor pentru care sunt cercetați.
Așadar instanța reține îndeplinită condiția impusă de dispozițiile articolului 143 din Codul de procedură penală conform căreia luarea și implicit menținerea măsurii arestării preventive față de inculpat presupune în mod obligatoriu existența unor probe temeinice că inculpatul a comis infracțiunile pentru care s-a propus arestarea sa.
Conform dispozițiilor articolului 5 paragraful 1 litera c din Convenția europeană a drepturilor omului, care face parte integrantă din dreptul intern în urma ratificării sale prin Legea nr. 30/1994, este permisă restrângerea libertății persoanei, când există motive verosimile pentru a bănui că persoana față de care s-a luat această măsură extremă, a săvârșit o infracțiune. Instanța apreciază că, în speță, raportat la probele administrate până în acest moment al procesului penal, există motive serioase de bănuială în sensul Convenției cu privire la faptul că inculpații P. M. și P. A. au săvârșit faptele pentru care s-a propus și admis arestarea lor.
Referitor la incidența în cauză a temeiului prevăzut de art.148 alin.1 lit.c) Codul de procedură penală, instanța reține că având în vedere numărul mare de acte materiale - cinci - presupus a fi comise de inculpatul P. M. într-un interval de timp scurt - mai puțin de o lună; respectiv 7 acte materiale - presupus a fi comise de inculpatul P. A. - și analizând conduita inculpaților de pe parcursul cercetărilor penale, respectiv faptul că aceștia au comis actele materiale ale infracțiunii pentru care sunt cercetați în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, în vederea satisfacerii nevoilor personale de hrană, inculpații nedispunând de mijloace oneste de câștigare a traiului zilnic instanța apreciază că există suficiente date din care să rezulte că inculpații pregătesc săvârșirea unei noi infracțiuni, temei prevăzut de art.148 lit.c) Cod procedură penală. Acest temei rezultă și din declarația martorului Ilieș Gabriel, care a auzit o înregistrare a unei convorbiri în cadrul căreia inculpatul P. M. prezenta intențiile sale infracționale legate de spargerea unui magazin de bijuterii din municipiul Z., convorbire purtată cu învinuitul C. E. n Paul și confirmată și de acesta, prin urmare instanța constată că sunt în continuare îndeplinite cerințele legale menționate anterior.
Cu privire la dispozițiile art. 148 alin. 1 lit. f Codul de procedură penală în ceea ce îi privește pe inculpați, care au fost reținute ca temei pentru luarea măsurii arestării preventive față de aceștia, instanța constată că sunt în continuare îndeplinite cerințele legale menționate anterior deoarece pedepsele prevăzute de lege pentru infracțiunile comise sunt închisoarea de la 3 la 15 ani, pentru infracțiunea de furt calificat și, respectiv de la 1 la 5 ani pentru infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autoturism de către o persoană care nu posedă permis de conducere, iar lăsarea în libertate a inculpaților prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, în sensul că ar genera un sentiment de insecuritate în rândul societății civile, determinat de starea de libertate a acestora, acuzați de comiterea unor infracțiuni cu grad ridicat de pericol social.
Noțiunea de ordine publică implică un climat social firesc, în care să fie asigurată existența și menținerea unei stări de siguranță și securitate, de liniște a cetățenilor și de respectare a drepturilor acestora.
Cât privește pericolul concret pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpaților pentru ordinea publică, instanța reține că în lipsa unei definiții legale a acestei noțiuni, sunt avute în vedere atât gradul de pericol social concret al faptelor, decurgând din modalitatea de săvârșire a acestora, cât și circumstanțele personale ale inculpaților, respectiv faptul că aceștia nu au o ocupație și un loc de muncă și în privința inculpatului P. M. există indicii temeinice că ar fi comis un număr de cinci acte materiale de furt în mai puțin de o lună, fiind recidivist postcondamnatoriu, comițând faptele la foarte scurt timp de la liberarea sa condiționată, iar în privința inculpatul P. A. recidivist postexecutoriu există indicii temeinice că ar fi comis un număr de 7 acte materiale de furt calificat și două acte materiale de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o personă care nu posedă permis de conducere, împrejurare de natură să imprime faptelor și inculpaților un grad ridicat de pericol social.
