Decizia penală nr. 1391/2013. Infractiuni la regimul silvic (Legea nr.46/2008)
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR._
DECIZIA PENALĂ NR.1391/R/2013
Ședința publică din data de 25 octombrie 2013 Instanța constituită din :
PREȘEDINTE | : I. | C. | M., judecător |
JUDECĂTORI | : V. | C. | |
: C. | I. | ||
G.: G. | I. | -B. |
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel C. reprezentat prin
procuror V. GĂZDAC
S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul C. V. împotriva sentinței penale nr.217 din_ a Judecătoriei V. de Sus inculpatul fiind trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă J. ecătoria V. de Sus dat în dosar nr.126/P/2009 pentru comiterea infracțiunii silvice de tăiere ilegală de arbori prev. și ped. de art.108 alin.1 lit. c din Legea nr.46/2008.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă apărătorul ales al inculpatului avocat Leahu M. în substituirea avocatului Sabău I. din cadrul Baroului C., cu delegație la dosar, lipsă fiind inculpatul Cioplan V. .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, se constat că la dosarul cauzei s-a depus de către apărătorul ales al inculpatului un memoriu.
Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpat solicită admiterea recursului formulat, casarea sentinței penale recurate și rejudecând cauză, în principal să dispună conform motivelor de recurs formulate în scris, respectiv rejudecare cauzei de către instanța de fond.
În subsidiar solicită casarea sentinței penale recurate și reținerea cauzei spre rejudecare, dispunând achitarea inculpatului în baza art.11 pct.2 lit.a C.pr.pen., rap. la art. 10 lit.d C.pr.pen. întrucât din probele administrare în cauză nu rezultă cu certitudine vinovăția inculpatului și nici faptul că acesta ar fi avut intenția de a comite vreo infracțiune.
În acest sens, solicită instanței să aibă în vedere declarația inculpatului din faza de urmărire penală (fila 101) care a arată că a fost trimis de partea vătămată Tomoioagă, parte vătămată care anterior datei de comitere așa zisei fapte, a demarat procedura se exploatare a unui număr de 60 de arbori.
În cazul în care instanța nu va da curs celor solicitate anterior, solicită instanței reducerea cuantumului pedepsei aplicate, să aibă în vedere atitudinea sinceră a acestuia, faptul că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză și a arătat pe parcursul procesului penal că arborii au fost tăiați cu acceptul său.
Totodată, solicită instanței a se da o mai mare eficiență circumstanțelor atenuante prev. de art.74 alin.1 lit.a-c C.pen. Solicită acordarea onorariului avocațial din FMJ.
Reprezentantul M. ui P. solicită respingerea recursului formulat de inculpat ca nefondat, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat, ocazionate de procedura recursului.
În opinia sa, niciunul din motivele invocate de apărare nu sunt întemeiate, prin urmare nu se impune casarea sentinței cu trimitere spre rejudecare la prima instanță de judecată în vedere efectuării unei expertize tehnice, deoarece inculpatul a recunoscut în faza urmărire penală că arborii nu au fost marcați silvic. Este vorba de declarația acestuia aflată la fila 101 din dosarul de urmărire penală. În speță, suntem în prezența unei infracțiuni de tăiere ilegală de arbori și nu a unei infracțiuni de sustragere de arbori și era firesc ca partea vătămată să nu se constituie parte civilă în cauză.
Raportat la aceeași declarație a inculpatului nu se justifică nici o soluție de achitare acestuia pe temeiul art.10 lit.d C.pr.pen.
C U R T E A:
Prin sentința penală nr. 217 din 11 iunie 2013 pronunțată în dosarul nr._ a Judecătoriei V. de Sus a fost condamnat inculpatul C. V. , fiul lui G. și I.
, născut la data de 11 decembrie 1967 în V. de Sus, jud. Maramureș, CNP 1.
, cetățean român, studii generale, muncitor, necăsătorit, cu antecedente penale, domiciliat în V. de Sus, str. S., nr. 63, jud. Maramureș, pentru săvârșirea infracțiunii silvice de tăiere ilegală de arbori prev. și ped. de art. 108 al. 1 lit. "c"; din
L. nr. 46/2008 cu aplicarea art. 74 al. 1 lit. "a"; și "c"; C. pen. și art. 76 lit. "d"; C. pen. la 6 (șase) luni închisoare.
În temeiul art. 71 al. 2 C. pen. s-a dispus interzicerea drepturilor prev. de art.
64 lit. "a"; teza a II-a C. pen.
În baza art. 81 și 82 C. pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata termenului de încercare de 2 ani și 6 luni și s-a atras atenția inculpatului asupra consecințelor prev. de art. 83 C. pen.
În baza art. 71 al. 5 C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei.
S-a constatat că nu există constituire de parte civilă.
În baza art. 191 al. 1 C. pr. pen. a fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 100 lei reprezintă onorariu parțial pentru av. Ș. C. M. L., numită din oficiu, ce se va suporta din fondul M. ui Justiției.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că inculpatul C. V. a recunoscut că, la sfârșitul anului 2008, s-a deplasat în pădurea părții vătămate T.
G. la locul denumit "Zănoaga";, împreună cu martorul Berciuc N., de unde a tăiat de pe picior 4 arbori de fag, verzi și nemarcați, pe care i-a transportat cu TAF- ul la domiciliu, provocând părții vătămate un prejudiciu în valoare de 3.607 lei, care depășea de 41,9 ori valoarea prețului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă la data săvârșirii infracțiunii, însă în apărarea sa a invocat faptul că partea vătămată l- a trimis să taie arborii, afirmând că sunt "mărcături";, deoarece îi datora o sumă de bani în urma vânzării unui cal.
