Decizia penală nr. 139/2013. Mentinere arest preventiv
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR._ /a2
DECIZIA PENALĂ NR.139/R/2013
Ședința publică din 30 ianuarie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: DP judecător JUDECĂTORI: C. I.
V. G.
GREFIER: DS
Parchetul de pe lângă Curtea de A. C. reprezentat prin procuror: DANILA SUCIU
S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul T.
V. G. împotriva încheierii penale din_ a T. S., pronunțată în dosar nr._, având ca obiect menținerea măsurii arestării preventive.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul, aflat în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu, av.Torok Pali Erzsebet, din Baroul Cluj, cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care Curtea aduce la cunoștința inculpatului că s-a luat legătura cu apărătorul ales, d-l avocat Mircea P.
, însă acesta nu se poate prezenta la termenul de astăzi și nici nu a solicitat amânarea cauzei.
În aceste condiții, inculpatul arată că este de acord să fie asistat de apărătorul desemnat din oficiu. Totodată, arată că-și însușește recursul declarat de apărătorul ales, av.P. Mircea.
Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul pentru susținerea recursului.
Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și rejudecând, pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să se dispună, revocarea măsurii arestării preventive, cu consecința punerii de îndată în libertate a inculpatului, apreciind că nu mai subzistă temeiurile care au determinat luarea acestei măsuri și nici nu au apărut temeiuri noi care să justifice privarea de libertate și pe viitor a inculpatului. D. probele administrate în cauză nu rezultă că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol pentru ordinea publică și nici că acesta ar fi cunoscut cu un comportament violent în societate și familie. Inculpatul a conștientizat gravitatea faptei comise, măsura arestării preventive are un caracter excepțional, iar față de persoana sa, se poate dispune cercetarea în stare de libertate. De altfel, inculpatul este arestat de o perioadă lungă de timp, fiind depășit termenul rezonabil de arest preventiv.
În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea sau țara.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea recursului declarat de inculpat ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a încheierii atacate, apreciind că temeiurile de fapt și de drept care au stat la baza luării măsurii arestării preventive nu s-au modificat, ci subzistă în continuare.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită cercetarea în stare de libertate, deoarece nu este vinovat, are familie și doi copii minori.
C U R T E A
Deliberând constată că,
Prin încheierea penală f.nr.din_, Tribunalul Sălaj, în baza art.3002Cod procedură penală a constatat legalitatea și temeinicia arestării preventive luată față de inculpatul T. V. G., prin încheierea penală nr.18/C/2012 a T. S. .
În baza art.3002rap. la art. 160balin.3 Cod procedură penală, a constatat că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate a inculpatului T. V. G. (fiul lui G. și I., născut la data de_ în C., jud. S., domiciliat în C., nr.446, jud.
S., CNP 1. ) și în consecință menține măsura arestării preventive luată față de acesta.Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut în fapt următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj, a fost trimis în judecată inculpatul T. V. G. fiind cercetat în dosar nr.176/P/2012 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj pentru săvârșirea infracțiunilor de omor calificat și ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, prevăzute de art. 174 al.1, art. 175 al. 1 lit. i Cod penal, art. 321 al. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
La Tribunalul Sălaj a fost înregistrat dosarul nr._ procedându-se din oficiu la verificarea legalității și temeiniciei arestării preventive a inculpaților, în conformitate cu dispozițiile art.300/1 Cod procedură penală raportat la art. 160 Cod procedură penală, constatându- se că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate a inculpatului.
La acest termen de judecată, procedându-se în conformitate cu dispozițiile art.160/b, 160/h raportat la art.300/2 Cod procedură penală, s-a constatat că și la această dată, temeiurile care au determinat arestarea subzistă și impun în continuare privarea de libertate a inculpatului T. V.
G. .
Astfel, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile pentru care inculpatul a fost trimis în judecată este închisoare mai mare de 4 ani, iar din probele existente la dosarul cauzei rezultă indicii temeinice în sensul prevăzut de art.68/1 Cod procedură penală că inculpatul, împreună cu alți doi coinculpați, a săvârșit aceste fapte față de care s-a apreciat că lăsarea în libertate a inculpatului T. V. G. ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică.
Pericolul pentru ordinea publică a rezultat și din natura infracțiunilor reținute în sarcina inculpatului prin actul de sesizare, modalitatea și împrejurările comiterii lor. Faptele așa cum s-au arătat mai sus, prezintă o gravitate sporită având rezonanță în rândul opiniei publice și determinând reacția negativă a acesteia față de împrejurarea că persoane asupra cărora planează astfel de acuzații grave sunt judecate în stare de libertate.
Astfel, s-a constatat că la această dată subzistă temeiurile care au determinat arestarea inculpatului, acestea nu au încetat, dimpotrivă impun în continuare privarea de libertate a inculpatului atât pentru buna
desfășurare a procesului penal cât și pentru prevenirea săvârșirii altor infracțiuni.
În consecință în baza art.3002Cod procedură penală s-a constatat legalitatea și temeinicia arestării preventive luată față de inculpatul T. V.
G., prin încheierea penală nr.18/C/2012 a T. S. .
În baza art.3002rap. la art. 160balin.3 Cod procedură penală, s-a constatat că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate a inculpatului T. V. G. (fiul lui G. și I., născut la data de_ în C., jud. S., domiciliat în C., nr.446, jud.
S., CNP 1. ) și în consecință se va menține măsura arestării preventive luată față de acesta.
Cât privește solicitarea de luare, față de inculpatul T. V. G., a măsurii obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu sau țara, instanța a apreciat că această cerere nu este oportună, raportat la cele expuse mai sus, precum și la dispozițiile art. 139 Cod procedură penală.