De asemenea, tot pentru aprecierea pericolului social concret va fi avută în vedere gravitatea faptelor comise și împrejurarea că din probele administrate până în prezent rezultă că acestea sunt de natură a crea în opinia publică un sentiment de insecuritate și credința că justiția și cei care concură la înfăptuirea ei nu acționează îndeajuns împotriva infracționalității.
Starea de pericol pentru ordinea publică presupune o rezonanță a faptei comise, o afectare a echilibrului social firesc, o anumită stare de indignare, de dezaprobare publică, o anumită stare de insecuritate socială, iar în opinia instanței, faptele pentru care sunt cercetați inculpații întrunesc toate elementele menționate.
În același sens este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului care admite că, în ceea ce privește posibilitatea reiterării activității infracționale, trebuie avută în vedere și persoana inculpatului. Astfel în cauza Affaire Paradysz c. France, Curtea a conchis că gravitatea unei infracțiuni, raportată la persoana inculpatului, poate justifica luarea arestării pentru a preveni comiterea de noi infracțiuni, dacă circumstanțele concrete evidențiază periculozitatea acestuia.
Având în vedere considerentele anterioare, instanța apreciază că subzistă în continuare posibilitatea ca, rămânând în libertate, inculpații P. M. și P. A. să continue activitatea infracțională săvârșind și alte fapte antisociale, nerealizându-se, prin lăsarea acestora în libertate, justul echilibru care trebuie să existe între drepturile acestora și interesul general.
Din toate aceste considerente, instanța apreciază că în speță nu se impune luarea unei măsuri preventive mai puțin restrictive, respectiv obligarea inculpatului de a nu părăsi localitatea sau țara; și că temeiurile care au impus luarea măsurii arestării preventive, subzistă și în prezent, motiv pentru care se impune menținerea stării de arest a inculpaților P. M. și P. A. .
Pentru aceste motive, în temeiul articolului 3001 alin. 3 din Codul de procedură penală, instanța
va constata legalitatea și temeinicia luării măsurii arestării preventive a inculpaților P. M. și P. A. și va menține starea de arest a inculpaților P. M. și P. A. .
În baza art.189 alin.1 Cod procedură penală, onorariul apărătorului care a asigurat asistența juridică obligatorie a inculpaților, av.Șandor C., în sumă de 400 lei va fi avansat din fondul Ministerului Justiției către Baroul de Avocați S. .
În baza art.160 ind. b alin. 1 C.p.p. următoarea verificare a legalității și temeiniciei arestării preventive nu poate avea loc mai târziu de data de 20 august 2013.
Impotriva acesstei hotarari au declarat recurs cei doi inculpati ,solicitand judecarea in stare de libertate,inculpatul P. M. aratand ca el nu se face vinovat de comiterea faptelor retinute in sarcina sa,aratand ca din luna aprilie si pina in luna mai a lucrat in localitatea Turda.
Examinind recursurile declarate de cei inculpati,tribunalul a retinut ca acestea sunt nefondate,urmand a fi respinse pentru urmatoarele considerente
Potrivit dispozitiilor art.300/2 cpp in cauzele in care inculpatul este arestat preventiv,instanta legal sesizata este datoare sa verifice din oficiu ,in cursul judecatii legalitatea si temeinicia arestarii preventive ,procedind potrivit dispozitiilor art.160/b cpp.
Conform art.160 /b alin 3 cpp cand instanta constata ca temeiurile care au detrminat arestarea impun in continuare privarea de libertate sau ca exista temeiuri noi care sa justifice privarea de libertate ,instanta dispune ,prin incheiere motivata ,mentinerea arestarii preventive.
Prin incheierea atacata instanta de fond ,constatand ca aceste dispozitii procedurale sunt aplicabile in cauza,pentru ca exista motive verosimile de a banui ca inculpatul a comis fapta pentru care este cercetat,,iar lasarea sa in libertate prezinta pericol concret pentru ordinea publica,a dispus mentinerea masurii arestarii preventive.