2
Este adevărat că partea vătămată a demarat procedurile pentru exploatarea unui număr de 60 de fire de fag, însă aceste proceduri au rămas nefinalizate, neavând emis pe numele său un APV și autorizație de exploatare pentru ca, prealabil tăierii, acei arbori să fie marcați corespunzător. Afirmațiile părții vătămate cum că acei arbori au fost marcați nu pot fi primite, chiar el susținând că la acea dată nu era încheiat un contract de prestări de servicii silvice cu o structură autorizată . Apoi, în declarația dată-f.101 versod.u.p- inculpatul arată că ,,arborii nu erau marcați silvic";
Inculpatul a recunoscut în cursul urmăririi penale tăierea celor patru arbori de pe picior, verzi și nemarcați, însă nu și-a însușit forma de vinovăție.
Această recunoaștere se coroborează cu depozițiile martorilor Berciuc N.
, Covîză G. și Covîze Grigore, audiați în faza de urmărire penală și în cercetarea judecătorească efectuată .
În ceea ce privește latura subiectivă, intenția inculpatului rezultă din împrejurarea că, deși știa că arborii nu au fost marcați, a decis totuși să-i taie și să-i transporte acasă. Inculpatul a acționat cu intenție indirectă, deși nu a urmărit, a acceptat producerea rezultatului, vinovăția inculpatului fiind dovedită în cauză.
Pentru toate aceste considerente de fapt și de drept instanța a constatat că fapta există, a fost săvârșită de inculpat cu vinovăție, întrunind elementele constitutive ale infracțiunii pentru care acesta a fost trimis în judecată, nefiind astfel incident în cauză cazul de achitare invocat de apărătorul inculpatului, respectiv cel prev. de art.10 alin.1 lit.d din C.pr.p. sau alt caz care ar impune achitarea sau încetarea procesului penal.
În drept, fapta comisă de inculpat întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tăiere ilegală de arbori prev. și ped. de art. 108 alin.1 lit.c din Legea 46/2008 rep. ,pentru care acesta a fost condamnat la o pedeapsă cu
închisoarea și s-a dispus interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. "a"; teza a II-a C.pen., justificate de infracțiunea săvârșită și de pedeapsa aplicată.
Conform acestui text de lege, constituie infracțiune și se pedepsește cu
închisoare de la 2 la 6 ani, tăierea,
ruperea, distrugerea, degradarea ori scoaterea
din rădăcini, fără drept, de arbori, puieți sau lăstari din fondul forestier național și
din vegetația forestie ră situată pe terenu ri din a fara acestuia, indiferent de forma de proprietate, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puțin 20 de ori mai mare dar până la de 50 de ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data constatării faptei.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul C. V. .
Acesta a criticat sentința atacată pe motiv că din declarațiile martorilor audiați rezultă că cei 4 arbori pe care i-a tăiat au fost marcați silvic, astfel încât condamnarea sa pentru tăierea acelor arbori este nelegală.
În subsidiar, a susținut că se impune reducerea pedepsei aplicate pentru că a fost sincer, iar partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză, arătând că arborii au fost tăiați de inculpat cu acceptul ei.
Examinând recursul prin prisma motivelor invocate, precum și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept, potrivit art. 3856 alin 3 Cod procedură penală, Curtea de Apel constată următoarele:
În mod temeinic prima instanță a reținut starea de fapt stabilind că pe baza tuturor probelor administrate că, la sfârșitul anului 2008 inculpatul împreună cu martorul Berciuc N. a tăiat din pădurea părții vătămate Tomoioagă G. de la
3
locul Zănoaga aflat pe raza Ocolului silvic V. de Sus în cantonul Valea Rea, 4 arbori verzi de fag pe care i-a transportat la domiciliul său, în valoare de 3607 lei.
Motivul de recurs invocat de către recurent potrivit căruia de fapt arborii erau marcați este contrazis chiar de către recurent care imediat după comiterea faptei (f.101) a declarat că arborii erau nemarcați, ori tăierea arborilor fără ca aceștia să fie marcați constituie infracțiunea pentru care inculpatul a fost condamnat de prima instanță la pedeapsa de 6 luni închisoare cu reținerea circumstanțelor atenuante prev de art 74 alin 1 lit a și c Cod penal.
Contrar susținerilor din recurs, din declarațiile martorilor care au fost la fața locului nu rezultă că arborii erau marcați.
Curtea nu poate primi motivul de recurs subsidiar potrivit căruia pedeapsa ar trebui redusă mai mult pentru că inculpatul a fost sincer, iar partea vătămată nu s- a constituit parte civilă din cauză, în primul rând inculpatul nu a fost sincer până la sfârșitul procesului penal, iar fapta, în al doilea rând, fapta pentru care a fost condamnat nu este aceea de sustragere de arbori la care ar putea fi incidentă circumstanța atenuantă judiciară a achitării prejudiciului, ci de tăiere ilegală de arbori.
La examinarea cauzei nu au fost constatate cazuri de casare ce pot fi luate din oficiu de către instanță astfel încât în baza art. 38515pct 1 lit b Cod procedură penală va respinge ca nefondat recursul inculpatului.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin 2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul C. V., domiciliat în V. de Sus, str. S., nr. 63, jud. Maramureș împotriva sentintei penale nr. 217 din 11 iunie 2013 a Judecătoriei V. de Sus.
Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 200 lei onorariu pentru apărător din oficiu ce se va plăti din fondul M. ui Justiției.
Obligă pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariu avocațial.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică din 25 octombrie 2013 .
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
I. C. M. V. C., C. I.
G.
G. I. -B.
Red. C.V./M.N.
2 ex./_
J. .fond.- V. F. F.
4
← Decizia penală nr. 1740/2013. Infractiuni la regimul silvic... | Decizia penală nr. 1322/2013. Infractiuni la regimul silvic... → |
---|