Astfel, potrivit art. 139 Cod procedură penală, o măsură preventivă poate fi înlocuită cu o altă măsură preventivă atunci când temeiurile care au stat la luarea măsurii, în speță cea a arestării, s-au schimbat. Înlocuirea măsurii trebuie să fie consecința unei schimbări relevante a situației inculpatului sau a faptelor săvârșite de acesta, ceea ce în prezenta cauză, până în acest moment, nu s-a constatat.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs, în termenul legal, inculpatul T. V. G. solicitând casarea hotărârii și rejudecând, să se dispună, în principal, revocarea măsurii arestării preventive, cu consecința punerii de îndată în libertate a inculpatului, iar în subsidiar, înlocuirea acestei măsuri cu obligarea de a nu părăsi localitatea sau țara.
În motivarea recursului, s-a arătat că lăsarea inculpatului în libertate nu ar prezenta pericol pentru ordinea publică și acesta nu ar putea influența buna desfășurare a procesului penal. De asemenea, s-a susținut că s-a depășit durata rezonabilă a arestării preventive, inculpatul fiind arestat de o perioadă lungă de timp.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:
Instanța de fond, verificând legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive dispusă față de inculpat, în baza art.300/2 C.pr.pen. rap.la art.160/b C.pr.pen., a constatat în mod corect că temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive și-au păstrat actualitatea.
Inculpatul a fost trimis în judecată prin rechizitoriul nr.176/P/2012 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj pentru săvârșirea infracțiunilor de omor calificat și ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, prev.de art.174, 175 lit.i C.pen. și art.321 alin.1 C.pen., ambele cu aplic.art.33 lit.a C.pen.
În sarcina inculpatului s-a reținut în esență, că la data de_, în loc public, i-a aplicat mai multe lovituri în regiunea capului, cu pumnul, victimei B. M. G. care în urma agresiunii excesiv de violente, a decedat la data de 2 mai 2012.
Prin încheierea penală nr. 18 pronunțată la data de_ de Tribunalul Sălaj, definitivă prin încheierea penală nr. 716/R/_ a Curtii de A. C. s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului T. V. G. pe o durată de 29 de zile începând cu data de 02 mai 2012 până la data de
30 mai 2012 inclusiv și emiterea mandatului de arestare preventivă, reținându-se ca temei de arestare cazul prev. de art. 148 lit. f C.pr.pen.
Ulterior măsura arestării preventive a fost prelungită succesiv în cursul urmăririi penale și cu ocazia cercetării judecătorești de către Tribunalul Sălaj, constatându-se de fiecare dată subzistența temeiurilor care au determinat arestarea preventivă.
Având în vedere că nu au apărut temeiuri noi care să justifice privarea de libertate a inculpatului, ceea ce se impune a se analiza în acest moment este dacă temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive (art.143 și 148 lit.f C.pr.pen.) subzistă în continuare.
Astfel, indiciile temeinice care au condus la presupunerea rezonabilă că inculpatul a comis infracțiunile pentru care este cercetat și care au determinat luarea măsurii arestării preventive s-au concretizat în probe care au servit la trimiterea în judecată a inculpatului.
În privința condițiilor prevăzute de art. 148 lit. f C.pr.pen., lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică. Acest pericol pentru ordinea publică rezultă din natura și gravitatea deosebită a faptelor reținute în sarcina inculpatului, împrejurările concrete în care se presupune că au fost comise - în interiorul unei discoteci în care se aflau mai multe persoane, prin lovire cu pumnul în mod repetat în zona capului victimei, persoana inculpatului, care posedă antecedente penale, dar nu este recidivist, fiind condamnat anterior pentru săvârșirea unor infracțiuni de violență și, nu în ultimul rând, rezonanța socială negativă a faptelor în rândul comunității din care face parte inculpatul, starea de insecuritate creată în rândul societății de împrejurarea că, presupusul autor al unor astfel de fapte grave, este cercetat în stare de libertate.
În cauză subzistă situația prevăzută de art. 136 alin. 1 C. pr. pen., respectiv se impune menținerea măsurii arestării preventive pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal și pentru a se împiedica sustragerea inculpatului de la judecată. În aceste condiții, nu se justifică luarea unei alte măsuri preventive neprivative de libertate, prev.de art.145 sau 145/1 C.pr.pen., așa cum s-a solicitat de către apărătorul inculpatului.
Perioada de timp de la momentul arestării - 02 mai 2012 - nu se poate susține că nu ar mai fi rezonabilă, un interval relativ scurt de aproape 9 luni de zile neputând diminua pericolul pentru ordinea publică a lăsării inculpatului în libertate, interesul public fiind încă unul prezent și real, mai ales în contextul naturii și gravității faptelor în discuție.
Așa fiind, Curtea concluzionează că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestului preventiv subzistă în continuare și nu au suferit modificări, motiv pentru care în baza art.38515pct.1 lit.b C.pr.pen. recursul declarat de inculpatul T. V. G. împotriva încheierii din 23 ianuarie 2013 a T. S. va fi respins ca nefondat.
Văzând și disp.art.192 alin.2 C.pr.pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul T. V. G., detinut in Penitenciarul Oradea, împotriva încheierii penale f.nr. din 23 ianuarie 2013 a T. S. .
Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 100 lei ce se va avansa din fondul M. ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu, avocat Torok Pali E.
Obligă pe recurent să plătească în favoarea statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorariu avocațial.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 30 ianuarie 2013 .
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | GREFIER | |||
DP | C. | I. | V. G. D. | S. |
red.C.I./A.C.
3 ex. - _
jud.fond.C. N.
| ← Decizia penală nr. 242/2013. Mentinere arest preventiv | Decizia penală nr. 98/2013. Mentinere arest preventiv → |
|---|