Se retine din actele existente la dosarul cauzei existența indiciilor temeinice, în sensul prev. de art.681Cod procedură penală, că inculpații au săvârșit infracțiunile de furt calificat în formă continuată, prevăzută de art.208 alin.1 și 4, art.209 alin.1 lit.a), e), g) și i) Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.37 lit.a) Cod penal și art.75 lit.c) Cod penal (P. M. ) și infracțiunile
de furt calificat în formă continuată si conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o
persoană care nu posedă permis de conducere, în formă continuată, prevăzute de art.208 alin.1 și 4, art.209 alin.1 lit.a), e), g) și i) Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.37 lit.b) Cod penal și art.75 lit.c) Cod penal și art.86 alin.1 din O.U.G.nr.195/2002 republicată, cu aplicarea art. 41 al.2 C.p., art.37 lit.b) Cod penal, totul cu aplicarea art.33 lit.a) Cod penal (P. A. ).
Din coroborarea probatoriului administrat până în prezent rezultă că măsura preventivă a fost luată în baza unei stări de fapt corect reținute de instanță: în datele de 29/_, 11/_ și
16/_, după o prealabilă înțelegere, în realizarea unei rezoluții infracționale unice, inculpatul P.
A., împreună cu inculpatul P. M., dar și împreună cu învinuitul minor L. M. -A., pe timp de noapte, prin escaladare și efracție, în cinci rânduri, au sustras diverse bunuri, inclusiv două autoturisme, de la părțile vătămate S. Jimmy’S C. C. S. Z. (Night Club Cleopatra), S. Rio S. Z., SS C. S. Z. (Caffe Bijou), P. V. și C. I., prejudiciul total creat fiind în sumă de 24.742 lei. Totodată, inculpatul P. A. a condus cele două autoturisme pe drumurile publice, deși nu posedă permis de conducere.
Starea de fapt reținută rezultă din coroborarea declarațiilor părților vătămate Ilieș B., Ș. Cornel, M. P., Borz I. D., P. V. și C. I., cu declarațiile învinuitului L. M. A., care a prezentat detaliat modul în care a participat la comiterea faptei împreună cu cei doi inculpați, cu declarațiile învinuitului C. E. n Paul, cu declarațiile martorilor Boticaș Valentin-Doru, Boticaș Cosmin-Doru, Handuc A., cu procesele-verbale de percheziție întocmite cu ocazia perchezițiilor domiciliare efectuate la locuința inculpaților și învinuiților, unde au fost găsite atât o parte din bunurile sustrase, cât și diverse bunuri apte a fi folosite la spargeri, cu procesele-verbale de cercetare la fața locului și planșele fotografice întocmite cu aceste ocazii, precum și cu rapoartele de constatare tehnico-științifică prin care s-a stabilit că fragmentele de urme papilare ridicate de pe autoturismul proprietatea părții vătămate P. V. aparțin inculpatului P. A. .
Din probatoriul administrat până în prezent rezultă caracterul rezonabil al bănuielilor pe care s-a întemeiat propunerea de arestare preventivă a inculpaților, fiind respectate exigențele art.5 paragraf 1 lit.c) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Astfel după cum a reținut și instanța a cărei încheiere a fost atacată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a menționat că existența "motivelor rezonabile"; presupune existența faptelor sau informațiilor apte să convingă un observator obiectiv că este posibil ca persoana în cauză să fi săvârșit infracțiunea,(…)neimpunându-se ca autoritatea care dispune arestarea să fi adunat probe suficiente pentru a formula o acuzare completă în momentul arestării (cauza Fox,Campell și Hartley c. Regatului Unit).
În mod corect a reținut instanța incidența dispozițiilor art.148 lit.c) C.p.p., numărul mare de acte materiale - cinci - comise într-un interval de timp scurt - mai puțin de o lună - și conduita inculpaților (aceștia comițând actele materiale ale infracțiunii pentru care sunt cercetați în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, în vederea satisfacerii nevoilor personale de hrană, întrucât nu dispun de mijloace oneste de câștigare a traiului zilnic) formând convingerea instanței că există suficiente date din care să rezulte că inculpații pregătesc săvârșirea unei noi infracțiuni, temei prevăzut de art.148 lit.c) Cod procedură penală. Acest temei a fost reținut și analizându-se declarația martorului Ilieș Gabriel, care a auzit o înregistrare a unei convorbiri în cadrul căreia inculpatul P. M. prezenta intențiile sale infracționale legate de spargerea unui magazin de bijuterii din municipiul Z., convorbire purtată cu învinuitul C. E. n Paul și confirmată și de acesta.
Apărările inculpatului referitoare la prezența sa în altă localitate la data reținută în rechizitoriu că dată a comiterii faptelor,vor fi analizate de către instanță de fond în cursul judecării pe fond a cauzei,la această dată existând indiciile cerute de art.143 cpp.În acest sens s-au avut în vedere declarațiile numiților Boticas Valentin, L. M. ,Ilies B., din care s-a reținut că în cursul lunii mai inculpatul P. M. a fost văzut împreună cu fratele său în Z. .
De asemenea, în mod just s-a reținut incidența dispozițiilor art.148 lit.f) C.p.p., întrucât pedepsele prevăzute de lege pentru infracțiunile pentru care sunt cercetați inculpații sunt mai mari de 4 ani și, în mod just și legal, s-a apreciat că lăsarea în libertate a acestora ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică, fiind avute în vedere modalitatea și împrejurările concrete de săvârșire a faptelor, natura acestora, limitele de pedeapsă prevăzute de lege,gravitatea deosebită a celor comise, precum și recrudescența faptelor de acest gen.
A fost avută în vedere și persoana inculpaților, care sunt cunoscuți cu preocupări în săvârșirea de astfel de infracțiuni, anterior suferind alte condamnări pentru infracțiuni de furt calificat, tâlhărie, violare de domiciliu, P. M. fiind recidivist postcondamnatoriu, comițând faptele la foarte scurt timp de la liberarea sa condiționată, iar P. A. fiind recidivist postexecutoriu, împrejurări de natură să imprime faptelor și inculpaților un grad ridicat de pericol social.
Prin urmare, dezinteresul manifestat față de sancțiunile penale aplicate anterior de către autoritățile statului și care nu și-au atins scopul de a reeduca inculpații justifică pe deplin luarea măsurii arestării preventive în prezenta cauză.
Au mai fost avute în vedere necesitatea unei reacții prompte, corespunzătoare, a organelor judiciare față de cei bănuiți ca autori ai unor astfel de fapte, precum și reacția publică a cetățenilor la comiterea unor astfel de infracțiuni în lipsa unei reacții corespunzătoare față de autori, aceasta din urmă fiind de natură a crea în opinia publică un sentiment de insecuritate, credința că justiția, cei care concură la înfăptuirea ei nu acționează îndeajuns împotriva infracționalității.
Nu în ultimul rând, măsura preventivă se impune pentru o bună înfăptuire a actului de justiție, privarea de libertate a inculpaților fiind de natură să garanteze, printre altele, și buna desfășurare, în condiții de celeritate, a procesului penal.
Constatându-se îndeplinite condițiile prev. de art.143, 148 lit. c,f Cod procedură penală, T. apreciază că în mod legal și temeinic s-a dispus mentinerea arestarii preventive a inculpaților P.
M. și P. A., temeiurile initiale avute in vedere la luarea masurii subzistand si in prezent,astfel că, în baza art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală, urmează a se respinge ca nefondate recursurile declarate de aceștia.
Pentru aceste motive,
În numele L E G I I D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de inc. P. M. și P. A. împotriva încheierii penale din_ a Judecătoriei Z. .
Obligă inculpații la câte 300 lei cheltuieli judiciare către stat din care suma de 200 lei pentru asistența juridică obligatorie acordată inc. P. A. va fi avansată din fondul Ministerului Justiției către Baroul de avocați S. .
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică la sediul instanței azi,_ .
Președinte, | Judecător, | Judecător, | Grefier, |
T. C. | D. G. C. În concediu de odihnă Semnează președinte complet | D. O. I. -M. în concediu de odihnă semnează președinte complet |
red.TC/IMO/_ / 4 ex.
jud.fond: B. T. G.
| ← Decizia penală nr. 284/2013. Mentinere arest preventiv | Decizia penală nr. 132/2013. Mentinere arest preventiv → |
|---|
